2010–2019
Ua tia anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei?
Atopa 2012


Ua tia anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ?

Te tahi pae i roto i te Ekalesia e mana‘o ra e, eita ta ratou e nehenehe e pahono i te uiraa a Alama i te E papû. Aita ratou e « hinaaro i te reira i teie nei ».

E te peresideni Monson, ua here matou, te faatura e te paturu nei ia oe ! Te auraa o teie faaararaa rahi no te ohipa misionare, e puna ïa no te faaûruraa. Te haamana‘o nei au i te oaoa rahi i te matahiti 1960, a faaho‘ihia mai ai te matahiti o te taviniraa a te feia apî tamaroa mai te 20 matahiti i te 19 matahiti. Ua ô atu vau i roto i te misioni peretane ei misionare tei pii-apî-hia i te 20raa o te matahiti. Te misionare matamua e 19 matahiti tei ô mai i roto i ta matou misioni o Elder Jeffrey R. Holland, te hoê apiti faahiahia mau. Ua haamâ oia, te tahi tau ava‘e rii noa no to’na 20raa matahiti. I muri iho i te roaraa o te matahiti, e rave rahi misionare e 19 matahiti tei tae mai. E mau misionare ratou no te faaroo e te haapa‘o maitai, e ua nuu te ohipa i mua. Ua papû ia’u e e tae‘ahia i teie nei te hoê ootiraa rahi faahou â a titau ai te mau misionare parau-ti‘a e rave i te faaueraa a te Faaora no te poro i ta’na Evanelia.

I to’u mana‘o, o outou i roto i te u‘i apî i teie mahana e mea ineine a‘e outou i te u‘i apî i ma‘iri a‘enei. E mea faahiahia mau to outou ite i te mau papa‘iraa mo‘a. Tera râ, te mau tamataraa o ta to outou u‘i e faaruru nei a faaineine ai outou no te taviniraa, hoê â ia huru mai tei faaruruhia e rave rahi mau melo o te Ekalesia. Ua ite papû matou paatoa i te peu tumu i roto i te rahiraa o te mau fenua na te ao nei, aita te reira e tuati ra i te parau-ti‘a e te fafauraa pae varua. Mai te tau e te tau ua faaara te feia faatere o te Ekalesia i te nunaa e ua haapii i te tatarahapa. I roto i te Buka a Moromona, ua mana‘ona‘o rahi Alama tamaiti i te parau-ti‘a ore e te ereraa i te fafauraa papû e ua tae roa i te faaru‘e i te parahiraa haavâ rahi, te ti‘araa faatere o te nunaa ati Nephi, e ua tutonu i te taatoaraa o ta’na tautooraa i ni‘a i to’na piiraa ei peropheta.1

I roto i te hoê o te mau irava rahi roa a‘e o te papa‘iraa mo‘a, te parau u‘ana nei Alama e, « i faahuru-ê-hia to outou aau, e ua tupu te hinaaro i te himene i te re‘o haamaitai o te aroha faaora, te ani atu nei au ia outou e, ua tia anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ? »2

Te parau nei te feia faatere na te ao atoa nei e, ia hi‘ohia te taatoaraa, te mau melo o te Ekalesia, te feia apî ihoa râ, aita i tae‘ahia i teie faito puai. Te pe‘ape‘a râ, e piti mana‘ona‘oraa e hiti mai : a tahi, te tamataraa o te u‘anaraa o te parau-ti‘a ore na te ao nei, e te piti, te tau‘a-ore-raa e te ereraa i te fafauraa papû o te tahi mau melo. E te imi nei ratou i te arata‘iraa e nahea ia tauturu i te mau melo ia pee i te Faaora e ia titau i te faafariuraa hohonu e te papû.

Te ta‘i nei teie uiraa e, « ua tia anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ? » na roto e rave rahi tenetere. No te mau mea atoa ta tatou i farii i teie tau tuuraa evanelia—mai te Faaho‘i-faahou-raa-hia mai te evanelia a Iesu Mesia, te niniiraa o te mau horo‘araa pae varua, e te mau haamaitairaa papû o te ra‘i—ua riro te faati‘o a Alama ei mea faufaa roa.

