2010–2019
Na roto i te faaroo e ti‘a’i te mau mea atoa
Atopa 2012


Na roto i te faaroo e ti‘a’i te mau mea atoa

E tauturu te faaroo ia tatou ia ta‘uma i te e‘a no te evanelia ma te pe‘ape‘a ore, ia upootia i te tamataraa o te tahuti nei, e ia ho‘i atu i mua i te aro hanahana o to tatou Metua i te Ao ra.

Aita i maoro roa, e rave rahi o matou te fetii no te utuafare Nash tei pa‘uma i te tupuai mou‘a no Huayna Picchu, e mou‘a teitei roa tapiri i te oire ano ra no Machu Picchu i ni‘a i te mau mou‘a no Peru. E mea tahoni te mou‘a ia ta‘uma tera râ, ua nehenehe mau te mau mea e mata‘ita‘i na ni‘a mai e te mau area teitei. Te mea oto, ua pohe te tahi mau taata i ô, ua topa ratou na ni‘a i teie e‘a pirihao e te tahoni. No te arai i teie mau ati, ua haamau-roa-hia i roto i te păpă te tahi niuniu etaeta na te hiti mou’a no Huayna Picchu. E tape‘a matou i teie mau niuniu no te ta‘uma, e e paruru te reira ia matou e tae roa i te tupuai mou‘a ra, nehenehe mau te mata‘ita‘iraa na ni‘a mai !

Mai te e‘a i te mou‘a Huayna Picchu ra, e ta‘umaraa tahoni e te paari atoa to tatou tere i te tahuti nei, titauhia te tauturu a to tatou Metua i te Ao ra no te rave manuïaraa i te reira. No reira, ua faati‘a Oia i te mau parau tumu e te mau oro‘a o te evanelia no te arata‘i ia tatou i te Faaora ra, e i To’na ra mana faaora.1 Te parau tumu matamua roa, oia ho‘i ïa, te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia,2 e au te reira i te mau niuniu i Huayna Picchu : mai te mea e, e mea etaeta e ua haamau-roa-hia i roto i « te păpă o to tatou Faaora »,3 e tauturu te faaroo ia tatou ia ta‘uma i te e‘a no te evanelia ma te pe‘ape‘a ore, ia upootia i te tamataraa o te tahuti nei,4 e ia ho‘i atu i mua i te aro hanahana o to tatou Metua i te Ao ra. E faaotihia te mau mea atoa na roto i te faaroo.5

Te faaroo, e ohipa ïa e te mana ho‘i.6 « E ere te faaroo i te ite mau i te mau mea e vai nei ; e no reira e faaroo to oe, e tia‘i ïa oe i te mau mea itea-ore-hia ra, o tei ti‘a ».7 Na te haapapûraa8 o te varua tei roaa na roto i te haapiiraa e tura‘i ia tatou ia ohipa9 no te pee i te hi‘oraa o te Faaora e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa ma te pure, oia’toa i roto i te mau taime faatusiaraa e te tamataraa.10 E hopoi mai te faaroo i te mana o te Fatu ia tatou, te riro—taa ê atu i te tahi mau mea—i te mahuta mai ei tia‘iraa i te mau mea maitata‘i,11 ei semeio haapapû faaroo,12 e ei paruru hanahana i te pae varua e i te pae tino.13

