2010–2019
Ia ara maitai ia outou iho
Atopa 2012


Ia ara maitai ia outou iho

Ia faaea noa i ni‘a i te e‘a o te autahu‘araa na roto i te faahohonuraa i to outou faafariuraa, e te haapuairaa i to outou utuafare… A ape i te ati rahi na roto i te haapa‘oraa i te mau tapa‘o « faaararaa » pae varua ta te Atua e te mau peropheta i tuu i ni‘a iho i to tatou e‘a.

I to’u apîraa, e tere to matou utuafare na ni‘a i te mau mou‘a « Rocky » no te haere e farerei i te mau metua ruau. I te haamataraa e mea papû te purumu na roto i te faa, i muri iho e faata‘uma na ropu i te mau tumu raau teitei, e tae atu ai i ni‘a i reira e ti‘a ai ia matou ia hi‘o i te atea roa.

Noa’tu te nehenehe o teie purumu, e ere râ i te purumu hau. Te tuhaa rahi o te purumu e mea tapuhia ïa i roto i te mou‘a. No te paruru i te feia ratere, ua hamanihia te mau paruru e ua tuuhia te mau tapa‘o tei papa‘ihia « A ara: Toparaa ofa‘i ». Ua ite matou i te mau tumu e rave rahi i tamauhia ai teie mau faaararaa. E rave rahi mau ofa‘i e vai haere ra na te hiti anavai i raro atu i te purumu. Ua ite atoa matou i te mau pereoo perehu i raro i te mou‘a, e faaiteraa pe‘ape‘a e, aita te tahi mau taata faahoro pereoo i haapa‘o i te faaararaa.

Te tapuraa e te fafaufaa o te autahu‘araa

E te mau taea‘e, ua tomo outou tata‘itahi, e aore râ, fatata i te tomo i roto i te tapuraa e te fafauraa o te autahu‘araa a Melehizedeka.1 Te vai ra i roto i teie fafauraa te hoê tere hanahana o te haamata na roto i te fariiraa i na autahu‘araa e piti, te autahu‘araa iti e te autahu‘araa teitei, haere atu ai i mua ma te faaohipa i to tatou mau piiraa, e a ta‘uma tamau ai i ni‘a i roto i te mau haamaitairaa rahi a te Atua, e tae roa’tu i te fariiraa « i te mau mea atoa na [te] Metua ra ».2

Te taata paari tei hamani i teie purumu no te ra‘i, ua tamau atoa oia i te mau tapa‘o faaararaa no to tatou tere. Tei roto i te tapuraa e te fafauraa o te autahu‘araa teie faaararaa : « E teie nei te horo‘a’tu nei au ia outou te hoê faaueraa ia ara maitai ia outou iho ».3

No te aha te Atua i faaue mai ai ia tatou ia ara maitai ? Ua ite oia e, e taata mau o Satane4 o te imi nei i te rave‘a ia huti i to tatou varua i roto i te ati rahi.5 Ua ite atoa te Atua e, i roto i te mau taata tei mau i te autahu‘araa te vai atoa ra te hoê « taata tino »6 « te titau nei ia faataa‘e i te Atua ».7 No reira, te ani mai nei te mau peropheta ia tatou ia « haapae i te taata tahito »8 e ia « ahu i ta te Mesia »9 na roto i te faaroo, te tatarahapa, te mau oro‘a faaora, e te oraraa i te evanelia i te mau mahana atoa.

Aperaa i te ati rahi

A ta‘uma ai ratou i te purumu o te autahu‘araa, e nehenehe te hoê tamaiti e aore râ, te hoê tane e tape‘ahia mai te mea e, aita oia e ara maitai. Ua maere anei outou e te pe‘ape‘a rahi a topa-mana‘o-ore-hia’i te hoê taure‘are‘a faahiahia, te misionare tei ho‘i apî mai, te taata faatere o te autahu‘araa faaturahi, e aore râ te melo herehia no te utuafare ?