I muri noa mai i te piiraahia o Ezra Taft Benson ei aposetolo i te matahiti 1943, ua a‘o te peresideni George Albert Smith3 e, « Ta outou misioni [oia ho‘i]… ia faaara i te taata… i te huru e i te rave‘a e riro mai te tatarahapa ei raau faaora i te mau ma‘i o teie nei ao ».4 E parau teie tei faahitihia i te tau no te Tama‘i Rahi II o te ao.

I teie mahana ua rahi roa te inoraa i te pae morare. Teie ta te hoê taata papa‘i tu‘i roo i parau aita i maoro a‘enei, « ua ite te mau taata atoa e, e ohipa faataero te peu, e aita te taata e tia‘i ra ia taui te reira ».5 Te vauvauraa tamau o te hitahita e te tai‘ata i roto i te pehe, te arearearaa, te ano‘ihi e te tahi atu rave‘a haaparareraa e peu mâtauhia i te mahana atoa, aita ïa i itehia na tena huru faito. Ua faahoho‘a-papû-roa-hia te reira e te hoê orometua rahi no te faaroo Bapetizo a parau ai oia e, « ua tomohia te faanahoraa paruru pae varua o te nunaa taata atoa ».6

Aita ïa e maereraa ia pahono mai te tahi pae i roto i te Ekalesia e mana‘o ra e, eita ta ratou e nehenehe e pahono i te uiraa a Alama i te E papû. Aita ratou e « hinaaro i te reira i teie nei ». Te mana‘o ra ratou e, tei roto ratou i te tau o‘e pae varua. Vetahi, ua riri, ua pêpê e aore râ ua mauruuru ore. Mai te mea e, te faaite ra teie mau huru ia outou,7 e mea faufaa roa ia hi‘opo‘a outou e no te aha aita i ti‘a ia outou i te « hinaaro i te reira i teie nei ».

E rave rahi o ratou tei roto i te tau o‘e pae varua e tei ere i te fafauraa papû, e aita roa ratou i ô i roto i te mau hara rarahi e aore râ, mau ofatiraa ture, ua rave râ ratou i te mau ma‘itiraa hape. Te vai ra e mea haapa‘o rii noa i ta ratou mau fafauraa mo‘a. Te vai ra o tei haapau rahi nei i to ratou taime ma te tuu i to ratou hiaai matamua i roto i te mau opuaraa iti a‘e. Te vai ra o tei faati‘a nei i te mau peu e te ohipa politita no te haaparuparu i to ratou auraroraa i te evanelia a Iesu Mesia. Te vai ra tei ô roa i roto i te mau materia faarahi o te Itenati, no te faau‘ana, e te tahi taime, no te haavare i te mau hapehape a te feia faatere tahito. Ei reira, e mahuta mai te mana‘o hape o te haaparuparu i te iteraa papû. Te taata atoa tei rave i teie mau ma‘itiraa, e nehenehe ta ratou e tatarahapa e ia faaapîhia i te pae varua.

E mea faufaa rahi roa te ôraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te maa pae varua.8 E faaûru te parau a te Atua i te fafauraa papû e e riro te reira ei raau no te aau tei pêpê, tei riri e tei mauiui.9 Ia iti mai to tatou fafauraa papû, no te tahi atu tumu, te hoê tuhaa o te rave‘a o te tatarahapa ia.10 E tu‘atiraa rahi te fafauraa papû e te tatarahapa.

Ua faataa maitai mai te taata papa‘i keresetiano ra, o C. S. Lewis, e taata itoito e te aravihi ho‘i. Ua parau oia e, te pii nei te faaroo keresetiano i te taata ia tatarahapa e te fafauraa e faaorehia ta ratou hara ; are‘a râ, e tae roa te taata i te ite e e farii e hinaaro ratou i te faaoreraa hara, aore ïa ta te faaroo keresetiano e parau no ratou. Ua parau oia, « Ia ite ana‘e outou e ua ma‘ihia outou, e faaroo outou i te taote ».11

Ua faaite te peropheta Iosepha e, na mua a‘e to outou bapetizoraa e nehenehe ta outou e ti‘a i ropu i te maitai e te ino. Teie râ, « I to [outou] amuiraa mai i teie nei Ekalesia ua ma‘iti oe i te tavini i te Atua. I to oe na-reira-raa ua faaru‘e ïa oe i te vahi ropu, e eita roa e nehenehe ia oe ia ho‘i atu i reira ». Eiaha roa tatou e faaru‘e i te Fatu, teie ta’na parau a‘o.12

