2010–2019
«No te mea e ora vau, e ora atoa ho‘i outou»
Atopa 2012


« No te mea e ora vau, e ora atoa ho‘i outou »

Aua‘e Oia, oia ho‘i to tatou Faaora o Iesu Mesia, i horomii-roa-hia’i i te hoê mahana taua mau mana‘o oto ra, te mo‘emo‘e e te ahoaho i te îraa o te oaoa.

I to’u taviniraa i ta’u misioni i te fenua Chili, ua farerei maua to’u hoa i te hoê utuafare e hitu taata i roto i te amaa. E haere mai te metua vahine i te mau hepetoma atoa e ta’na mau tamarii. Ua mana‘o maua e, e melo tahito ratou no te Ekalesia. E rave rahi hepetoma i muri mai, ua haapii mai maua e, aita ratou i bapetizohia.

Oioi roa maua i te imiraa ia farerei i te utuafare ma te ani atu e, e nehenehe anei ta maua e haere i to ratou fare no te haapii ia ratou. E ere te metua tane i te mea anaanatae roa ia haapii mai i te evanelia, aita râ i pato‘i ia haere atu maua e haapii i to’na utuafare.

Mea apo vitiviti te tuahine Ramirez i te mau haapiiraa. Puai to’na hinaaro ia haapii mai pauroa te haapiira tumu ta maua i haapii. I te hoê pô, te paraparau ra matou no te bapetizoraa i te tamarii rii, ua haapii atu maua e, e mea ti‘amâ te mau tamarii rii e aita e titauhia te bapetizoraa. Ua ani maua ia’na ia tai‘o i te buka a Moroni :

« Inaha, te parau atu nei au ia oe, o teie ïa ta outou e haapii—te tatarahapa e te bapetizo i tei ti‘a ia ratou i te rave i te hara ; oia ïa e haapii outou i te mau metua ia tatarahapa, e ia bapetizohia, e ia faahaehaa ia ratou iho mai ta ratou mau tamarii rii e ti‘a’i, ei reira e ora atoa ratou e ta ratou mau tamarii rii

« Aita ho‘i e au te tatarahapa i ta ratou tamarii rii ra, aita atoa te bapetizo. Inaha, ua haapa‘ohia te bapetizo no te tatarahapa e au i te faati‘araa i te mau faaue no te faaoreraa i te hara.

« Ua ora râ te tamarii rii i te Mesia mai te haamauraa mai â o teie nei ao ; Ahiri aita ïa, ua riro te Atua ei Atua faati‘a pae tahi, e te faahuru ê, e te haapa‘o i te huru o te taata ; te rahi ho‘i o te tamarii rii ra i pohe na aore i bapetizohia ».1

I muri mai to’na tai‘oraa i te papa‘iraa, ua ta‘i te tuahine Ramirez. Ua pe‘ape‘a rii maua to’u hoa misionare. Ua ani au, « Tuahine Ramirez, ua parau anei e aore râ ua rave anei maua i te hoê mea i haamauiui ia oe ? »

Pahono mai nei, « Aita roa’tu Elder, aita ta oru‘a e hape. A ono matahiti i teie nei, ua fanau vau i te hoê tamaroa. Ua pohe oia na mua a‘e i te bapetizoraa. Ua parau mai to matou orometua e, no te mea aita oia i baptizohia, e vai noa oia i roto i te pô limepo e a muri noa’tu. E ono matahiti to’u amo-noa-raa i teie mauiui e teie hara. I to’u râ tai‘oraa i teie irava, ua ite roa vau na roto i te mana o te Varua Maitai e, e parau mau. Ua tatarahia te hoê mea teimaha i to’u aau, e e roimata oaoa teie ».