Te faaite nei te oraraa o Ann Rowley, te hoê tuahine pionie no te mau mahana matamua o te Ekalesia, nahea te faaohiparaa i te faaroo e taui i to tatou oraraa e a muri noa’tu. E vahine ivi no te fenua Peretane mai, ua faaohipa te tuahine Rowley i te faaroo no te pahono i te piiraa a te peropheta ia haaputuputu i Ziona. Tei roto atoa oia i te pŭpŭ pereoo putô a Willie tei faaruru i te hiona rahi i roto i te tere no te tau haapoheraa raau no 1856. Ua tae i te hoê taime o te tere, ua pohe poi‘a roa ta’na na hitu tamarii. Te papa‘i ra oia e : « Ua mauiui roa vau i te iteraa i ta’u mau tamarii i te po‘ia-noa-raa… Te topa ra te pô e aita e maa no te tamaaraa o te pô. Ua ani au i te tauturu a te Atua mai ta’u i mâtau. Ua tuturi au i raro, ma te haamana‘o e piti faraoa monamona paari… e toe‘a no to matou fanoraa mai na ni‘a i te moana. E ere i te mea rahi, e ua paari roa ho‘i no te ofati. Papû roa e, eita te reira e nava‘i no te faaamu e 8 taata, aita atoa ho‘i e 5 faraoa e e 2 i‘a e nava‘i roa no te faaamu 5000 taata, tera râ, na roto i te hoê semeio, ua na reira Iesu. Aore ho‘i e mea e ore e ti‘a i te Atua. Ua paheru vau i te faraoa monamona e tuu atura i roto i te hoê pani holane e tapuru atura e te tahi pape ma te ani i te haamaitairaa a te Atua. I reira, ua tuu i te tapo‘i pani e vaiiho atura i ni‘a i te arahu. A tatara ai au i te tapo‘i pani i muri iho, ua î te pani i te maa. Ua tuturi au e to’u utuafare e ua haamauruuru i te Atua no to’na maitai. I tera ra pô, ua nava‘i roa te maa no to’u utuafare ».14

Ua haapa‘o o Ann Rowley i te evanelia ma te haatusia rahi mau ia’na iho, ua hinaaro i te tauturu e ua ani atura ma te pure. No to’na faaroo, ua î oia i te tia‘i rahi e ua fana‘o oia i te maa no to’na utuafare na roto i te hoê semeio. Ua haamaitai atoa te Fatu ia’na i te aravihi ia « faaoroma‘i i te faaroo e tae noa’tu i te hopea ».15 Noa’tu te ananahi papû ore, aita oia i ani ia ite nahea oia e faaamu ai i ta’na mau tamarii i te mahana no muri iho ; aita, ua « tiaturi râ i te Fatu »16 e ua haere i mua ma te tia‘i rahi—mai ta te himene e himene nehenehe nei e :

Arata‘i mai, e te na tiarama ; Arata‘i â !

Atea roa vau i to’u ai‘a ; Arata‘i â !

Tauturu mai no teie taime poto nei

Ua nava‘i te reira no‘u.17

E nehenehe atoa ta tatou e faaite i taua faaroo ra i te Fatu, ma te ti‘aturi e ma te tia‘i atoa e, e haamaitai to tatou Atua18 aroha e te tauiui ore ia tatou i To’na mana rahi tu‘ati i to tatou oraraa mai te au i Ta’na hora. A na reira ai tatou, e ite atoa tatou i te rima o te Atua i te ohiparaa i roto i to tatou oraraa.

Te faaue nei te Fatu ia tatou ia rave atoa ho‘i i « te paruru o te faaroo na roto ho‘i i te reira e pohe ai te mau ihe auahi a te feia parau-ti‘a ore ra ».19 E faaohipa Satane i te feaa, te măta‘u e aore râ te hara no te faahema ia tatou ia faarue tatou i te faaroo e ia mo‘e te paruru i horo‘ahia mai. E hi‘o poto noa tatou i teie mau tamataraa tata‘itahi o te faaroo ia nehenehe ia tatou ia ite e ia pato‘i i te mau faahemaraa a te enemi.20

A tahi, te tiaturi-ore-raa i te Fatu e aore râ i Ta’na evanelia, e faatupu ïa i te pato‘iraa i te Varua o te Atua.21 Ta te Fatu raau no te feaa, e mea ohie ïa. Mai ta te arii Beniamina i parau, « A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoa ra, tei te ra‘i e te ao atoa hoi ; a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei ; e i te ra‘i atoa hoi : a faaroo e, aita e ti‘a i te taata ia haroaroa i te mau mea mai ta te Atua e haroaroa ra ».22

