2010–2019
Ia anaanatae i te rave
Atopa 2012


Ia anaanatae i te rave

Te faaite nei teie mau tapa‘o atoa i te hoê mea : e hotu mai te mau mea rarahi, e e haamâmâhia te hopoi‘a na roto i te tautooraa a te mau rima e rave rahi tei « anaanatae i te ohipa maitai »

Elder Perry, te mana‘o nei au o oe te mea apî roa no te 90 te matahiti i roto i te taatoaraa o te Ekalesia. Ua hi‘o outou nahea to’na ou‘araa mai na ni‘a mai i to’na parahiraa.

E au mau taea‘e e te mau tuahine here, i te mau taime atoa e amu vau i te hoê tomati para i ni‘a i te tumu, e aore râ, e amu i te hoê pea papepape maitai i raro a‘e noa iho i te tumu, e haamana‘o vau i te hoê taime a 60 matahiti i teie nei, i te faaapu pea na‘ina‘i a to’u papa i Holladay, Utaha. Ua faaamu atoa oia i te manu patia no te faahotu i te mau hotu pea apî o te rarahi mai ei mau pea au maitai.

E mea au roa na to’u metua tane te mau manu manu meri, e ua tupu to’na maere rahi ia hi‘o i te huru o te rahiraa tauatini o ratou, huriraa i te tihota i haputuhia mai ni‘a mai i te tiare pea ei meri monamona mai te auro te hoho‘a—te hoê o te maa maitai roa a‘e o te natura. Te parau nei te mau aivanaa no te maa e, teie ana‘e te maa tei roto te mau mea ora atoa—te enzyme, te vitamine, te auri e te pape—e titauhia no te horo‘a i te ora.

Ua tamata noa to’u metua tane i te mau taime atoa ia faaohipa ia’u i roto i ta’na ohipa faaamu manu patia, tera râ, ua oaoa vau i te mea e, na’na iho i haapa‘o i ta’na mau manu patia. Tera râ, mai taua anotau ra, ua haapii mai au i te mau mea e rave rahi no ni‘a i te nahonaho rahi o te afata manu patia—fatata e 60.000 rahiraa manu patia.

Ua matau te manu meri i te faatito, i te ote i te tihota, e i te huri i te tihota ei meri. To ratou tera huru ta te Rahu nui i tuu i roto ia ratou. Ua numerahia e, no te hamani e 45 tarama meri, titauhia i tera 20.000 e tae atu i te 60.000 manu meri i roto i te hoê afata, ia haere ratou paatoa e tau i ni‘a e mirioni tiare, e ia ratere piti taime haatiraa i te ao nei. I roto i to’na oraraa poto e tau hepetoma noa e tae atu e maha ava‘e, te rahiraa meri ta te hoê manu e horo‘a mai, hoê noa ïa tuhaa taipu na‘ina‘i i ni‘a i te ahuru ma piti.

Noa’tu te iti ia faaauhia i ni‘a i te taatoaraa, ua riro te hoê tuhaa taipu meri i ni‘a i te ahuru ma piti, ei mea faufaa no te ora o te afata manu patia. Tei roto te ora o te mau manu meri i te tahi e te tahi. Te ohipa tei riro ei ohipa teimaha no te tahi mau manu ia rave, e riro mai ïa ei ohipa mâmâ i te mea e, e rave te mau manu atoa i ta ratou tuhaa ma te haapa‘o maite.

Ua riro te manu hamani meri ei tapa‘o faufaa i roto i te aamu o ta tatou Ekalesia. Ua haapii mai tatou i roto i te Buka a Moromona e, ua ta‘ita‘i te Ati Iareda i te mau afata manu meri na muri iho ia ratou (hi‘o Etera 2:3) a fano ai ratou i te mau fenua Amerika e rave rahi tauatini matahiti i teie nei. Ua ma‘iti o Brigham Young i te afata manu meri ei tapa‘o no te faaitoito e no te faaûru i te puai amui i titauhia i rotopu i te mau pionie no te taui i te medebara mărô ati a‘e te Roto Miti rahi, ei mau peho ora mai teie mahana. O tatou te fana‘o i ta ratou hi‘oraa atea e ta ratou ohipa.