Ua haamana‘o atura vau i te mau haapiiraa a te peropheta Iosepha Semita, ua haapii oia i teie haapiiraa tumu tamahanahana : « E rave rahi ta te Fatu i rave ê atu, tae noa’tu i to ratou aruaruraa, ia ore ratou ia noaa i te hinaaro o te taata, e te mau oto e te mau ino no teie nei ao ; e mea mâ roa ratou, e mea haviti roa ratou, no te ora i ni‘a i te fenua nei; no reira, ia hi‘o maitai-ana‘e-hia, te vai nei te tumu no to tatou oaoa eiaha râ no te oto no te mea e faaorahia ratou i te ino, e e fatata tatou i te farii faahou ia ratou ».2

I muri a‘e to’na mamaeraa i te oto rahi e te mauiui e ono matahiti, ua tae mai te haapiiraa tumu mau, tei heheuhia mai e te Metua here i te Ao ra na roto i te peropheta ora, e ua hopoi mai i te hau tamărû i te ahoaho o teie nei vahine. Aita e faufaa e parau, ua bapetizohia te tuahine e ta’na na tamarii, te mea apî a‘e e va‘u matahiti.

Te haamana‘o ra vau i to’u papa‘iraa i to’u utuafare ma te faaite i te mauruuru i tae mai i to’u aau no teie ite e te tahi atu â parau mau papû e te faufaa rahi o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai. Aita vau i mana‘o a‘e e faura faahou mai teie parau tumu faahiahia mau i roto i to’u oraraa i te mau matahiti i muri iho e ua riro ei raau i Gileada.

Ua hinaaro vau e paraparau i te feia ua mo‘e te hoê tamarii e ua ui ratou, « No te aha vau ? » e peneia‘e paha e ere faahou to outou faaroo i te Metua here i te Ao ra i te mea papû maitai. Te pure nei au, na roto i te mana o te Varua Maitai, ia faatae mai au i te tahi faito ti‘aturi e te hau e te haro‘aro‘a. Te hinaaro nei au ia riro ei mauihaa no te faaho‘i faahou mai i to outou faaroo i to tatou Metua here i te Ao ra, o te ite i te mau mea atoa e o te faati‘a nei ia tatou ia farii i te mau tamataraa ia roaa to tatou ite e to tatou here Ia’na e ia maramarama ho‘i e, aita ana‘e Oia e mea faufaa ore tatou.

I te 4 no fepuare 1990, ua fanauhia te toru o ta maua tamaiti oia atoa ïa te ono o ta maua tamarii. Ua pii maua ia‘na o Tyson. E tamaroa iti nehenehe mau, e ua farii popou te utuafare ia’na ma to matou aau e to matou rima. Ua riro oia ei te‘ote‘oraa no to’na mau taea‘e e tuahine. No matou nei, o oia te tamaroa maitai roa a‘e i fanauhia.

I te va‘uraa o to’na ava‘e, ua horomii Tyson i te hoê « craie » ta’na i ite na raro. Ua mau te reira i roto i to’na arapo‘a e ua mau to’na aho. Ua haru to’na tuaana ia’na e pa‘i‘uma mai i ni‘a ma te tuô haere, « ua mau te aho o pepe. Ua mau te aho o pepe ». Ua haamata matou i te rave i te faanahoraa no te faaoraraa rû (RCP) e ua taniuniu i te SAMU.

Ua tae mai te mau tuati e ua faahoro ia Tyson i te fare ma‘i. I roto i te piha tia‘iraa, ua pure noa matou ma te tuutuu ore e ua taparu i te Atua i te hoê semeio. E au e, ua taere roa te hora, te haere mai nei te hoê taote i roto i te piha ma te parau e, « Ua taere roa. Aita e mea ta matou e nehenehe e rave faahou. Na outou e hi‘o i te taime tano ». Faaru‘e mai nei ia matou.

Ua haere matou i roto i te piha tei reira Tyson, ua ite matou i to matou hihi mahana, aita e ora faahou. E au râ e, te vai ra mai te hoê anapanapa tiretiera e faaati ra i to’na tino iti. E mea anaana ho‘i e te teatea.

I tera taime, e au e, ua tahuri roa to matou oraraa. Nahea pai e haere i mua i te mau tamarii no te parau e, eita Tyson e ho‘i mai i te fare ?

