2010–2019
Te mau haamaitairaa o te oro‘a mo‘a
Atopa 2012


Te mau haamaitairaa o te oro‘a mo‘a

E haamaitaihia tatou mai te mea e, e faaite tatou i te mana‘o mauruuru no te Taraehara a Iesu Mesia, e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa o te bapetizoraa e e ite ho‘i i te faaoreraa hapa ; e e farii tatou i te faaûruraa no ô mai i te Varua Maitai.

Ua paari au i Rexburg, Idaho, i reira to’u faaûruraahia e te haapiiraahia na te hoê utuafare nehenehe, na te mau hoa, te mau orometua e te feia faatere maitai roa. Ua farii matou paatoa i te mau iteraa taa ê i roto i to matou oraraa o tei haaputapû i to matou aau e o tei faatupu i te taa-ê-raa i roto i to matou oraraa taatoa. Ua tupu te hoê iteraa mai te reira te huru i roto i to’u apîraa. Na teie iteraa i taui roa i to’u oraraa.

Ua haapa‘o tamau noa vau i roto i te Ekalesia e ua paari au i roto i te Autahu‘araa a Aarona. I to’u apîraa, ua ani te taea‘e Jacob, to’u orometua haapii, ia papa‘i au i ni‘a i te hoê tareta i te mau mana‘o ta’u i feruri i te taime a faaterehia ai te oro‘a mo‘a. Ua rave a‘era vau i ta’u tareta e ua haamata a‘era i te papa‘i. Te ohipa matamua i roto i te tabula, te taoraraa popo ïa i roto i te ete ta matou i upootia i napo ra. I muri iho i te reira ha‘utiraa, te hoê ïa tai‘o mahana, e te tahi atu mau mea mai te reira te huru i roto i te tabula. I te hopea roa, ma te papa‘i-na‘ina‘i-hia, te i‘oa ïa o Iesu Mesia.

Pauroa te Sabati, ua faaîhia taua tareta ra. No te hoê taure‘are‘a no te Autahu‘araa a Aarona, e auraa apî e te aano e te huru varua to te oro‘a mo‘a e te pureraa oro‘a. Ua tia‘i rû vau i te mau Sabati e i te taime o te amuraa i te oro‘a mo‘a, i te mea e, ua taui to’u haro‘aro‘araa i te parau no te Taraehara o te Faaora i to’u huru. I te mau Sabati atoa e tae roa mai i teie mahana, ia amu ana‘e au i te oro‘a mo‘a, e nehenehe ta’u e hi‘o i ta’u tareta e e hi‘opo‘a i ta’u tabula. I ni‘a i ta’u tabula i teie nei, te ohipa matamua roa, o te Faaora ïa o te taata nei.

Te tai‘o nei tatou i roto i te Faufaa Apî i te taime a putuputu ai te Faaora e Ta’na mau Aposetolo i te piha teitei no te oro‘a i te pasa.

« Ua rave ihora oia i te pane, haamaitai atura i te Atua, vavahi ihora, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, o tau tino teie e horoahia na outou nei, e na reira outou ei mana‘oraa ia’u.

« E ua na reira atoa hoi i te au‘a ia oti a‘e te amuraa, na ô atura, teie nei au‘a, o te faufaa apî ïa i to’u nei toto, e haamaniihia no outou nei »1

Ua haamau atoa Iesu i te oro‘a mo‘a i te taime a haere ai Oia e farerei i te Ati Nephi.2 Ua ite au i te faufaa o teie na ohipa.

Ua parau te peresideni David O. McKay e, « te faaûru mai nei te varua ia’u ia haapapû atu i te mea ta te Fatu i faataa ei pureraa faufaa roa a‘e i roto i te Ekalesia nei, maori râ, te pureraa oro‘a ïa ».3 Mai te mea e, e faaineine maitai tatou ia tatou no te oro‘a mo‘a, e nehenehe ia tatou e taui i to tatou oraraa. Te hinaaro nei au e horo‘a’tu ia outou e pae ture o te nehenehe e haamaitai i to tatou oraraa ia amu ana‘e tatou i te oro‘a mo‘a ma te parau ti‘a.

I. Ia faaite i te mana‘o mauruuru no te Taraehara a Iesu Mesia

Te ture matamua o te faaiteraa ïa i te mana‘o mauruuru i te Metua i te Ao ra i te taime o te oro‘a mo‘a, no te Taraehara o Ta’na Tamaiti. Teie te hoê aamu no ni‘a i te opereraa o te oro‘a mo‘a :

« Aita roa to te oro‘a mo‘a e auraa rahi no’u tae roa’tu i te Sabati a faatoro‘ahia ai au ei diakono. Ua opere au i te oro‘a mo‘a i taua avatea ra no te taime matamua. Hou te pureraa, ua faaara mai te hoê diakono ia’u e, ‘Haapa‘o maitai i te taea‘e Schmidt. E riro paha oe i te faaara ia’na !’ Ua tae maira te taime e opere ai au i te oro‘a mo‘a. Ua opere au i roto i na aroa matamua e ono ma te maitai. Ua amu te tamarii e te taata paari i te faraoa ma te pe‘ape‘a ore. I muri iho, ua tae mai au i te aroa hitu, te aroa ïa i reira te taea‘e Schmidt e parahi tamau ai. Ua maere râ vau. Aita oia i vare‘a i te taoto, e mea araara maitai râ oia. Taa ê atu ia vetahi ê o ta’u i opere, ua rave oia i te faraoa mai te feruriraa e te faatura rahi i to’u hi‘oraa.