E itehia te tapa‘o o te manu meri i roto e i rapae i ta tatou mau hiero e rave rahi. Teie paepae i mua ia’u, ua hamanihia ïa i te raau acajou tei tupu i roto i te aua o te peresideni Gordon B. Hinckley, e ua nana‘ohia te hoho‘a o te manu patia hamani meri i ni‘a iho.

Te faaite nei teie mau tapa‘o atoa i te hoê mea : e hotu mai te mau mea rarahi, e e haamâmâhia te hopoi‘a na roto i te tautooraa a te mau rima e rave rahi tei « anaanatae i te ohipa maitai » (PH&PF 58:27). A feruri na i te ohipa e oti i te rahiraa mirioni Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rave, i roto i te ao nei, ahani e, e rave tatou mai te manu meri, i roto i ta tatou faatumuraa papû i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu o Iesu Mesia.

Ua haapii mai te Faaora e, te ture matamua e te rahi, maori râ :

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa…

« E mai te reira atoa te piti, e aroha’tu oe i to taata tupu, mai to aroha ia oe iho na.

« Te ture atoa a te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei » (Mataio 22:37, 39–40).

Noa’tu te ohie o te mau parau a te Faaora, e auraa hohonu râ e te faufaa rahi to te reira. Te titauhia nei ia tatou ia here i te Atua, e ia here e ia aupuru i to tatou mau taata tupu mai ia tatou iho nei. A feruri na i te maitai rahi ta tatou e rave i roto i te ao nei mai te mea e, e amui paatoa tatou, ma te tahoê ei mau pĭpĭ na te Mesia, e ma te hinaaro onoono, no te pahono i te mau hinaaro o vetahi ê e no te tavini i te mau taata ati a‘e ia tatou—to tatou utuafare, to tatou mau hoa, te mau taata tapiri mai i ô tatou, te mau taata o to tatou oire.

Mai tei faaitehia i roto i te episetole a Iakobo, te taviniraa o te auraa mau ïa o te haapa‘oraa mau (hi‘o Iakobo 1:27).

Te tai‘o nei tatou i te mau parau no te ohipa taviniraa ta te mau melo o te Ekalesia e horo‘a nei na te ao atoa nei, i roto ihoa râ i te tautururaa i te taata i roto i te mau ati—te auahi, e te pape pu‘e, e te mata‘i rorofa‘i, e te puahiohio. E mau pahonoraa ati rû faufaa roa teie e te au-roa-hia, e e tamau noa te reira ei huru no te tauturu i te amoraa i ta te tahi e te tahi hopoi‘a. Tera râ, eaha ïa te parau no to tatou oraraa i te mau mahana atoa ? Eaha ïa te huru ahani e, e tahoêhia te mau ohipa aroha ta te rahiraa mirioni o tatou e rave, no to tatou here keretetiano mau ia vetahi ê ? I te roaraa o te tau, e riro teie ei faatauiraa i te mau tamarii paatoa a to tatou Metua i te Ao ra, na roto i To’na faaiteraa i To’na here ia ratou na roto ia tatou. No teie ao hepohepo to tatou, e hinaarohia teie here o te Mesia i teie mahana, hau roa’tu i teie nei, e e rahi noa’tu â te hinaaro i te reira i te mau matahiti i muri nei.

E riro paha teie mau ohipa taviniraa ha‘iha‘i i te mau mahana atoa, ei mau ohipa riirii roa ia rave hoê-hoê-ana‘e-hia, tera râ, ia hi‘o-amui-ana‘e-hia te reira, e riro mai ïa ratou mai te hoê tuhaa taipu meri i ni‘a i te ahuru ma piti ta te hoê noa iho manu patia e horo‘a i roto i te afata. Te vai ra te mana i roto i to tatou here i te Atua e i Ta’na mau tamarii, e mai te mea e, e faaite-mau-hia taua here ra na roto i te rahiraa mirioni ohipa keretetiano maitai, e haamaitai ïa te reira, e e faaamu ho‘i te reira i te ao nei i te maa ora o te faaroo, te ti‘aturi e te aroha.

