2010–2019
Te riroraa ei mau metua maitai
Atopa 2012


Te riroraa ei mau metua maitai

E rave rahi mau rave‘a e noaa’i i te mau metua maitai te tautururaa e hinaarohia e ratou no te haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia a Iesu Mesia.

Ua raea‘ehia ia’u te hoê taahiraa faufaa rahi roa i teie tau ve‘ave‘a nei—ua faahanahana vau i te 90raa o to’u mahana fanauraa. Ia raea‘ehia ia outou te tahi mau taahiraa i roto i to outou oraraa, mea maitai ia feruri i ni‘a i te mau ohipa tei tupu i mutaa ihora. O outou te feia apî e faaroo nei e aore râ e tai‘o nei i teie a‘oraa eita paha outou e tau‘a rahi i te mea e ua ora te hoȇ taata e 90 matahiti te maoro, i te taime râ a fanauhia’i au, ua faarirohia ïa te oraraa e 90 matahiti te maoro ei ohipa faahiahia. I te mau mahana atoa, te mauruuru nei au i te Metua i te Ao ra no te haamaitairaa o te hoê oraraa roa.

Ua rahi te mau mea tei taui i roto i te roaraa o to’u nei oraraa. Ua ite au i te tupuraa o te tau hamaniraa matini e te tau no te opereraa i te parau apî. Te rahiraa o te mau pereoo uira tei hamanihia, te mau niuniu paraparau e te mau manureva e mau ohipa apî ïa i to’u apîraa. I teie mahana te rave‘a no te ite, no te faaite e no te faaohipa i te haamaramaramaraa e taui noa ïa fatata pau roa te mahana. I to’u faito matahiti, te faahiahia nei au i te tauiraa vitiviti o te ao e orahia nei e tatou paatoa. Ua rahi te mau ohipa apî no teie mahana e to ratou mau maitai o te faaanaanatae nei i te feruriraa no te haamaitai atu â i to tatou mau oraraa.

I roto i te mau tauiraa vitiviti e tupu haati nei ia tatou, te pure u‘ana nei e te haa nei tatou no te haapapû e e vai maoro mai te mau faufaa o te evanelia a Iesu Mesia. Ua fatata a‘ena te tahi o teie mau faufaa i te mo‘ehia. I ni‘a roa i te tabula o teie mau faufaa tei riro ei mau fâ matamua a te enemi, o te ti‘araa mo‘a ïa o te faaipoiporaa e te faufaa tumu o te mau utuafare. Na teie e horo‘a i te hoê tutau e te uahu papû no te hoê utuafare i reira te mau tamarii tata‘itahi a te hoê Metua here i te Ao ra e nehenehe ai e haamaitaihia e e farii i te mau faufaa mure ore.

Ei faaineineraa no te faahanahanaraa i teie 90raa matahiti taahiraa i roto i to’u nei oraraa, ua haamata to’u iho utuafare i te tauturu ia’u ia haamana‘o e ia mauruuru no te mau ohipa tei tupu i roto i to’u nei oraraa roa. Ei hi‘oraa, ua haaputuputu e ua faaite mai ta’u nei tamahine fetii ia’u i te mau rata e rave rahi ta’u i papa‘i i to’u na metua fatata e 70 matahiti i ma‘iri a‘enei mai te tahua nuu moana mai i te motu no Saipan i Patifita i te Tama‘i Rahi II o te Ao nei.

Ua haru to’u mata i ni‘a i te hoê o teie mau rata. Te rata ta’u i papa‘i i to’u metua vahine o ta’na e iriti e e tai‘o i te mahana oro‘a o te mau mama i te matahiti 1945. Ua hinaaro vau e faaite atu i te tahi mau tuhaa ia outou ma te ti‘aturi e e ite outou no teaha vau e mauruuru rahi ai i to’u metua tane e metua vahine here no te mau haapiiraa o ta’u i haapii mai na roto i ta raua mau haapiiraa i roto i te utuafare. Ua riro to’u na metua ei hi‘oraa maitai roa‘e o ta’u i tape‘a mai no te mau metua maitai tei faariro i to raua faaipoiporaa e te atuaturaa i te mau tamarii ei ohipa matamua roa na raua.

