2010–2019
Te riroraa ei pĭpĭ mau
Atopa 2012


Te riroraa ei pĭpĭ mau

Ia haapa‘o tatou i Ta’na mau faaueraa e ia tavini tatou i to tatou taata tupu, e riro tatou ei mau pĭpĭ maitai a‘e na Iesu Mesia.

O tatou tei tomo i roto i te pape no te bapetizoraa e ua farii i te horo‘araa i te Varua Maitai, ua fafau tatou e, ua hinaaro tatou ia rave i te i‘oa o Iesu Mesia i ni‘a ia tatou, oia ho‘i ïa, ua faariro tatou ia tatou iho ei pĭpĭ no te Fatu. Te faaapî nei tatou i teie fafauraa i te hepetoma atoa a rave ai tatou i te oro‘a, e te faaite nei tatou i te reira ti‘araa pĭpĭ i te huru o to tatou oraraa. Teie te hoê faahi‘oraa nehenehe no taua ti‘araa pĭpĭ ra, e ohipa tei tupu a‘enei i Mexico.

E tau hoturaa maitai mau no te taata faaapu i Mexico apato‘erau. U‘a maitai te mau tumu, e e auhune rahi tera e tia‘ihia ra. Ua oti a‘ena te mau opuaraa e aufau hope i te mau tarahu, e taui i te mau matini, e taui apî i te mau tumu raau tahito e e rave hope i te faaotiraa ia aufau i te haapiiraa no te mau melo o te utuafare. Ua opua-atoa-hia te tahi tau faafaaearaa no te utuafare. E mana‘o anaanatae mau i reira. Tera râ, i te hoê monire avatea, i te hopea ava‘e no mati, ua tae mai te hoê vero, e ua topa te hiona. Ua topa te hiona e hora toru noa’tu i te po‘ipo‘i. I muri iho, ua vetea te ra‘i e ua topa te anuvera. Mai te reira â pô e aahiata a‘e, ua imihia te mau rave‘a atoa no te faaherehere i te tahi pae o te mau hotu. Aita râ i manuia. Ua to‘eto‘e roa, e ua paapaa roa ino te mau maa hotu. Aita’tura e maa hotu no te auhuneraa e no te hooraa i teie matahiti. Hopoi mai nei te po‘ipo‘i mahana piti i te taiâ e te mana‘o oto no te pau rahi i te mau opuaraa, te mau hiaai e te mau moemoea no te mahana no na mua’tu.

Ua farii au i te hoê rata uira no taua mahana piti oto ra na roto mai ia Sandra Hatch, te vahine o John Hatch, i tera taime e tauturu matamua i roto i te peresideniraa hiero no Colonia Juárez Chihuahua. E faahiti au i te tahi tuhaa no taua rata uira ra : « Ua ara oioi Ioane—i te hora 6:30—e ua horo i te hiero no te hi‘o e, e faaore anei i te oro‘a no tera po‘ipo‘i. Ua ho‘i mai oia ma te parau e, aita te purumu e te tape‘araa pereoo i apiapi i te hiona, no reira aita e faaoreraa. Ua mana‘o maua e, e tae mai te mau rave ohipa aita ta ratou e faaapu, e na ratou ïa e haere i te oro‘a… Auê ho‘i te mauruuru i te iteraa’tu i te mau taea‘e i te haereraa mai, hoê i muri mai te tahi. Ua tae mai ratou, noa’tu aita i taoto, e noa’tu te pau rahi… Ua hi‘o noa vau ia ratou i te apooraa faaineineraa, ua pohe taoto roa ratou. Noa’tu râ, aita ratou i imi i te tahi aperaa no te faaea i te fare, tei ô nei ratou. 38 taata i te oro‘a (î roa te oro‘a) ! E po‘ipo‘i fahiahia mau teie no matou, e ua haamauruuru matou i te Metua i te Ao ra no te taata maitai e rave nei i ta ratou hopoi‘a, noa’tu te ohipa e tupu. E varua taa ê i ô i tera ra po‘ipo‘i. Papû roa ia’u e, ua au roa Oia i te mea e, ua here matou i To’na fare e ua mana‘o matou e, e vahi maitai te reira ia haere i tera ra po‘ipo‘i fifi mau ».