«Tau minuti i muri a‘e, o vau â teie e haafatata nei i te aroa hitu e te faarii pape. I teie râ taime, ua tano ïa to’u hoa. Te parahi ra te Taea‘e Schmidt ma te upoo taupe i raro, e to’na na mata rarahi Helemani ua piri. Mai te huru ra e, te taoto ra oia. Eaha ta’u e rave e aore râ, e parau ? Ua hi‘o vau i te hoê taime i to’na rae, tei mi‘omi‘o e tei ruau i te teimaha o te ohipa e o te oraraa tarani. Ua tomo mai oia i roto i te Ekalesia i to’na apîraa, e ua farerei oia i te mau hamani-ino-raa e rave rahi i roto i to’na oire iti i Helemani. Ua faaroo vau i taua aamu ra e rave rahi taime i roto i te pureraa iritiraa mana‘o. Ua faaoti a‘era vau e tura‘ira‘i rii i to’na tapono ma te ti‘aturi e, e ara mai oia. A haamata ai au i te faatoro i to’u rima, ua maraa mărû maira to’na upoo i ni‘a. E roimata te tahe ra i ni‘a i to’na na papari‘a, e ia hi‘o a‘era vau i roto i to’na na mata, ua ite au i te here e te oaoa. Ua rave a‘era oia i te pape ma te mărû. Noa’tu e, ahuru ma piti matahiti ana‘e to’u i taua taime ra, te haamana‘o noa nei â vau, ma te papû maitai, i to’u mau mana‘o a hi‘o ai au i teie taata ruau i te raveraa i te oro‘a mo‘a. Ua ite papû a‘era vau ma te feaa ore e, te tupu ra te hoê mea i roto i to’na aau no ni‘a i te oro‘a mo‘a, o ta’u i ore i ite a‘e nei. Mai taua taime ra, ua faaoti ihora vau e, e hinaaro vau e farii atoa i taua huru mana‘o ra ».4

Ua paraparau te taea‘e Schmidt i to te ra‘i, e ua paraparau mai to te ra‘i ia’na.

II. Haamana‘o e, te faaapî nei tatou i te mau fafauraa o te bapetizoraa

Te piti o te ture o te haamana‘oraa ïa e, te faaapî nei tatou i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa i te taime e amu ai tatou i te oro‘a mo‘a. Te tahi o te mau fafauraa ta tatou e rave, mai tei papa‘ihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, maori râ ïa :

« Ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata… ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoia… e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra… e ia tia ei ite o te Atua ».5

« Ia haere mai ma te aau tae e te varua mărû… e ua tia ïa ia ratou ia rave i te i‘oa o Iesu Mesia i nia iho ia ratou, ma te hinaaro mau ia tavini atu ia’na e tae noa’tu i te hopea ra »,6 e ma te haapa‘o maitai i Ta’na mau faaue e i te haamana‘o â Ia’na.7

Ua riro na te pure o te oro‘a mo‘a ei faahaamana‘oraa i teie mau fafauraa. Ia rave ana‘e tatou i te oro‘a mo‘a, te faaapî nei ïa tatou i ta tatou euhe ia haapa‘o i teie mau fafauraa. Te ti‘aturi nei au e, e mea tano ia tamau aau tatou i teie na pure o te oro‘a i roto i to tatou feruriraa e i roto i to tatou aau. Na te reira e tauturu ia tatou ia faatumu i ni‘a iho i te faaapîraa i ta tatou mau fafauraa o te bapetizoraa. Noa’tu e, e 8 e aore râ, e 80 matahiti tatou i bapetizohia ai, te ti‘aturi nei au e, eita roa’tu tatou e haamo‘e i taua mahana ra, e i te mau fafauraa ta tatou i rave.