E hamata ta’u rata no te mahana oro‘a o te mau Mama i te matahiti 1945 :

« E Mama here e,

« I roto i na matahiti e maha i ma‘iri, tei te atea ê au ia oe i te mahana Oro‘a o te mau Mama. I te matahiti tata‘itahi, ua hinaaro vau ia parahi i piha‘iho ia oe e ia faaite atu i to’u here rahi ia oe e to’u mana‘ona‘o rahi ia oe, e no te mea ho‘i eita faahou â te reira e tupu, e faaohipa ïa vau i te rave‘a maitai roa‘e e e haapono atu to’u mau mana‘o na roto i te rata.

« I teie matahiti hau atu i te tahi atu mau matahiti, ua nehenehe ia’u ia ite eaha ta te hoê metua vahine faahiahia i rave no’u. A tahi roa, te mihi nei au i te mau mea riirii ta oe i matau i te rave no’u. Ia ara mai au i te po‘ipo‘i, e ore roa vau e haape‘ape‘a e te vai ra anei te hoê ahu mâ e te mau totini mâ. Te mea noa ta’u e rave o te iritiraa ïa i te hoê afata ume e e ite au i te reira. I te hora tamaaraa, ua ite au i te mau taime atoa e e ite au i te tahi mea auhia e au tei faaineine-maitai-hia. I te pô e ite au i te mau tapo‘i ro‘i mâ i ni‘a i to’u ro‘i e te faito ahu taoto tano ia mahanahana maitai au. Mea oaoa rahi roa te oraraa i te utuafare. »

I to’u tai‘oraa i teie na paratarafa matamua e piti o te rata, ua tupu mai te hoê mana‘ona‘oraa. Peneia‘e na te ta‘otoraa i roto i te hoê fare ie e i raro a‘e i te hoê paruru naonao i ni‘a i te hoê ro‘i faehau i faahaere i to’u mau mana‘o i ni‘a i to’u utuafare taa ê mau.

No roto mai â i ta’u rata i to’u metua vahine :

« Hau atu râ i te hohonu o to’u ïa mana‘o ia oe no te hi‘oraa ta oe i faaite mai ia’u. No te rahi o te oaoa ta te oraraa i horo‘a mai ia tatou ei utuafare, ua hinaaro matou i te pee i to oe hi‘oraa, ia tamau noa â i te ite i te hoê â oaoa ta matou i ite i to matou apîraa. Ua rave noa oe i te taime no te afa‘i te utuafare i te afaa, e ua nehenehe ia matou ia ti‘aturi ia oe no te rave i te mau mea atoa mai te pa‘i‘umaraa i ni‘a i te mou‘a, te ha‘utiraa i te popo e o matou. Aita roa‘e oe e o papa i haere orua ana‘e i te tau faafaaearaa. Tei piha‘iho noa te utuafare ia orua. I teie nei, tei te atea ê au mea au na’u ia paraparau no ni‘a i to’u oraraa utuafare no te mea e mea oaoa roa. I teie nei eita e nehenehe ia’u ia fariu ê atu i ta oe mau haapiiraa, no te mea e riro ïa ta’u mau ohipa i te faaite e aita oe i haapii maitai ia’u. Ua riro te oraraa ei titauraa rahi no’u ia ti‘a i‘au ia piihia te tamaiti a Nora Sonne Perry. Te te’ote’o nei au no teie piiraa, e te ti‘aturi nei au e e ti‘amâ noa vau i te riroraa ei tamaiti na oe.

« Te ti‘aturi nei au e tei piha‘iho vau ia oe i teie matahiti i mua nei, no te faaite ia oe te taime maitai ta’u i opua i te faaite ia oe i te mahana oro‘a o te mau Mama no na matahiti e maha i ma‘iri.

« Ia haamaitai mai te Fatu ia oe no te mau mea faahiahia atoa ta oe i rave no teie ao fifi.

« Ma to’u here taatoa, Tom ».1

A tai‘o faahou ai au i ta’u rata, ua feruri atoa vau i te hiro‘a tumu o te utuafare, te paroita, te tĭtĭ e te nunaa taata i reira vau i te paariraa.

Ua faataahia te hiro‘a tumu mai te hoê huru oraraa o te hoê nunaa. Te vai nei te hoê hiro‘a tumu hoê roa no te evanelia, te tahi mau faufaa e mau tia‘iraa e mau peu matauhia i te mau melo atoa no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei. Teie hiro‘a tumu evanelia, aore râ huru oraraa, no roto mai ïa i te opuaraa no te faaoraraa, te mau faaueraa a te Atua e te mau haapiiraa a te mau peropheta ora. E faaiteitehia mai te reira na roto i te huru o ta tatou haapiiraa i to tatou mau utuafare e te oraraa i to tatou iho mau oraraa.