Ua parau faahou Alama e, na roto i te Taraehara a Iesu Mesia « te faatorohia ra te rima o te aroha » i te feia atoa e tatarahapa.13 Ei reira, ui mai nei oia i teie mau uiraa hohonu e te faufaa rahi : Ua ineine anei tatou no te farerei i te Atua ? Te haere ra anei tatou ma te hapa ore ? E mea ti‘a roa ia tatou ia feruri i teie mau uiraa. Ua riro te iteraa o Alama iho ei ohipa puai e te hiaai-roa-hia, i to’na pee-ore-raa i to’na metua tane haapa‘o maitai i reira, ua haro‘aro‘a u‘ana e, ua hinaaro mau oia i te faaoreraa hara e ua ite i te auraa ia himene i te re‘o haamaitai o te aroha faaora.

Noa’tu e e mea ti‘a ia ara i te mau mea atoa e faaiti nei i te fafauraa papû, te vai ra râ e piti tamataraa e riro nei e mea tupu pinepine e te parare rahi. A tahi, te rave-ino-raa, te hitahita e te hamani-ino-raa i roto i te hoê fare. Te piti, o te viivii pae morare ïa e te mau mana‘o faufau. E omuaraa e e aa te reira no te ma‘itiraa ia faaiti i te fafauraa papû.

Te huru o ta tatou raveraa i te feia i piha‘i iho ia tatou, e mea faufaa roa ïa. E ere te hitahita, te hamani-ino-raa, te tuhi-haere-raa e te faatura ore i te ohipa maitai i roto i te fare—e ere i te ohipa ti‘a no te taata paari e no te huaai e ti‘a mai nei. Eita to’u metua tane i te mea itoito roa i roto i te Ekalesia tera râ, ua riro oia ei hi‘oraa faahiahia mau, ia poihere ihoa râ oia i to‘u metua vahine. Mâta‘u roa oia i te parau e, « e faautu‘a te Atua i te mau tane no te roimata atoa o ta ratou vahine ». Te reira atoa te haapiiraa i roto i « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei ». Te tai‘o nei te reira, « [Ratou] tei hamani ino i to ratou hoa faaipoipo e aore râ i ta ratou mau tamarii… ia tae i te hoê mahana e ti‘a mau â ratou i mua i te Atua ia haavahia ».14 Noa’tu te peu o te fenua i reira tatou i te paariraa, e ua hamani-ino-hia tatou e aore râ, aita, e to tatou na metua, eiaha roa tatou e hamani ino i te taata, i te tino, i te aau e i te parau.15

Ua hinaaro-roa-hia te peu maitai i roto i to tatou oraraa sotaiete. Te niu o te huru maitai e te peu maitai, e haamata ïa i to tatou mau fare. E ere i te ohipa maere i te mea e, ua tu‘ati te toparaa te faito maitai o ta tatou mau peu i te amahamaharaa o te utuafare. O te utuafare te niu no te here e no te haamauraa pae varua. E faaitoito te utuafare i te hoê vahi i reira te haapa‘oraa i te ohipa pae faaroo e u‘a ai. Papû mau e, « e anaanatae rahi no te aroha [i te fare] ».16

Te viivii pae morare e te mau mana‘o faufau, te ofati nei te reira i te faatureraa i faati‘ahia e te Faaora.17 Ua faaarahia tatou i te omuaraa o teie tau tuuraa evanelia e, e riro mau paha te viivii pae morare ei tamataraa rahi roa a‘e.18 E riro tera huru raveraa, ore noa’tu te tatarahapa, i te faatupu i te o‘e pae varua e te mo‘eraa o te fafauraa papû. Te faaite pinepine nei te mau hoho‘a, te afata teata e te Itenati i te mau poro‘i e te mau hoho‘a ha‘iriiri. Ua tere maua te peresideni Dieter F. Uchtdorf aita i maoro a‘enei i roto i te uru raau rahi no Amazonie e ua ite maua i te mereti hihi pee‘utari na ni‘a atoa i te mau fare iti roa a‘e. Ua oaoa maua no te mau parau e tae roa nei i teie mau vahi mo‘emo‘e. Ua puta atoa râ te mana‘o e, aore e vahi i ni‘a i te fenua nei eita te mau hoho‘a viivii e te faufau e te aau ma‘irohe e tae. Tera te hoê tumu ua riro te hoho‘a faufau ei ma‘i rahi i to tatou anotau.