III. I te taime o te Oro‘a mo‘a, e nehenehe ta tatou e ite i te faaoreraa o ta tatou mau hara

Te toru, i te taime no te oro‘a mo‘a, e nehenehe ta tatou e ite i te faaoreraa o ta tatou mau hara. Mai te mea e, ua rave maite tatou i te taime na mua a‘e i te pureraa oro‘a no te tatarahapa i ta tatou mau hara, e nehenehe ta tatou e haere atu i rapae i te pureraa oro‘a ma te feruri e, e mea mâ tatou e te viivii ore hoi. Ua parau te peresideni Boyd K. Packer e : « E faaapî te oro‘a mo‘a i te faanahoraa o te faaoreraa hapa. Ia opere-ana‘e-hia te oro‘a mo‘a i te mau Sabati atoa, o tera ïa te hoê oro‘a no te faaapî i te faanahoraa o te faaoreraa hapa… E tamâ outou ia outou iho i te mau Sabati atoa, ia ti‘a hoi i to outou varua ia tamahia i te taime au mau ra, a pohe ai outou ».8 Mai te mea e, e amu tatou i te oro‘a mo‘a ma te parau ti‘a, e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia riro mai te nunaa o te Arii Beniamina, inaha, « î ihora ratou i te oaoa, i matara hoi ta ratou mau hara, e ua hau to ratou aau ».9

IV. E nehenehe ta tatou e farii i te faaûruraa no te mau rave‘a faatitiaifaroraa i to tatou mau fifi

Te maha o te ture maori râ ïa, e nehenehe ta tatou e farii i te faaûruraa no te mau rave‘a faatitiaifaroraa i to tatou mau fifi, i roto i te pureraa oro‘a. A ti‘a ai au ei peresideni misioni i Bolivia, ua fana‘o maua ta’u vahine o Mary Anne i te amui atu i roto i te hoê haapiipiiraa na te mau peresideni misioni tei horo‘ahia e te peresideni Henry B. Eyring. I roto i taua apooraa ra, ua haapii mai oia e, te vai ra e toru rave‘a faufaa roa no te faaineine ia fana‘o i te mau mea o te hoê apooraa. E haere mai tatou e to tatou mau fifi, ma te haehaa mai te tamarii te huru ua ineine no te apo, e te hinaaro ia tauturu i te mau tamarii a te Atua.

Mai te mea e, e haere mai tatou i te pureraa oro‘a ma te haehaa, e nehenehe tatou e haamaitaihia i te fariiraa i te iteraa i te mau rave‘a faatitiaifaroraa i to tatou mau fifi i te mau mahana atoa. E haere mai râ tatou ma te faaineine, ma te hinaaro ia faaroo, e eiaha te mana‘o onevaneva. Te tai‘o nei tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e, « Area râ, inaha, te parau atu nei au ia oe e, ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e tia‘i ei reira oe e ani mai ai ia’u e ua tia anei, e mai te mea ua tia ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma ; no te reira oe e ite ai e ua tia ihoa ».10 E nehenehe ta tatou e ite eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faatitiaifaro i to tatou mau fifi.

V. Ia rave ana‘e tatou i te oro‘a mo‘a ma te parau ti‘a, e tauturu te reira ia tatou ia faaîhia i te Varua Maitai

Te pae o te ture, mai te mea e, e rave tatou i te oro‘a mo‘a ma te parau ti‘a, e tauturu te reira ia tatou ia faaîhia i te Varua Maitai. I To’na haamauraa i te oro‘a mo‘a a haere ai oia e farerei i te Ati Nephi, ua parau o Iesu e, « O te amu i teie nei pane, ua amu ïa i tau tino na to’na varua, e o te inu i teie nei uaina, ua inu ïa i to’u ra toto na to’na varua, e e ore roa to’na varua e poia e e poihâ, e vai paia noa râ oia ».11 Ua fafauhia ia ratou e, mai te mea e, e po‘ia e e poiha ratou i te parau ti‘a, e faaîhia ïa ratou i te Varua Maitai. Te fafau atoa mai nei te pure oro‘a e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau fafauraa, e vai noa ïa To’na Varua i piha‘i iho ia tatou.12

Ua parau o Elder Melvin J. Ballard e : « Te faaite papû nei au e, te vai ra te hoê varua i roto i te faatereraa o te oro‘a mo‘a o te haamahanahana i te varua mai te upoo e tae roa’tu i te avae ; e ite outou i te varua pêpê ia faaorahia, e i tei teimaha ia haamâmâhia. E tae mai te tamahanahana e te oaoa i roto i te varua parau ti‘a e o tei hinaaro mau ia amu i teie maa varua ».13

E haamaitaihia tatou mai te mea e, e faaite tatou i te mana‘o mauruuru no te Taraehara a Iesu Mesia, e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa o te bapetizoraa e e ite ho‘i i te faaoreraa hapa ; e e farii tatou i te faaûruraa no ô mai i te Varua Maitai mai te mea e, e amu tatou i te oro‘a mo‘a i te mau hepetoma atoa. E riro ïa ei pureraa oro‘a nehenehe roa mai te mea e, e faariro tatou i te oro‘a mo‘a ei tumu no ta tatou haamoriraa. Te faaite atu nei au i to’u oaoa i te Taraehara a Iesu Mesia. Ua ite au e, te ora nei Oia. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.