Eaha te ti‘a ia tatou ia rave ia riro tatou mai te mau manu meri itoito e ia faariro i te reira itoito ei tuhaa no to tatou natura taata ? E rave rahi o tatou e mea itoito i te haere i ta tatou mau pureraa. Te rave itoito nei tatou i te ohipa i roto i to tatou piiraa, e i te Sabati ihoa râ. E ti‘a roa ia haapoupouhia te reira. Tera râ, mai te reira atoa anei te onoono rahi o to tatou feruriraa e to tatou aau i roto i te mau ohipa maitai i roto i te toe‘a o te hepetoma ? Te rave ra anei tatou i te reira haapa‘o oti noa, e aore râ, ua faafariu-mau-hia anei tatou i roto i te evanelia a Iesu Mesia ? Te nahea nei tatou i te rave i te huero o te faaroo i faaamuhia i roto i to tatou mau mana‘o, e ia tanu i roto i te repo maitai o to tatou varua ? Nahea tatou ia faatupu i te tauiraa rahi o te aau ta Alama e parau nei e, e mea titauhia no to tatou oaoa mure ore e te hau ? (hi‘o Alama 5:12–21).

Haamana‘o na, tei roto i te momona meri te mau mea atoa e titauhia no te ora tahuti nei. E te haapiiraa tumu e te evanelia ana‘e a te Mesia te rave‘a hoê roa e roaa ai te ora mure ore. Ia hau ana‘e to tatou iteraa papû i te mau mea i roto i to tatou feruriraa, e ia niu-hohonu-hia i ni‘a i te mau mana‘o varua o to tatou aau, ei reira to tatou hinaaro onoono ia here e ia tavini ei riro ai mai to te Faaora ra te huru. Ei reira ana‘e tatou e riro ai ei mau pĭpĭ faafariu-hohonu-hia na te Mesia, ma te farii i te mana no ô mai i te Varua ra no te haaputapû i te aau o to tatou mau taata.

Ia faaea ana‘e tatou i te faatumu i to tatou aau i ni‘a i te mau mea o teie nei ao, eita ïa tatou e titau faahou i te mau faaturaraa a te taata, e aore râ, i te mau mea e poupou ai to tatou te‘ote‘o (hi‘o PH&PF 121:35--37). E rave râ tatou i te mau huru o te Mesia ta Iesu i haapii mai ra :

  • Ia riro tatou e mea mărû e te haehaa e te faaoroma‘i (hi‘o PH&PF 121:41).

  • Ia riro tatou e mea aroha, te faahua ore e aore râ te haavare ore (hi‘o PH&PF 121:42).

  • Ia î ho‘i tatou i te aroha i te mau taata atoa (hi‘o PH&PF 121:45).

  • Ia faaunauna noa te taiata ore i to tatou mau feruriraa (hi‘o PH&PF 121:45).

  • Aita tatou e hinaaro faahou e rave i te ino (hi‘o Mosia 5:2).

  • O te Varua Maitai to tatou hoa i te mau taime atoa, e e ma‘iri mai te haapiiraa no te autahu‘araa i ni‘a i to tatou aau mai te hupe no te ra‘i maira (a hi‘o PH&PF 121:45–46).

I teie nei,e te mau taea‘e e mau tuahine, aita vau e faaitoito nei i te peu haamoriraa u‘ana, e aore râ, te haamoriraa haavî. Aita roa’tu. Te ani noa’tu nei au ia rave tatou i te taahiraa i titauhia no te faahope roa i to tatou faafariuraa i ni‘a i te evanelia a te Mesia, na roto i te tamauraa i ta’na mau haapiiraa i roto i te păpă o to tatou aau e o to tatou varua, ia ti‘a ho‘i ia tatou ia haa e ia ora ma te parau-ti‘a, e mai te au i ta tatou e ti‘aturi nei.

Na taua huru parau-ti‘a ra e faaohie i to tatou oraraa, e e faarahi ho‘i i to tatou haroaroaraa i te Varua e i te mau hinaaro o vetahi ê. Na te reira e hopoi mai i te oaoa i roto i to tatou oraraa, e i te hau i roto i to tatou varua—taua huru oaoa ra e te hau ta tatou e farii ia tatarahapa ana‘e tatou i ta tatou mau hara, e ia pee ana‘e tatou i te Faaora na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa.