Ua riro te aamu o Davida i roto i te Faufaa Tahito ei hoê hi‘oraa ri‘ari‘a no te mana autahu‘araa tei haamau‘ahia. Noa’tu e ua upooti‘a oia i ni‘a ia Golia i te apîraa, e ua ora ma te parau-ti‘a ahuru matahiti,10 ua paruparu teie arii peropheta i te pae varua. I taua taime faufaa rahi ra, a ite ai oia ia Bate-seba te hopu ra i te pape, aita e paruru morare i ti‘a i piha‘i iho no te pii e, « A ara maitai ia oe e Davida, te maamaahia ra oe ! » No to’na oreraa e ara maitai ia’na iho11 e to’na oreraa e faaroo i te muhumuhu a te Varua12 i ere ai oia i to’na utuafare mure ore.13

E te mau taea‘e, mai te mea e, ua ruri-ê-hia o Davida i te e‘a e tae ai i te faateiteiraa, nahea e ti‘a ai ia tatou ia ape i teie huru hopearaa ?

Na na ture paruru e piti o te faafariuraa hohonu e te mau auraa utuafare paari e tauturu ia tatou ia vai noa i ni‘a i te purumu e tae atu ai i te ra‘i ra.

No to’na ite i teie na ture, te tuu nei o Satane i te ofa‘i tu‘inoraa i te fariuraa e te utuafare i ni‘a i to tatou purumu o te autahu‘araa. Aua‘e râ, ua tuu o Iesu Mesia e Ta’na mau peropheta i te mau tapa‘o « faaara » i ni‘a i te purumu. E tamau â ratou i te faaara ia tatou i te te‘ote‘o14 tu‘ino i te fariuraa e te mau hara tu‘ino i te utuafare mai te iriâ, te nounou e te taiata

E mea maoro i teie nei, ua parau o Mose e, « E ara oe i reira, o te moina Iehova ia oe ».15 I roto i to tatou nei ao rû e te î i te arearea, e mea oioi te taata i te aramoina i te Fatu ra… te rave i te parau ti‘a ore, e i te tuu ho‘i ia ratou iho ia arata‘i-ê-hia e taua mea ino ra ».16

Faahohonu i te faafariuraa e te haapuairaa i te utuafare

No te faaea ma te hau i ni‘a i te purumu o te autahu‘araa i rotopu i te mau ofa‘i o te faahemaraa, te faahaamana‘o nei au ia tatou e ono ture tumu o te faahohonu i te faafariuraa e te haapuairaa i te utuafare.

A tahi, pure tamau noa, na te reira e iriti i te uputa no te tauturu a te ra‘i « ia upootia oe na ni‘a a‘e ia Satane ».17 I te mau taime atoa e faaara Iesu i te mau melo o te autahu‘araa ia « ara, no te mea, te hinaaro nei Satane i te ueue [ia outou] », e horo‘a mai oia i te pure ei rave‘a no te pato‘i i te faahemaraa.18 Ua haapii mai o Thomas S. Monson e : « Mai te mea e, te vai ra te hoê o tatou tei paruparu i te haapa‘o i te a‘oraa ia pure tamau noa, aita ïa e hora maitai a‘e no te haamata maori râ, i teie nei… Aita hoê taata e ti‘a teitei a‘e maori râ, ia tuturi oia i raro ».19

A piti, mai te mea e, e tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a tahito e to teie anotau, na te reira e taamu ia tatou i te Atua ra. Ua faaara te Fatu i te mau melo o te Ekalesia « ia ara maite ratou i te huru no ta ratou tape‘araa [te mau peropheta] i te reira oi ferurihia taua mau mea ra ei mea faufaa ore, e e afa‘ihia’tu ratou i raro a‘e i te faahaparaa na roto i te reira, o te turori atu e o te hi‘a’tu ho‘i »20 No te aperaa i teie faahaparaa hanahana, e ti‘a ïa ia tatou ia tai‘o itoito i te mau papa‘iraa mo‘a, e tae noa’tu i te mau ve‘a e i te mau tahua itenati, ei reira ho‘i tatou e « a’ohia ai ia au i te hoê rave‘a mo‘emo‘e a te peropheta o te Fatu i ma‘itihia ».21