Aita i maoro a‘enei, ua paraparau maitai maua te hoê tamaroa 15 matahiti, e tamaroa e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona. Ua tauturu mai oia ia’u ia ite i te huru ohie i teie tau no te Itenati no te feia apî ia topa i mua i te mau hoho‘a iino e te faufau atoa. Ua faataa mai oia e, no te rahiraa o te mau parau tumu ta te Ekalesia e haapii nei, te vai nei te hoê fariiraa rahi o te sotaiete e, ia ofatihia taua mau parau tumu ra, e roohia ïa te ea e te ora maitai i te ino rahi. Te parau ra oia no te avaava, te raau taero e te ava ta te feia apî e faaohipa nei. Faataa atoa mai ra oia e, aita e oê pato‘i e aore râ e faaararaa papû no roto mai i te sotaiete no te mau hoho‘a faufau e te tai‘ata.

E au mau taea‘e e tuahine here, ua tano teie tamaroa. Eaha ïa te pahonoraa ? E rave rahi matahiti to te mau peropheta e te mau aposetolo haapiiraa i te faufaa rahi no te ohipa pae faaroo i te fare.19

E te mau metua, ua hope roa te tau e, ua haere pinepine ana‘e i te mau pureraa e te mau faanahoraa, faufaa rahi ho‘i, ua nava‘i ïa no te amo hope i ta outou hopoi‘a no te haapii i ta outou mau tamarii ia ora i te oraraa mâ e te parau-ti‘a ma te haere afaro i mua i te Fatu. Na roto i te faaararaa i teie po‘ipo‘i a te peresideni Monson, e mea faufaa roa ia ravehia te reira i te fare ma te faaroo, i reira te vahi no te rave-maitai-raa, te tatarahapa, te parau mau e te parau-ti‘a. E ti‘a i te mau metua ia faaitoito ia titi‘a e aore râ ia hi‘opo‘a i te Itenati, te afata teata, te mau hoho‘a e te pehe. E ti‘a i te mau metua ia vai te itoito no te parau atu aita, no te paruru i te parau mau e ia faaite i te hoê iteraa papû puai mau. Ua hinaaro ta outou mau tamarii ia ite e, e faaroo to outou i te Faaora, ua here outou i te Metua i te Ao ra e te paturu nei outou i te feia faatere o te Ekalesia. E ti‘a i te paari pae varua ia u‘aa i te fare. Te ti‘aturi nei au e, eita hoê taata e faaru‘e i teie amuiraa ma te ore e haro‘aro‘a e, tei te fare te haapiiraa i te ohipa pae morare i to tatou nei anotau. E ti‘a i te mau episekopo e i te feia faatere o te autahu‘araa e te mau pŭpŭ tauturu ia paturu i te mau utuafare ma te haapapû e, te haapiihia nei te mau parau tumu pae varua. E nehenehe atoa i te mau taea‘e e te mau tuahine hahaere e tauturu mai, i te mau tamarii ihoa râ e te metua otahi.

Ua ui papû mai teie tamaroa ta’u i faahiti a‘enei e, ua ite anei te mau aposetolo eaha te faito matahiti e haamata ai te haapiiraa e te parururaa i te hoho‘a faufau e te mau mana‘o viivii. Pahono u‘ana mai nei oia e, i tera mau area matahiti na mua noa i te faaotiraa i te Paraimere, aita ïa i oioi roa.

No te feia apî tei faaruru i te mau hoho‘a tai‘ata i te faito matahiti apî roa, e taiâ to ratou i te mea e, e mana‘o ratou ia ratou iho ei mea ti‘a ore no te taviniraa misionare e te mau fafauraa mo‘a. Ei hopearaa, e tapetepete to ratou faaroo. Te hinaaro nei au e haapapû ia outou te feia apî, mai ta Alama i haapii, e na roto i te tatarahapa e nehenehe ta outou e farii i te mau haamaitairaa o te ra‘i.20 Teie mau te tumu no te Taraehara a te Faaora. A paraparau i to outou na metua e aore râ i te tauturu feia apî, e a farerei i to outou episekopo.