Mai te peu, no to outou tiaturi-ore-raa e aore râ te feaa, te ite ra outou e, te aueue ra to outou faaroo, a haamana‘o e, ua pii hua te mau aposetolo tahito ia « faarahi mai i to matou faaroo ».23 Ma te ite e, e apipiti te faaroo e te mana‘o, i teie nei, e hi‘o outou i teie faahoho‘araa : E au te faaroo e te mana‘o mai te mau pererau o te hoê manureva. E mea faufaa rahi raua toopiti no te rere. E mai te peu e, i to outou hi‘oraa, te pato‘i ra te mana‘o i te faaroo, a faaea rii e a haamana‘o e, e oti‘a to ta tatou hi‘oraa ia faaauhia i to te Fatu iho.24 Eiaha e vaiiho te faaroo, mai te pererau o ta outou e ore e tatara mai i ni‘a i te manureva i roto i te reva. Aita, a aupuru i te huero faaroo e a faati‘a i te tia‘iraa e tupu ra ia riro ei tutau no to outou varua—e no to outou mana‘o.25 Tera te tumu tatou i faauehia ai ia « imi hoi i te ite… na roto ho‘i i te haapii e na roto atoa i te faaroo ».26 A haamana‘o e, e omua te faaroo i te mau semeio eita e roaa ia tatou ia haro‘aro‘a na roto i te ohipa ta tatou i ite na, mai te pani Holane tei î i te maa e na piti faraoa monamona na‘ina‘i e aore râ mai te faaoromai-noa-raa ma te faaroo noa’tu te mau fifi.27

Te piti, e faaneva e e haaparuparu te măta‘u i te faaroo i te Faaora. Ua hi‘o te aposetolo Petero i te Fatu i te hoê pô vero e ua haere atura na ni‘a i te miti—e tae roa i te taime ua neva ê oia e ua ite oia « i te u‘ana o te mata‘i [e] măta‘u ihora » ei reira paremo atura i roto i te miti puai.28 Ua nehenehe roa ia’na e haere noa ahani e, aita oia i măta‘u na ! Eiaha e faatumu i ni‘a i te măta‘u i te mata‘i u‘ana e te miti puai i roto i to tatou oraraa, ua ani râ te Fatu ia tatou ia « hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ; eiaha e feaa, eiaha e măta‘u ».29

Te toru, na te hara e faaiti i te parahiraa o te Varua i roto i to tatou oraraa, e ia ore te Varua Maitai, ua ere ïa tatou i te faaoromai pae varua no te tape‘a noa e no te faaohipa i te faaroo. E mea au a‘e ia faaohipa tatou i to tatou faaroo « eiaha [no te] rave noa’tu i te mea ino e te viivii ra »30 e no te « faaitoito na i te haapa‘oraa i [te mau] faaueraa, oi… ore atu ho‘i to outou faaroo, e ia upootia to outou mau enemi i ni‘a‘e ia outou ».31 Mai te mea ua haaviivii te hara i to outou oraraa, te ani nei au ia outou ia faaohipa i te « faaroo e tupu ai te tatarahapa »,32 e na te Faaora, na roto i te Taraehara, e tamâ e e faaora i to outou oraraa.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, papû roa e, ia au i to tatou faaroo, e faaoti te Fatu i Ta’na mau fafauraa e Ta’na ohipa ia tatou nei no te upootia i te tamataraa atoa e hiti mai.33 Ua na reira Oia no Ann Rowley e ua na reira atoa Oia no To’na taata na roto i te mau nunaa atoa e no te mau faito matahiti atoa e no te mau u‘i atoa. No te mea hoi e, « E Atua Oia no te semeio » e « e ore Oia e taui, » e haamaitai atoa Oia ia tatou tata‘itahi, i te tia‘i, te paruru e te mana, ia au i to tatou faaroo Ia’na.34 Mai te mau niuniu i haamauhia i ni‘a i te purumu no te mou‘a Huayana Picchu—na to tatou faaroo aueue ore i te Fatu ia Iesu Mesia e tape‘a papû ia outou e i tei herehia e outou, i ni‘a i « te păpă o to tatou Taraehara »35 e i ni‘a i To’na puai faito ore no te faaora.

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson e, « Mai to outou ra faaroo te faahiahia o te tau amuri a‘e ».36 Te faaite papû nei au no te reira parau mau hanahana tia‘ihia e te ani nei au ia tatou tata‘itahi ia haere papû noa i mua ma te faaroo i te Fatu, « eiaha e feaa ».37 Ua ite au te ora nei te Faaora, o Oia « te tumu e te faaotiraa o [to tatou] faaroo ra »38 e te « faautu‘a i te feia i imi papû ia’na ra ».39 O to’u ïa iteraa papû na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.