Nahea tatou i te faatupu i teie tauiraa ? Nahea tatou i te faatupu i teie here i te Mesia i roto i to tatou aau ? Te vai nei hoê raveraa ohie roa i te mau mahana atoa, o te nehenehe e faatupu i te taa-ê-raa no te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia, tae noa’tu ia outou e te mau tamaroa e te mau tamahine, outou atoa e te feia apî tamaroa e outou e te feia apî tamahine, outou e te feia paari otahi, e outou e te mau metua tane e te mau metua vahine.

Teie taua raveraa ohie ra : I roto i to outou pure i te po‘ipo‘i i te mau mahana atoa, a ani i te Metua i te Ao ra ia arata‘i mai ia outou ia itehia ia outou te hoê rave‘a no te tavini i te hoê o Ta’na mau tamarii faufaa rahi. E i roto i te roaraa o te mahana, a haere ma to outou aau tei î roa i te faaroo e i te here, ma te imi i te hoê taata ta outou e nehenehe e tauturu. A tutonu noa te mana‘o mai te au i te manu meri i tutonu i ni‘a i te mau tiare no reira mai te monamona e te huero. Mai te mea e, e na reira outou, e faarahihia to outou haroaroa i te pae varua, ei reira ei itehia ai ia outou te mau rave‘a taviniraa aore â outou i feruri a‘e nei e, e ti‘a te reira.

Ua haapii mai te peresideni Thomas S. Monson e, i roto i te mau hi‘oraa e rave rahi, ua pahono mai te Metua i te Ao ra i te pure a te tahi atu taata na roto ia tatou—na roto ia outou e ia’u nei, na roto i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa maitai—na roto i ta tatou mau ohipa taviniraa ha‘iha‘i e te here.

E ua parau te peresideni Spencer W. Kimball e : « Te ite mai nei te Atua ia tatou, e te hi‘o mai nei Ooia ia tatou. Tera râ, e mea matarohia e, e na roto oia i te tahi taata i te pahono i to tatou mau hinaaro. No reira, e mea faufaa rahi roa ia tavini tatou te tahi i te tahi (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 98).

Ua ite au e, mai te mea e, e na reira outou—i te utuafare anei, i te fare haapiiraa anei, e i te fare pure anei—na te Varua e arata‘i ia outou, ei reira outou e ite ai i te feia e hinaaro ra i te hoê taviniraa taa ê, ta outou ana‘e paha e hehenehe e horo‘a. Na te Varua e faaûru mai ia outou e e faaitoito mai ia outou ia tauturu i te faahoturaa i te hinaaro mau i te Mesia e i Ta’na evanelia, i roto i te ao nei.

Mai te manu meri te horo‘a nei hoê tuhaa taipu na‘ina‘i momona meri i ni‘a i te ahuru ma piti i roto i te afata manu patia, a feruri na, mai te mea e, e ta‘i ahuru i te tautini, i te mirioni atoa, ta tatou mau tautooraa, na roto i te pure, no te faaite i te here o te Atua i Ta’na mau tamarii, na roto i te ohipa taviniraa Keretetiano, e itehia ïa te hoê tupuraa rahi o te maitai o te hopoi mai i te maramarama o te Mesia i teie ao te î noa’tura i te ino. Na roto i te tahoê, e hopoi mai ïa tatou i te here e te aroha i to tatou iho utuafare e i te feia mo‘emo‘e, i tei veve, i tei oto te aau, e i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra e imi nei i te parau mau e i te hau.

Te pure nei au ma te haehaa, e te mau taea‘e e te mau tuahine, ia ani tatou i roto i ta tatou mau pure i te mau mahana atoa, i te faaûruraa no te imi i te hoê taata ei ia’na tatou e horo‘a i te taviniraa papû, oia’toa te faaiteraa i te mau parau o te evanelia e i to tatou iteraa papû. I te hopea o te mahana tata‘itahi, e ti‘a anei ia tatou ia pahono « E » i te mau uiraa e, « ua rave anei au i te hoê ohipa maitai i te ao nei i teie mahana ? Ua tauturu anei au i te hoê taata nava‘i ore ? » (Hymns, no. 223).

Na te Atua teie ohipa. E ti‘a anei ia tatou ia rave i te reira ma te faaroo mai teie mau manu patia na‘ina‘i itoito i te raveraa i ta ratou ra, ta‘u ïa pure haehaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.