Aita i oti te aamu, aita, te tamau noa nei â.

Te rahiraa o te taata i pau rahi, te vai ra to ratou te tahi tapu fenua no te tanu i te tahi maa rii, mai te oporo e te huero pĭpĭ. Na te reira maa ïa e faatopa mai i te tahi moni rii, e moni nava‘i no te tia‘i i te auhuneraa no te matahiti i muri mai. Teie râ, te vai ra te hoê taea‘e maitai e te utuafare apî, aita faahou ta’na e tapu fenua e papû roa e fifi moni i mua ia’na i teie matahiti e haere mai nei. Ua ite râ vetahi i te ati rahi o teie taea‘e e ua faaoti roa ratou ratou iho e horo‘a i te tahi tapu fenua, faaohipa i ta ratou iho mau matini no te faaineine i te repo e horo‘a atoa i te ohi oporo na’na.

Ua matau vau i te mau taea‘e i faahitihia. No reira, aita vau i maere i ta ratou i rave. O te feia râ aita i matau ia ratou, e ui mai paha ratou e piti uiraa, tera e piti atoa ra e haamata e te parau no te aha. No te aha ratou i haere ai i te hiero no te rave i ta ratou ohipa e no te tavini, aita ho‘i ratou i taoto i tera ra pô e e pau rahi ho‘i ta ratou i te pae moni no tera matahiti taatoa ? No te aha ratou i faaohipa ai i te materia e toe ra, mea iti ho‘i e te faufaa rahi no ratou iho, no te tauturu i te hoê i roto i te ati rahi, e fifi moni atoa ho‘i to ratou iho nei ?

Ua taa ana‘e ia outou i te auraa ia riro ei pĭpĭ no Iesu Mesia, ua ite atoa ïa outou i te pahonoraa a teie na uiraa e piti.

O te raveraa i te fafauraa ia riro ei pĭpĭ no te Mesia te haamataraa o te hoê tere no te oraraa taatoa, e e ere te e‘a i te mea ohie noa. Ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ia tutava tatou i te rave i Ta’na e au no tatou, ia tavini ho‘i tatou i to tatou taata tupu mai Ta’na e tavini ahani e o Oia tera, e riro mai tatou mai Ia’na ra. O te riroraa mai Ia’na ra te huru, na reira atoa, te riroraa ei hoê Ia’na ra, te fâ e te opuaraa rahi roa a‘e—e te auraa mau ho‘i no te ti‘araa pĭpĭ mau.

Mai ta te Faaora i ui i Ta’na mau pĭpĭ a farerei ai Oia ia ratou i te fenua Marite, « No reira, eaha to outou huru e au ai ? » E pahono a‘era i Ta’na iho uiraa, « Amene, e parau atu vau ia outou, mai to’u nei ïa » (3 Nephi 27:27).

E ere i te mea ohie ia riro mai te Faaora te huru, i roto ihoa râ i teie ao e ora nei tatou. E fifi e e ati i mua ia tatou fatata pauroa te mahana o te oraraa. E tumu no te reira, e o te reira te hoê o te mau opuaraa no te tahuti nei. Mai te tai‘ohia nei i roto ia Aberahama 3:25, « E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ».

Ua rau te huru e te paari o teie mau tamataraa. E eita hoê a‘e taata e faaru‘e i teie oraraa tahuti maori râ e faaruru i te reira. Te rahiraa taime, e hi‘o tatou ei tamataraa te ereraa i te maa faaapu e te ohipa, te pohe o tei herehia, te ma‘i, te pe‘ape‘a pae tino, pae feruriraa e te pe‘ape‘a aau, te vĕvĕ e aore râ te mo‘eraa o te mau hoa. A taa noa’tu, e nehenehe atoa i te manuiaraa i te mau opuaraa huru au e hopoi mai i te mana‘o te‘ote‘o ei fifi, ei reira tatou e titau ai i te mau faaturaraa o te taata e ere atura ïa te mana‘o farii no te ra‘i mai. O te hinuhinu atoa ïa o te ao nei, te tui roo, te puai pae tino, te aravihi no te ano‘ihi e no te tu‘aro, te oraraa manuia e te tao‘a rahi. No teie iho nei mau tamataraa, e mana‘o paha tatou mai ia Tevye ra i roto i te buka Fiddler on the Roof : Mai te peu e anatemaraa te tao‘a rahi, « ia ta‘iri mai te [Atua] ia’u i te reira. Eiaha roa vau e ora faahou mai ! »1

