2010–2019
Ia riro ei aito i te itoito, te puai, e te măta‘u ore
Atopa 2012


Ia riro ei aito i te itoito, te puai, e te măta‘u ore

Ia faati‘amâ ia outou, mai teie na 2000 faehau apî, na roto i te riroraa ei aito i te itoito e ei feia ti‘amâ e mau nei i te autahu‘araa

I teie pô e haamaitairaa taa ê no’u, ei episekopo, ia paraparau i te feia apî tamaroa o te mau nei i te Autahu‘araa a Aarona, e o tei haaputuputu na te ao atoa nei no teie tuhaa pureraa na te autahu‘araa. E faahiti au na tatou i te aamu i roto i te Buka a Moromona e faati‘a nei no Helamana e ta’na 2000 faaehau apî. Na teie papa‘iraa e horo‘a mai i te tahi iteraa i te huru o teie feia apî tamaroa i tahito ra—e e faaûru atoa ia outou, te feia apî i te mau mahana hopea nei. Teie te hoê faahitiraa parau mâtau-maitai-hia : « E mau taata apî ratou atoa, e ua itoito roa ratou, e e aito ana‘e [te itoito, te puai], e te măta‘u ore ; inaha râ, te vai ra te parau ; e taata haavare ore ratou i te mau mea atoa »1 Te itoito, te puai, te măta‘u ore e te parau mau—Auê ïa huru faahiahia !

Te hinaaro nei au e faatumu i ni‘a i te huru matamua i faaitehia no ratou : « aito i te itoito ». No’u nei, e faaiteraa te reira no te tiaturi papû o teie feia apî tamaroa ia rave itoito i te maitai, e aore râ mai ta Alama i faaite, no te « tia ei ite o te Atua i te mau mahana atoa… e i roto i te mau vahi atoa ».2 Aita e nehenehe e tai‘o i te mau taime ua faaite teie na 2000 faehau apî i to ratou itoito. I roto atoa i to outou oraraa, e ite outou i te taime ua titauhia te itoito. Ua faati‘a mai te hoê hoa, o Ioane, i taua huru taime ra i roto i to’na oraraa.

Tau matahiti i teie nei, ua fariihia Ioane i roto i te hoê fare haapiiraa tuatoru tuiroo i te fenua Tapone. Ua tomo oia i roto i te faanahoraa haapiiraa na te ara mai te tahi atoa mau piahi manuia maitai o te tahi atu mau fenua ê. No vetahi, ua riro te reira ei rave‘a no te faahohonu atu â i to ratou papûraa i te ta‘ere e te reo, no te tahi râ, ua riro ïa te reira ei taahiraa e nehenehe e faafana‘o ia ratou i te ohipa e te tihepuraa i te fenua Tapone, no te taatoaraa, ua faarue ïa i te fare e no te haere i te haapiiraa i te hoê fenua ê.

Aita i maoro roa i muri mai te tapaeraa o Ioane i reira, ua faaroohia na roto i te mau piahi na te ara mai e, e arearearaa e faatupuhia i te tahua teitei roa a‘e o te hoê fare faaearaa. I tera pô, ua haere Ioane e na hoa e piti i te vahi i parauhia mai.

Ua ta‘uma ratou na ni‘a i te piha ta‘umaraa i te tahua teitei roa a‘e o te fare, i reira, ua pee Ioane e to’na mau hoa i te hoê e‘a pai‘umaraa pirihao i te tapo‘i fare, ei reira, ua farerei i te tahi mau pu‘eraa. I te maororaa pô, ua taui rii te arearearaa. Te haere puai noa ra te maniania, te pehe e te ava, e na reira atoa to Ioane huru-ê-raa. I ô, faanaho a‘era te tahi e faati‘a haamenemene i te mau piahi no te opere i te avaava pakalolo. Au ore tei itehia i ni‘a i te mata o Ioane e ua parau atura i to’na na hoa e, ua hora no te haere. Ei faaooraa ia’na, ua pahono te hoê, « E hoa Ioane, e mea ohie—e ti‘a noa tatou i roto i te haamenemeneraa, e ia tae mai i ni‘a ia tatou, e rave noa tatou no te horo‘a’tu i to muri iho, eita tatou e pupuhi. Mai te reira anae, eita ïa tatou e haamâ i mua ia ratou no to tatou hororaa ». E mea ohie mau no Ioane, e ere râ i te mea tano. Ua taa atura ia’na e, e faaite oia i to’na hinaaro ma te rave roa i te reira. Ua faaea rii oia no te imi i te itoito e ua parau atura ia raua e, na raua e hi‘o, te haere nei râ oia. Ua faaoti te hoê e faaea no te tomo i roto i te haamenemeneraa ; te tahi râ, ua pee muhumuhu noa ia Ioane i raro i te e‘a pai‘umaraa no te tomo i roto i te piha ta‘umaraa. E ere te maere rahi to raua, a matara ai te uputa o te piha ta‘umaraa, te horo mai nei te mau muto‘i tapone i rapae e pa‘uma atura i te e‘a pai‘umaraa i ni‘a i te tapo‘i fare. Ua tomo Ioane e to’na hoa i roto i te piha ta‘umaraa e ua reva a‘era.