E parau noa vau no to’u iho pae a faati‘a ai au i te hopea o teie ohipa. Maua to’u hoa here tei faaruru i teie ati, eita roa râ e roaa ia’u ia faaite atu i te oto o te aau o te hoê metua vahine, eita atoa vau e tamata rii noa‘e.

E mea fifi roa ia faaite i te faarapuraa o to’u aau i taua taime ra o to’u oraraa. Te rahiraa o te taime e mana‘o noa vau e, e moemoea ri‘ari‘a e ua fatata roa vau i te ara mai ia oti teie taoto horiri. E rave rahi pô, aita te taoto e topa. Pinepine au i te haere i tera e tera piha na roto i te pouri no te hi‘o e, e mea maitai anei te tahi o ta maua mau tamarii.

Ua atihia to’u varua i te mana‘o hara. Auê ta’u hara e. Auê to’u ti‘a ore e. O vau ho‘i to’na metua tane ; ei ia’u te parururaa ia’na. Ahani ihoa pai ua rave au i tera e tera ohipa. Te tahi mau taime, i teie â mahana, e 22 matahiti i muri mai, te haamata nei teie mau mana‘o i te tomo i roto i to’u aau, e mea ti‘a ia’u ia faaore oioi i te reira aita ana‘e e haamou te reira ia’u.

Hoê a‘e ava‘e i muri mai i te poheraa o Tyson, e uiuiraa ta’u e o Elder Dean L. Larsen. Ua rave oia i te taime no te faaroo ia’u, e mauruuru noa vau no ta’na parau a‘o e te here. Ua parau mai oia e, « Aita vau e mana‘o ra ua hinaaro te Fatu ia faautu‘a oe ia oe iho no te pohe o ta oe tamaiti ». Ua tae mai i to’u aau te here o to’u Metua i te Ao ra na roto mai i te hoê o ta’na mau tavini.

Noa’tu râ te reira, ua tamau noa te mau mana‘o ahoaho i te haamauiui ia’u, e ua haamata atoa mai te riri. E ere i te mea tano ! Nahea e ti‘a ai i te Atua ia rave i te reira i ni‘a ia’u ? No te aha vau ? Eaha ta’u hape ? » E te tahi atoa taime, mana‘o riri atoa vau i te taata e tamahanahana nei ia matou. Te haamana‘o ra vau i te mau hoa i te parauraa mai e, « te farii atoa nei matou i to oe mauiui ». I roto ia’u e parau vau, « Aita outou e ite i te faito o to’u mauiui. A faaatea’ê atu ». Oioi roa vau i te iteraa e, e nehenehe i teie taaminoraa o te aau e haaparuparu mai. Ua haamâ roa vau, ua mana‘o ino vau i to’u mau hoa o tei tamata noa i te tauturu mai.

I to’u iteraa i te mana‘o hara, te riri e te taaminoraa o te aau i te ‘ai-haere-raa ia’u, ua pure au ia tauihia to’u aau. Na roto i te tahi iho iteraa mo‘a no’u, ua horo‘a mai te Fatu ia’u i te aau apî, e noa’tu te mo‘emo‘e e te mauiui ua taui râ to’u feruriraa. Ua tae mai te ite e, aita vau i haruhia, e haamaitairaa rahi râ tera e tia‘i ra ia’u mai te peu e faaite au i to’u haapa‘o maitai.

Ua haamata to’u oraraa i te taui e ua noaa ia’u i te haere i mua ma te ti‘aturiraa rahi, aita faahou ïa te fariuraa i muri i te ahoaho. Te faaite papû nei au e, e ere teie oraraa te hopea. Te vai nei te ao varua. Te mau haapiiraa a te mau peropheta no ni‘a i te oraraa i muri mai i te pohe, e parau mau ïa. E taahiraa noa teie oraraa i ni‘a i te e‘a no te ho‘i i to tatou Metua i te Ao ra.

Ua vai noa Tyson ei tuhaa no to matou utuafare. Na roto i te mau matahiti, ua faahiahia matou i te aroha e te maitai o te Metua here i te Ao ra tei faati‘a i to matou utuafare ia farii tino roa te anaana o Tyson. Te faaite papû nei au e, e mea rairai te paruru. Eita te parau-ti‘a, te here e te hoêraa utuafare e hope ia ma‘iri ana‘e tei herehia i te tahi a‘e pae ; hau atu â, e puai faahou mai te reira.