A toru, mai te mea e, e rave tatou i te mau oro‘a ma te ti‘amâ, na te reira e faaineine ia tatou ia rave i « te Varua Mo‘a ei arata‘i no [tatou] ».22 I to te Faaora faaararaa mai e, « a mata na outou o te haavarehia outou », ua fafau mai Oia e, e ore roa tatou e haavarehia mai te mea e, e « imi onoono [tatou] i te mau horo‘a maitai roa ra » o te Varua.23 Ia amu te mau melo i te oro‘a mo‘a ma te ti‘amâ i te mau hepetoma atoa, e « vai noa to’na Varua i piha‘i iho ia ratou ».24 I roto i te ohipa no te hiero, e ti‘a ia tatou « ia farii i te îraa no te Varua Maitai ».25

A maha, te faaiteraa i te here mau, e tapa‘o faaite mau te reira no te faafariuraa mau e no te mau auraa utuafare. Ua a‘o te arii Beniamina e, « ia ara o te tupu te mârô i rotopu ia outou ».26 Eiaha roa ia mo‘ehia e o Satane te « metua o te te‘ote‘o »,27 e te imi e « ia tama‘i e ia mârô »28 te mau melo o te utuafare. E te mau taea‘e, mai te mea e, hamani ino tatou i te hoê melo o to tatou utuafare, na roto anei i te faaaehuehu, na roto anei i te parau e aore râ, na roto i te ha‘utiraa i te tino, i reira e amene tatou i te mana o te autahu‘araa.29 A ma‘iti e faaoroma‘i i te riri. E mea ti‘a i te mau melo o te utuafare ia faaroo i te mau haamaitairaa na roto atu i to tatou vaha, eiaha râ te faahaparaa. Ua titauhia ia tatou ia faaûru ia vetahi ê na roto i te taparuraa, te faaoroma‘i maoro, te faaite i te aau marû, te maitai, te here haavare ore, te au e te aroha.30

A pae, te haapa‘oraa i te ture o te tuhaa ahuru, o te hoê ïa tuhaa faufaa roa o te faaroo e o te hoêraa o te utuafare. No te mea ho‘i e, te faaohipa nei Satane i te nounou e te imiraa tao‘a ei rave‘a no te tura‘i i te mau utuafare i rapae au i te purumu o te ra‘i, ua haapii mai o Iesu e, « e ara ia outou i te nounou tao‘a ».31 E iti te nounou mai te mea e, e faanaho tatou i ta tatou faufaa e ô mai, e aufau tatou i te hoê tuhaa ahuru ti‘a e te mau ô haapaeraa maa, e faanaho i te tapura haamau‘araa, e ape i te tarahu faufaa ore, e haaputu i te moni no te mau taime fifi, e ia ti‘aturi tatou i ni‘a ia tatou iho. Ua fafau mai te Atua e, « e mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau ti‘a na’na, e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou ».32

A ono, na roto i te oraraa e hope roa i te ture o te viivii ore, e tae mai ïa te ti‘aturiraa ia ti‘a « i mua i te aro o te Atua » e te Varua Maitai ei « hoa tamau »33 no tatou. Te tamata nei o Satane i te haamou i te viivii ore e i te faaipoiporaa na roto i te niniiraa i te mau ino e rave rahi. Ia faaara ana‘e te Fatu i te feia faaturi « ia ara e ia tatarahapa oioi », aita Oia e parau noa ra no te raveraa te tino i te reira ohipa, te parau atoa ra râ Oia i te mana‘o faaturi hou ta te tino.34 Ua parau pinepine te mau peropheta e te mau aposetolo no teie anotau i te ino o te peu faufau. Ua haapii mai te peresideni Gordon B. Hinckley e, ua riro [te peu faufau] mai te hoê vero ino mau o te tu‘ino i te mau taata e te mau utuafare, te haamou-roa-raa i te mea i vai na e mea mâ e te nehenehe i mutaa ihora… Ua tae i te taime no tatou tata‘itahi, tei topa i roto ia iriti ê ia tatou iho i te vahi vari ».35 Mai te mea e faahemahia tatou ia ofati i te ture no te viivii ore, i te mau huru atoa—a pee i te hi‘oraa o Iosepha i Aiphiti o tei « horo, e tae maira i rapae au ».36