Ia parau-ana‘e-hia no te ohipa pae morare, e ti‘aturi te tahi mau taata paari e, ia pee ratou i te hoê a‘e opuaraa e aore râ parau tumu no te tautururaa i te taata, aita faahou â ïa te titauraa ia pee i te mau haapiiraa a te Faaora. E parau ratou i roto ia ratou iho e, tera hape no te tai‘ata, e mea « na‘ina‘i ïa… [mai te peu]… e taata aroha vau ».21 E haavareraa rahi teie mana‘o. Te parau mai nei te tahi feia apî ia’u e, ia au i te mau peu, e ere i te ohipa « tu’iroo » ia haa papû i roto i te mau tuhaa ohipa e rave rahi, mai te haapa‘o-ti‘a-roa-raa i te mau parau tumu ti‘a.22 Eiaha na e topa i roto i teie herepata.

I te bapetizoraa e fafau tatou ia rave i ni‘a iho ia tatou i « te i‘oa o [Iesu Mesia] ma te opuaraa e, e tavini ia’na e tae noa’tu i te hopea ra ».23 Titauhia te tutavaraa rahi, te fafauraa papû ia’na iho e te parau-ti‘a ho‘i no te titau â ia himene i te re‘o haamaitai o te aroha faaora ma te faafariuraa papû.

Teie te hoê hi‘oraa rahi no te fafauraa papû ia’na iho, e hi‘oraa puai e te aueue ore no te mau faito matahiti atoa, tei faaitehia mai e te hoê ma‘ona Peretane tei tata‘u i roto i te Tuaro Nui no te matahiti 1924 i Paris, i Farani.

E tamaiti o Eric Liddell na te hoê misionare Ekotia i te fenua Taina, e taata faaroo rahi mau. Ua faariri te tino faatere Peretane no te tata‘uraa ia’na no te mea, noa’tu â te faaheporaa, aita oia i horo i te hororaa 100 metera i te manaha sabati. I te hopea roa râ,ua upootia oia i te hororaa 400 metera. E mea faaûru mau te hi‘oraa o Liddell i to’na pato‘iraa ia horo i te mahana sabati.

Te faaite nei te mau hoho‘a e te mau vahi faahaamana‘oraa ia’na i te mau parau faaûru a Isaia, « O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî ; e pee ratou i ni‘a mai tei ni‘a i te pererau o te aeto ra ; e horo ratou, e e ore e rohirohi ; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia ».24

Ua riro te hi‘oraa faahiahia a Liddell ei tauturu no ta maua tamaiti hopea ia rave i te faaotiraa eiaha e tata‘u i te Sabati e hau atu â, no te faaatea ia’na i te hi‘oraa parau-ti‘a ore a te ao nei. Ua faaohipa roa oia i te faahitiraa a Isaia no ta’na buka aamu haapiiraa. E hi‘oraa puai roa o Eric Liddell no te hinaaro mau e te fafauraa papû ia haapa‘o i te parau tumu.

A pee ai ta tatou feia apî i te a‘o a te peresideni Monson ia faaineine no te taviniraa misioni, e ia ora ana‘e tatou paatoa i te mau parau tumu ta te Faaora i haapii e ua ineine no te farerei i te Atua,25 ua upooti‘a ïa tatou i te hoê hororaa faufaa a‘e.26 E farii tatou i te Varua Maitai ei arata‘i no tatou no te avei‘a pae varua. No outou e ere te oraraa i te mea afaro roa, a haamana‘o e, aita i taere roa no te patu i te niu o te faaroo e o te oraraa i ni‘a i te Taraehara a te Faaora.27

Ia au i te parau a Isaia, « ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa’tu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea ».28

Te pure nei au ma te aau tae, ia rave tatou tata‘itahi i te ohipa ti‘a no te farii i te Varua i teie nei ia nehenehe ia tatou ia himene i te re‘o haamaitai o te aroha faaora ma to tatou aau atoa. Te faaite papû nei au no te mana Taraehara a te Faaora i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Mau nota

  1. Hi‘o Alama 4:15–19.

  2. Alama 5:26.

  3. I tera tau e peresideni o George Albert Smith no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. E riro mai ra oia ei peresideni no te Ekalesia i te 21 no me 1945. (Hi‘o Deseret News 2012 Church Almanac [2012], 98.)

  4. George Albert Smith, i roto Sheri L. Dew, Ezra Taft Benson: A Biography (1987), 184.

  5. Peggy Noonan, « The Dark Night Rises », Wall Street Journal, 28–29 no tiurai 2012, A17.

  6. Taote R. Albert Mohler Jr., peresideni, The Southern Baptist Theological Seminary, vauvauraa i mua i te feia faatere pae faaroo, New York City, 5 setepa 2012.