I to te mau muto‘i faauraraa i ni‘a i te e‘a pai‘umaraa, oioi roa te mau piahi i te faarueraa i te raau taero na ni‘a mai ia ore ratou e haruhia e teie ohipa opanihia. Ua mau te e‘a ta‘umaraa, e ua apapa te mau muto‘i ia ratou atoa i ni‘a i te tapo‘i fare e ua ani ia ratou ia faatoro i te rima i mua. Hi‘opo‘a haere atura te mau muto‘i ma te hau‘a roa i te mau manimani rima. Te feia atoa i tape‘a i te pakalolo, ua pupuhi anei aore râ aita, ua parauhia ïa e, ua hara, e te vai ra te mau faautu‘araa teimaha. Fatata roa te taatoaraa o te mau piahi i faaea ni‘a i tera tapo‘i fare, ua tiavaruhia ratou e ta ratou fare haapiiraa, e no ratou e faautu‘araa hara rahi tei topa i ni‘a ia ratou, ua tiavaruhia i te fenua Tapone. Te mau moemoea i te pae haapiiraa, te mau matahiti faaineineraa e te fana‘oraa ia rave i te ohipa i te fenua Tapone, ua tumâhia ïa i tera taime.

E faati‘a atu vau ia outou i te ohipa i tupu i ni‘a i tera na hoa e toru. Te hoa i faaea i ni‘a i te tapo‘i fare, ua tiavaruhia ïa i rapae i ta’na fare haapiiraa i te fenua Tapone, ua haa na ho‘i oia no te tomo i ô, i teie râ taima, ua titauhia ia’na ia ho‘i i to’na fenua. Te hoa i faarue i te arearearaa na muri iho ia Ioane, ua faaoti ïa i ta’na haapiiraa i te fenua Tapone e ua farii i te mau parau tu‘ite i roto e piti na fare haapiiraa tuatoru maitai roa a‘e i te mau Hau Amui no Marite. E i te pae no ta’na ohipa, ua ho‘i oia i Asia, e ua manuia roa. I teie â mahana, ua mauruuru oia i te hi‘oraa itoito o Ioane. Area ia Ioane ra, aita e faito no te mau utuʻa maitai i roto i to’na oraraa. I tera ra tau oia i te fenua Tapone, ua faaipoipo oia e ua fanau e piti tamaroa. Ua manuia oia ei ona taiete e aita i maoro a‘enei, ua riro mai oia ei orometua haapii i roto i te hoê fare haapiiraa tuatoru i te fenua Tapone. A feruri na i to’na oraraa ahani e, aita oia i faaitoito no te faarue i te arearearaa i tera ra pô i te fenua Tapone.3

E te feia apî tamaroa, te vai ra te taime, mai ia Ioane ra, e titauhia outou e faaite i to outou itoito i te parau-ti‘a i mua i te mata o te mau hoa, e peneia‘e e riro te reira i te hi‘o-ma‘au-hia e i te mea haamâ. A taa noa’tu, i roto i teie ao to outou, e tupu atoa ta outou mau aroraa i te enemi i ni’a i te hoê tahua tama‘iraa maniania ore e te mo‘emo‘e i mua i te hoê matini roro uira. E mea maitai te mau rave‘a aravihi o teie tau, tera râ, e hopoi atoa mai te reira i te mau tamataraa aore i faaruruhia e te mau u‘i na mua’tu ia outou. Te faaite mai nei te hoê tuatapaparaa e, aita te mau taure‘are‘a i teie nei e faahema-noa-hia ra eiaha noa i te fare haapiiraa, i ni‘a atoa râ i te Itenati. Te faaite nei te reira e, te mau taure‘are‘a ua faaruru i te mau hoho‘a no te inuraa i te ava e no te faaohiparaa i te raau taero na roto i te faahoaraa itenati, ua tata‘itoru e aore râ tata‘imaha to ratou hinaaro ia faaohipa i te ava e te raau taero. I to’na horo‘araa i to’na mana‘o no ni‘a i te reira, ua parau te hoê papa‘i parau tahito no te faatereraa hau Marite e : « Ua puhara te tuatapaparaa o teie matahiti i te hoê faaheporaa hoa apî e te puai—te faaheporaa hoa na ni‘a i te Itenati. E mea parare atu â te faaheporaa hoa na ni‘a i te Itenati i te tere o te mau hoa e te mau tamarii e tae tino roa mai. E tomo te reira i roto i te fare e i te piha o te tamarii na ni‘a i te Itenati ».4 Ua riro atura te itoito i te parau-ti‘a ei patapataraa e aore râ aita. Te haapiihia nei te mau misionare i roto i te buka Ia Poro Haere i Ta’u Nei Evanelia : « Te mea ta oe e ma‘iti i te feruri e i te rave, ia vai oe o oe ana‘e, e ta oe e ti‘aturi e, aore roa e taata e hi‘o maira, e faito puai ïa no to oe viivii ore ».5 A vai itoito ! A vai puai noa ! « A ti‘a na outou i roto i te mau vahi mo‘a ra, e eiaha ia faanuu-ê-hia’tu ».6