E itehia te haapiiraa matamua a Adamu no ni‘a i ta’na hopoi‘a tahuti nei i roto i te Genese 2:24 : « No reira e faarue ai te taata i ta’na metua tane e ta’na metua vahine, e ati atu ai i ta’na vahine, e e riro hoi raua ei hoê ».

Eita te taatiraa mana o te hoê tane e te hoê vahine e riro noa ei faaineineraa i te mau u‘i i mua nei ia fatu ai‘a i te fenua, e hopoi atoa mai râ te reira i te oaoa e te mauruuru rahi roa‘e e nehenehe e itehia i roto i teie oraraa tahuti nei. E parau mau ihoa te reira, ia haamau ana‘e te mau mana no te autahu‘araa i te hoê faaipoiporaa no te tau e no a muri noa’tu. Te mau tamarii e fanauhia i roto i taua huru faaipoiporaa ra te vai ra ïa te hoê parururaa ia ratou o te ore e vai ra i te tahi atu vahi.

I roto i te ao i teie mahana, te rahi noa’tura te faufaa o te mau haapiiraa e haapiihia e te mau metua maitai i roto i te utuafare, tei reira ho‘i te puairaa o te enemi. Mai ta tatou i ite, te tamata nei oia i te haamou e i te vavahi i te niu mau o to tatou sotaiete—te utuafare. Na roto i te mau rave‘a maramarama e tei huna-maitai-hia, te aro nei oia i te haapa‘oraa i te oraraa utuafare na te ao nei e ma te tu‘ino i te hiro‘a tumu e te mau fafauraa a te Feia Mo‘a haapa‘o maitai i te mau Mahana Hopea nei. E ti‘a i te mau metua ia faaoti, e te haapiiraa i roto i te utuafare o te hoê ïa hopoi‘a hau atu i te mo‘a e te faufaa rahi. Noa’tu e nehenehe ta te tahi atu mau faanahoraa, mai te ekalesia e te fare haapiiraa, e tauturu i te mau metua ia « haapii i te tamaiti i ta’na e‘a ia haere ra » (Maseli 22:6), tei ni‘a mau râ teie hopoi‘a i te mau metua. Mai te au i te opuaraa rahi no te oaoa, ua horo‘ahia te hopoi‘a i na metua maitai no te atuaturaa e te faatupuraa i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra.

I roto i ta tatou hopoi‘a rahi ei metua, te vai nei e rave rahi mau rave‘a e noaa’i i te mau metua maitai te tautururaa e hinaarohia e ratou no te haapii i ta ratou mau tamarii i te evanelia a Iesu Mesia. E horo‘a’tu vau e pae mea ta te mau metua e nehenehe e rave no te faatupu i te mau hiro‘a tumu utuafare paari a‘e :

A tahi, e nehenehe ta te mau metua e pure u‘ana, ma te ani i to tatou Metua Mure ore ia tauturu ia ratou ia here, ia taa e ia arata‘i i te mau tamarii Ta’na i tono mai ia ratou.

Te piti, e nehenehe ta ratou e faatupu i te pure utuafare, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a e te mau pureraa pô utuafare e ia tamaa amui, ia faariro i te tamaaraa ei taime no te aparauraa e te haapiiraa i te mau peu faufaa.

Te toru, e nehenehe ta te mau metua e fana‘o maite i te faanahoraa turu a te Ekalesia, ma te aparauraa’tu i te mau orometua haapii Paraimere o ta ratou mau tamarii, te feia faatere feia apî, e te mau peresideniraa pŭpŭ tauturu e te autahu‘araa. Na roto i te aparauraa i te feia tei piihia e tei faataahia no te tauturu i ta ratou mau tamarii, e nehenehe ïa ta te mau metua e horo‘a i te haamaramaramaraa faufaa rahi no ni‘a i te mau hinaaro taa ê a te hoê tamarii.

Te maha, e nehenehe ta te mau metua e faaite pinepine i to ratou iteraa papû i ta ratou mau tamarii, e titau ia ratou ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e e fafau atu ia ratou te mau haamaitairaa ta to tatou Metua i te Ao ra i fafau i Ta’na mau tamarii haapa‘o maitai.