  7. Hi‘o 2 Nephi 2:27.

  8. Hi‘o Ioane 5:39; Amosa 8:11 ; hi‘o atoa James E. Faust, « A Personal Relationship with the Savior », Ensign, novema 1976, 58–59.

  9. Hi‘o Alama 31:5.

  10. Hi‘o Alama 36:23–26.

  11. C. S. Lewis, Mere Christianity (1952), 31–32. E parau tu‘ite ta Lewis i roto i te papa‘iraa Peretane no Oxford University mai e ua riro na ei peresideni no te tuhaa haapa‘o i te tuatapaparaa i te anotau no te Tau Afa (Moyen Âge) e no te Tau Faapîraa (Renaissance) i Cambridge University.

  12. Hi‘o Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 324 ; hi‘o atoa Apokalupo 3:15–16.

  13. Alama 5:33.

  14. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, novema 2010, 129.

  15. Hi‘o Richard G. Scott, « Removing Barriers to Happiness », Ensign, me 1998, 85–87. Ua riro te tahi o te mau peu i te mea pato‘i i te mau haapiiraa a te Faaora e e nehenehe i te reira e arata‘i ê ia tatou. I to’u taviniraa i Patifita Apato‘a, ua farerei au i te hoê taea‘e tei tuatapapa na i te Ekalesia e rave rahi matahiti. Ua faati‘a mai oia e, ua putapu oia i te haapiiraa a te hoê feia faatere o te Ekalesia i te hoê putuputuraa autahu‘araa, « To outou na rima tei ta‘iri na i ta outou mau tamarii, a faaohipa no te haamaitai ia ratou ». Ua farii oia i te mau haapiiraa misionare, ua bapetizo e ua riro mai ei faatere rahi.

  16. « No te Aroha », Te mau himene, no. 179.

  17. Hi‘o Alama 39.

  18. Hi‘o Ezra Taft Benson, « Cleansing the Inner Vessel », Ensign, me 1986, 4.

  19. Ua vauvau matamua te peresideni Gordon B. Hinckley i te « Te utuafare E Poro‘i i to te Ao nei » i te putuputuraa rahi na te Sotaiete Tauturu i te ava‘e no setepa 1995. Na te peresideni Thomas S. Monson i peresideni te tauiraa i te pene matamua no te « Manuel 2 : Administration de l’Eglise (2012), « La famille et l’Eglise dans le plan de Dieu ».

  20. Hi‘o Alama 13:27–30 ; 41:11–15.

  21. Ross Douthat, Bad Religion : How We Became a Nation of Heretics (2012), 238; hi‘o atoa Alama 39:5.

  22. Eaha e faati‘a i te mau peu, tei î i te hitahita e te tai‘ata e o te faahapa nei i te feia e ora ra i te mau parau tumu ta te Faaora i haapii, ia haataupupu i to outou faaroo. Mai ta te taata rohi pehepehe Wordsworth i papa‘i, « Faamu [i to outou feruriraa] i te mana‘o nehenehe, e eita atura ta te vaha ino, te haavâ-haere-noa-raa e te faaooraa a te taata pipiri… e manuia… e e haatupupu [i to outou] faaroo mau » (« Lines Composed a Few Miles above Tintern Abbey », i roto The Oxford Book of English Verse, ed. Christopher Ricks [1999], 346)

  23. Moroni 6:3 ; reta tei faahuru-ê-hia ; hi‘o atoa Mosia 18:13.

  24. Isaia 40:31 ; hi‘o Robert L. Backman, « Day of Delight », New Era, tiunu 1993, 48–49.

  25. Hi‘o Alama 34:32.

  26. Hi‘o 1 Korinetia 9:24–27.

  27. Hi‘o Helamana 5:12. Ua a‘o o Sr Oliver Wendell Holmes e, « te mana‘o nei au e te ohipa rahi i roto i teie ao e ere mau i hea tatou i te ti‘araa, i tei hea avei‘a tatou e haere ra : No te tapae atu i te uahu o te ra‘i, e mea ti‘a ia tatou ia tere i te tahi taime e te mata‘i e te tahi taime e faaû atu ia’na—tera râ e mea ti‘a ia tere, eiaha ra e painu, eiaha’to‘a e tutau » (The Autocrat of the Breakfast-Table [1858], 105).

  28. Isaia 1:18.