E te feia apî tamaroa, te fafau nei au e, e horo’a te Fatu i te puai ia outou. « E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ ».7 E faautuʻaraa maitai Ta’na no to outou itoito e ta outou raveraa parau-ti‘a—te oaoa e te popou. E faahopearaa taua itoito ra no to outou faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na Taraehara, no ta outou mau pure e to outou haapa‘o maitai i te mau faaueraa.

Ua parau te peresideni N. Eldon Tanner e : « E nehenehe i te hoê tamaroa i roto i te aua haapiiraa e riro mai ei faaûruraa rahi no te maitai. Te hoê taure‘are‘a i roto i te hoê pŭpŭ ha‘uti « football », i te haapiiraa tuatoru e aore râ i rotopu i to’na mau hoa rave ohipa, ia ora oia i te evanelia, ia faatura oia i ta’na autahu‘araa e ia paruru oia i te maitai, e maitai faito ore ïa ta’na e nehenehe e rave. E faaruru pinepine outou i te faahaparaa e te faaooraa, na roto roa’toa mai i te feia tei tiaturi atoa mai outou na, e noa’tu e, ua faatura ratou ia outou no to outou parau-ti‘a. A haamana‘o râ, ua tahitohito-atoa-hia te Faaora iho, ua faaoohia, ua tutuhahia e ua faasataurohia i te hopea no te mea aita to’na tiaturiraa i aueue a‘e. Ua faaea a‘enei outou no te feruri e, eaha te tupu ahani e ua haaparuparu oia e ua parau, ‘Eaha te apî ?’ ei reira, faarue atura i ta’na misioni ? Ua hinaaro anei tatou e riro ei taata faarue ohipa e aore râ ua hinaaro tatou e riro mai ei aito tavini, noa’tu te pato‘iraa e te ino i roto i te ao nei ? A faaitoito na tatou ia rave i te ohipa e ia tai‘ohia ei taata pee papû e te pee mau atoa i te Mesia ».8

Te ani nei au ia outou ia faati‘amâ ia outou, mai teie na 2000 faehau apî, na roto i te riroraa ei aito i te itoito e ei feia ti‘amâ e mau nei i te autahu‘araa. A haamana‘o e, ta outou e rave, te vahi outou e haere e te mea ta outou e hi‘o, na te reira e faataa i te huru o te taata ta outou e riro mai. O vai ta outou e hinaaro ia riro mai ? Ei diakono ti‘amâ, ei haapii ti‘amâ, ei tahuʻa ti‘amâ. A tuu i te fâ ia vai ti‘amâ i teie nei no te tomo i roto i te hiero e ia vai ti‘amâ no te farii i te oro‘a no muri iho i te matahiti ti‘a e i te hopea roa, no te farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka. O te e‘a no te parau-ti‘a e ani nei i te taeraa mai hanahana. Ua parau te Faaora e, « I roto i te mau oro‘a no te reira, te mana no te huru Atua e faaitehia mai ai ».9

Te mau metua, te feia faatere, e te mau matameha‘iraa a te mau peropheta e itehia i roto i te mau buka iti Te Hopoi‘a i te Atua e Te Puai o te Feia Apî e tauturu ia outou i te roaraa o te e‘a.

Aita i maoro a‘enei, ua parau te peresideni Thomas S. Monson e :

« No te rave i te [mau faaotiraa] ma te paari, e titauhia te itoito—te itoito i te parauraa ‘aita’, te itoito i te parauraa ‘e’…

« Te taparu nei au ia outou ia rave i te hoê faaotiraa i [teie] nei, eiaha roa e hahi ê atu i te e‘a o te arata‘i ia outou i ta tatou fâ : te ora mure ore i piha‘iho i to tatou Metua i te Ao ra ».10

Mai ta te 2000 faehau pahonoraa i te piiraa aroraa a to ratou ti‘a faatere, o Helamana, e ua ahu i te itoito o te aito, e nehenehe atoa ta outou e na reira na roto i te pahonoraa a to outou peropheta faatere, oia hoʻi te peresideni Thomas S. Monson.

To’u nei mau hoa taure‘are‘a no te Autahu‘araa a Aarona, no te opani, te pûpû nei au i to’u iteraa papû no te Atua te Metua e no Iesu Mesia e no te mau parau a Iosepha Semita : « E au mau taea‘e e, e ere anei i te mea tia ia tatou ia haere â i roto i te hoe ohipa rahi roa mai teie te huru ? A haere i mua e eiaha râ ia haere i muri. A rohi, e au mau taea‘e e, a haere â, a haere â e tae noa’tu i te taime e upootia’i ra ! »11 I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.