E ara râ, e mea haamata‘u a‘e e te atâta te reira e e mea fifi a‘e ia faaore i te reira i tera i faahitihia na mua a‘e. Eita to tatou ti‘araa pĭpĭ e tupu e e haamanahia i te huru o te mau tamataraa i mua ia tatou, i to tatou râ faaoromairaa i te reira. Mai tei haapiihia mai e te peresideni Henry B. Eyring : « No reira, te tamataraa rahi o te oraraa o te iteraa ïa e, e faaroo e e haapa‘o anei tatou i te mau faaue a te Atua i roto i te mau vero o te oraraa nei. Eiaha noa no te faaoroma‘i i te mau vero, no te ma‘iti râ i te mea maitai i roto i to ratou riri. Te mea ri‘ari‘a o te oraraa nei o te oreraa ïa e upooti‘a i taua tata‘uraa ra, ia ore e faataahia no te ho‘i ma te hanahana i to tatou ai‘a tumu » (« Ia ineine noa i te pae varua : a haamata vave e ia haere itoito noa i mua », Liahona, novema 2005, 38).

E papa ruau vau no na 23 mootua, e te‘ote‘oraa no’u. Tamau noa to’u maere ia ratou i te haruraa i te mau parau mau mure ore, noa’tu to ratou apî-roa-raa. I to’u faaineineraa i teie a‘oraa, ua ani au ia ratou tata‘itahi ia hapono mai i ta ratou tatararaa no te parau e riro ei pĭpĭ e aore râ ei taata pee ia Iesu Mesia. Faahiahia mau te mau pahonoraa ta’u i farii mai ia ratou paatoa. Teie râ te pahonoraa ta’u i farii no roto mai ia Benjamin, 8 matahiti : « Te auraa ra e riro ei pĭpĭ no Iesu Mesia oia ho‘i ïa, e riro ei hi‘oraa. Te auraa ra, e riro ei misionare e e faaineine ia riro ei misionare. Te auraa ra, e tavini ia vetahi ê. Te auraa ra, e tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e e pure. Te auraa ra, e haamo‘a i te mahana sabati. Te auraa ra, e faaroo i te muhumuhu o te Varua Maitai. Te auraa ra, e haere i te pureraa e i te hiero ».

Ua tu‘ati to’u mana‘o e to Benjamin. Te ti‘araa pĭpĭ, o te raveraa ïa e te riroraa. Ia haapa‘o tatou i Ta’na mau faaueraa e ia tavini tatou i to tatou taata tupu, e riro tatou ei mau pĭpĭ maitai a‘e na Iesu Mesia. Na te haapa‘oraa e te auraroraa i To’na hinaaro e faatae mai i te hoaraa o te Varua Maitai, e na reira atoa te mau haamaitairaa no te hau, te popou e te paruru o te pee nei i te melo toru o te Atuaraa. E aita e rave‘a ê no te farii i te reira. E i te hopea roa, na te auraro-hope-roa-raa i To’na hinaaro e tauturu ia tatou ia riro mai to tatou Faaora ra te huru. Faahou â, o te riroraa mai Ia’na ra te huru, na reira atoa, te riroraa ei hoê Ia’na ra, te fâ e te opuaraa rahi roa a‘e—e te auraa mau ho‘i no te ti‘araa pĭpĭ mau.

O te ti‘araa pĭpĭ te mea i faaitehia i te hiero no Colonia Juárez e i te mau faaapu tapiri, i roto ho‘i i te faaroo o tera na taea‘e e tera na tuahine, i te haapapûraa ratou i to ratou faaotiraa papû i mua i te Atua e i te tahi e te tahi noa’tu â te ati rahi mau.

Te faaite papû nei au e, ia haapa‘o tatou i Ta’na mau faaueraa, ia tavini tatou ia vetahi ê e ia auraro tatou i To’na hinaaro, e riro mau tatou ei pĭpĭ mau No’na. Te na reira nei au i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

NotA

  1. Hi‘o Joseph Stein, Jerry Bock, Sheldon Harnick, Fiddler on the Roof (1964), 61.