Na teie na ture tumu e ono e tauturu i te feia e mau nei i te autahu‘araa ia tamau noa i te haere na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ra‘i ra, ma te paruruhia e te mau tia‘i pae varua o te faafariuraa o te taata iho e te auraa utuafare. E te mau taure‘are‘a, o te haapa‘o i teie mau parau tumu ua ineine ratou no te mau fafauraa o te hiero, te taviniraa ei misionare rave tamau, e te faaipoiporaa mure ore. E te mau tane faaipoipo e te mau metua tane, o te ora i teie mau parau tumu ua faataahia outou no te peresideni i ni‘a i te utuafare i roto i te parau-ti‘a, te raveraa ei ti‘a faatere pae varua no to outou utuafare, e to outou hoa faaipoipo ei hoê hoa aifaito.37

Te faaea-noa-raa i ni‘a i te e‘a o te autahu‘araa

E ho‘i mai â vau i to’u apîraa, te haamana‘o ra vau i te hoê taime a haere ai matou i ni‘a i te mou‘a Rocky. Ia ma‘iri te tapa‘o « a ara : Toparaa ofa‘i », ua ite atura to’u metua tane i te mau ofa‘i rii na‘ina‘i i ni‘a i te purumu i mua ia matou. Ua tamarû oioi a‘era oia i te tere o te pereoo fatata i te mau roa, e i taua taime ra, ua topa maira te hoê ofa‘i mai te popo taora i roto i te ete te rahi, i piha‘i iho noa ia matou. Ua tia‘i o papa ia mau te ofa‘i hou a tere faahou ai. Au a‘e te haapa‘o maite a papa i ti‘a ai i to matou utuafare ia tapae i te vahi ta matou e haere ra ma te pe‘ape‘a ore.

E te mau taea‘e, te imi nei o Satane i te rave‘a « no te haamou i te varua o te taata nei »38 Mai te mea e, te hee ra outou i te vahi fifi, a faaea, hou outou a topa ai, a ho‘i mai i ni‘a i te e‘a mau.39 Mai te mea e, te mana‘o ra outou e, ua topa outou, aita to ni‘a faahou i te e‘a o te autahu‘araa, no to outou oreraa e haapa‘o i te mau tapa‘o « faaararaa », e ua hara, te faaite papû atu nei au e, na roto i te tatarahapa mau e i te mana o te tusia taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe outou e faati‘a-faahou-hia i ni‘a e e faaho’i-faahou-hia i ni‘a i te e‘a aano hanahana o te Atua ra.40

Ua haapii mai Iesu e, « e ara maitai ia outou i… te faaroo haavare ».41 Mai te mea e, aita outou i ti‘amâ no te faaohipa i te autahu‘araa, a farerei atu i to outou episekopo, na’na e tauturu ia outou ia tatarahapa. A faaitoito, noa’tu e, ua faaite mai te Faaora e, « e ara maitai… e a haapae roa i te hara »42, ua fafau atoa mai Oia e, « o vau o te Fatu, e faaore au i ta outou hapa… A haere atu na i to outou mau tere, e eiaha e hara faahou ».43

Te ani nei au i te mau tamaroa e te mau tane atoa ia faaea noa i ni‘a i te e‘a o te autahu‘araa na roto i te faahohonuraa i to outou faafariuraa, e te haapuairaa i to outou utuafare. E faahohonu te mau pure, te mau papa‘iraa mo‘a e te mau oro‘a i te faafariuraa. E haapuai te here, te tuhaa ahuru e te viivii-ore i te utuafare. A ape i te ati rahi na roto i te haapa‘oraa i te mau tapa‘o « faaararaa » pae varua ta te Atua e te mau peropheta i tuu i ni‘a iho i to tatou e‘a. A faaitoito i te pee i te hi‘oraa ti‘a o Iesu Mesia, o tei « roohia… i te faahemaraa aita râ oia i haapa‘o i taua mau mea ra ».44

Te fafau atu nei au ia outou e, mai te mea e, e haapa‘o te autahu‘araa i te fafauraa ia « ara maitai ia outou iho »,45 e paruru-maite-hia tatou e to tatou utuafare i roto i to tatou tere e tae atu ai i te basileia tiretiera. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.