Te pae, e nehenehe ta tatou e faanahonaho i to tatou mau utuafare i ni‘a i te mau ture e te mau titauraa utuafare ohie e te maramarama, te mau peu utuafare e te « tereraa faufaa utuafare » maitai, i reira te mau tamarii e farii ai i te mau hopoi‘a utuafare e te tahi tufaa moni ia nehenehe ia ratou ia haapii i te faaohipa i te hoê tabula faufaa, ia tarani e ia aufau i te tuhaa ahuru i ni‘a i te moni tei noaa ia ratou

Teie mau mana‘o no te faatupuraa i te mau hiro‘a tumu utuafare puai a‘e e au atoa ïa i te hiro‘a tumu a te Ekalesia. E riro ïa to tatou mau hiro‘a tumu utuafare puai ei hoê parururaa i ta tatou mau tamarii i « te mau faahemaraa o te enemi ra » (1 Nephi 15:24) e vai ra i roto i te mau peu a to ratou mau hoa, te mau peu a te mau taata tuiroo, te mau peu no te tarahuraa e te faturaa, e te mau peu no te Itenati e te mau ve‘a ta ratou ho‘i e faaruru tamau nei. E tauturu te mau hiro‘a tumu utuafare puai i ta tatou mau tamarii ia « ora i roto i te ao » eiaha râ ia riro « no teie nei ao » (Ioane 15:19).

Ua haapii te peresideni Joseph Fielding Smith: « E hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i teie mau ture faaora no te evanelia a Iesu Mesia, ia ite ratou no teaha e ti‘a’i ia ratou ia bapetizohia e ia noaa ia ratou te hoê hinaaro puai ia tamau noa i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua i muri a‘e i to ratou bapetizoraahia, e ia nehenehe ia ratou ia ho‘i atu i mua i to’na ra aro. Te hinaaro ra anei outou, e to’u mau taea‘e e mau tuahine maitai, i to outou mau utuafare, ta outou mau tamarii ; te hinaaro ra anei outou ia taatihia i to outou mau metua tane e metua vahine i mua ia outou… ? Mai te mea é, e ti‘a ïa ia outou ia haamata i te haapii i teie nei. E ti‘a ia outou ia haapii na roto i te hi‘oraa maitai e te a‘o ».2

Te parau nei te poro‘i no ni‘a i te utuafare :

« E hopoi‘a mo‘a ta te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo no te here e no te haapa‘o ia raua iho e i ta raua atoa ra mau tamarii. ‘Te tamarii ra, e tufaa ïa no ô mai ia Iehova ra’ (Salamo 127:3). Tei te mau metua te hopoi‘a mo‘a no te aupuru i ta ratou mau tamarii i roto i te here e te parau-ti‘a, no te haapa‘o i to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua, no te haapii ia ratou i te here e i te tavini te tahi i te tahi, no te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e no te riro ei feia faatura i te mau ture o te fenua e faaeahia e ratou.

« … Mai te au i te opuaraa a te Atua, e faatere te mau metua tane i to ratou utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te paruru ho‘i i to ratou utuafare. Te ohipa matamua a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau tamarii. I roto i taua hopoi‘a mo‘a ra, e titauhia i te metua tane e te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei hoa aifaito i roto i te hopoi‘a ».3

Te ti‘aturi nei au e mea na roto i te opuaraa a te Atua i haapuaihia ai te ohipa a te metua vahine i te atuaturaa e te haapiiraa i te u‘i no ananahi. E mea faahiahia râ ia ite te mau tane e te mau vahine faaipoipo tei haa amui no te apiti i to ratou mana e te aparau-toopiti-raa no ni‘a i ta ratou mau tamarii.

Ua hau atu te u‘ana e te maramarama, te aroraa a te ino i ni‘a i ta tatou mau tamarii i teie mahana. Te paturaa i te hoê hiro‘a tumu utuafare puai e faarahi atu â ïa te reira i te parururaa i ta tatou mau tamarii i te mau ino no te ao nei.

Ia haamaitai mai te Atua ia outou te mau metua vahine e te mau metua tane maitai i Ziona. Ua tuu mai Oia i roto i ta outou tiaauraa Ta’na mau tamarii mure ore. Ei mau metua, te apiti nei tatou i te Atua i te faatupuraa i Ta’na ohipa e To’na hanahana i rotopu i Ta’na mau tamarii. E hopoi‘a mo‘a ïa na tatou ia faaitoito i te rave maitai. Te faaite papû nei au i te reira i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Oro‘a no te mau mama, rata na L. Tom Perry i to’na mama, haponohia mai na Saipan, tai‘o mahana 3 no me 1945.

  2. Joseph Fielding Smith, i roto i te Conference Report, atopa 1948, 153.

  3. « Te Utuafare : E Poro‘i i To te Ao Nei », Liahona, novema 2010, 129.