Te tahi taime e ui mai te taata e, « Eaha te maoro no to outou faaoroma‘iraa i te reira ? » No te faaite i te parau mau, eita te reira e ore roa, maori râ ia faatahoê-faahou-hia outou e tei herehia. Eita te îraa o to’u oaoa e tae mai maori râ ia faatahoê-faahou-hia matou i te po‘ipo‘i no te Ti‘a-faahou-raa Matamua.

« No te mea e varua te taata nei. E mea mure ore te mau mea rii tumu, e te varua e te mau mea rii tumu ra, ia vai faataa-ore-noa-hia ra, e farii ïa i te îraa no te oaoa ;

« E ia faataahia ra, e ore roa e ti‘a i te taata nei ia farii i te îraa no te oaoa ».3

Atira noa’tu, mai teie â taime, mai ta te Faaora i haapii, e nehenehe ta tatou e faaitoito noa.4

Ua haapii au e, e nehenehe i te mauiui maramara e te teimaha huru hope e riro mai ei mea mărû ia fariu tatou i to tatou Metua i te Ao ra e ia taparu tatou i te tamahanahanaraa e tae mai na roto i Ta’na opuaraa ; Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia ; e Ta’na Faaa‘o, oia ho‘i te Varua Maitai.

Auê ho‘i te haamaitairaa hanahana o to tatou oraraa. E ere anei i te mea ri‘ari‘a ia ore tatou e mauiui rahi no te hoê tamarii i mo‘e ? Auê to’u mauruuru i to’u Metua i te Ao ra, ua faati‘a Oia ia tatou ia here rahi e ia here i te here mure ore. Auê to’u mauruuru no te mau utuafare mure ore. Auê to’u mauruuru ua heheu faahou mai Oia na roto i Ta’na mau peropheta ora i te opuaraa no te ora.

A haamana‘o i to outou haereraa i te tanuraa o tei herehia, te mana‘o i roto i to outou aau a tere ai to outou pereoo i rapae i te vahi tanuraa ma‘i e a fariu ai outou no te hi‘o i tera afata—e te mana‘o e, e roaa anei i te aau ia faaoroma‘i.

Te faaite papû nei au e, aua‘e Oia, oia ho‘i to tatou Faaora o Iesu Mesia, i horomii-roa-hia’i i te hoê mahana taua mau mana‘o oto ra, te mo‘emo‘e e te ahoaho i te îraa o te oaoa. Te faaite papû nei au e, e nehenehe ta tatou e turu‘i i ni‘a Ia’na e ia parau Oia e :

« Eita vau e vaiiho otare noa ia outou, e ho‘i mai â vau ia outou nei.

« E ia roovau iti a‘e, e ore to te ao e hi‘o faahou mai ia’u ; e hi‘o mai râ outou ia’u ; no te mea e ora vau, e ora atoa ho‘i outou ».5

Te faaite papû nei au e, mai tei parauhia i roto Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia, « A ti‘aturi ai tatou i te taraehara a Iesu Mesia, e tauturu Oia ia tatou ia faaoroma‘i i to tatou mau tamataraa, to tatou mau ma‘i e to tatou mau mauiui. E horo‘a mai Oia i te oaoa, te hau e te tamahanahanaraa. Te mau mea’toa e ere i te mea maitai i roto i te oraraa nei, e faaupooti‘ahia ïa na roto i te taraehara a Iesu Mesia ».6

Te faaite papû nei au e, i tera po‘ipo‘i nehenehe e te hanahana no te Ti‘a-faahou-raa Matamua, e ti‘a mai to outou e to’u iho nei feia herehia mai roto mai i te menema mai tei fafauhia e te Fatu Iho e e farii tatou i te îraa o te oaoa. No te mea te ora nei Oia, ratou e tatou nei ho‘i, e ora atoa ïa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.