2010–2019
Hi‘o na i te mau haamaitairaa
Atopa 2012


Hi‘o na i te mau haamaitairaa

Ua ite te Metua i te Ao ra i to tatou mau hinaaro e e tauturu mai Oia ia tatou ia pii atu tatou Ia’na no te tauturu.

E au mau taea‘e here, e au mau tuahine here, e tapa‘o teie amuiraa no te 49raa o te matahiti ua paturuhia vau, i te 4 no atopa 1963 ra, ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Maha ahuru ma iva matahiti, e tau maoro tera. Atira noa’tu, ia hi‘o vau, e au e, ua poto roa te taime mai te tau ua ti‘a vau i te terono i roto i te fare menemene e ua horo‘a i ta’u a‘oraa matamua roa i te amuiraa rahi.

Ua rahi te mau mea i taui mai taua mahana ra no te 4 no atopa 1963. E tau taa ê teie i roto i te aamu o te ao. Ua rahi roa ta tatou mau haamaitairaa. Noa’tu râ, e mea fifi rii te tahi taime eiaha e faataiâ ia hi‘o tatou i te mau fifi e te hara rahi na piha‘i iho ia tatou. Ta’u i ite, ia ore tatou e faaea noa i ni‘a i te mea au ore, ia faaatea rii mai tatou no te feruri i te mau haamaitairaa i roto i to tatou oraraa, te mau haamaitairaa huru na‘ina‘i atoa aita i tau‘a-rahi-hia, e roaa ïa ia tatou ia ite i te oaoa rahi a‘e.

I to’u feruriraa i na matahi 49 i ma‘iri, ua itehia mai te tahi mea apî. Te hoê, o teie ïa, rahi roa te mau ohipa i tupu i roto i to’u oraraa, eita paha vetahi e hi‘o mai ei mea taa ê. Oia mau, i te taime ua tupu te reira, aita i haapa‘ohia e aita re‘a to te reira faahiahia. E tera râ, ia hi‘o faahou oe i muri, ua haafaufaa e ua haamaitai papû te reira i te mau oraraa—o to’u iho atoa nei ho‘i. Te faaitoito nei au i teie nei ohipa ia outou—te auraa ra, ia hi‘o tapura outou i to outou oraraa e ia imi taa ê outou i te mau haamaitairaa, te rahi e te na‘ina‘i, ta outou i farii.

Te mea i puai tamau mai a rave ai au i teie hi‘opo‘araa i te mau matahiti, o to’u ïa ite e, te faaroohia nei e te pahonohia nei ta tatou mau pure. Ua mâtau tatou i te parau mau i roto i te 2 Nephi i roto i te Buka a Moromona : « Te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa ».1 Te faaite papû nei au e, e tae mai te rahiraa o teie oaoa ia vai noa to tatou ite e, e nehenehe ta tatou e paraparau i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure, e, te faaroohia nei e te pahonohia nei teie mau pure—peneia‘e paha e ere i te huru e i te taime ua hinaaro tatou ia pahonohia, tera râ, te pahono-mau-hia nei te reira e te Metua i te Ao ra tei ite e tei here papû roa ia tatou e o te hiaai nei ia oaoa tatou. Aita anei Oia i fafau mai e, « Ia vai haehaa noa oe ; e na te Fatu to oe Atua e aratai ia oe na to oe rima ra, e e horoa’tu ia oe te pahonoraa i ta oe mau pure ».2

No te toe‘a minuti tei faataahia na’u, ua hinaaro vau i te faaite ia outou i te tahi rii a‘e tuhaa o te mau iteraa ta’u i farii, i reira ta’u mau pure, ia hi‘o-faahou-hia ana‘e te reira, ua faaroohia e ua pahonohia e ua faatae mai i te mau haamaitairaa i roto i to’u oraraa e i te oraraa o vetahi ê. I roto i ta’u buka aamu, ua tapa‘opa‘o pauroa vau i tera mau matahiti, aua‘e maoti, ua roaa atura ïa ia haru mai i te tahi mau ohipa taa ê.

I te omuaraa o te matahiti 1965, ua tonohia vau no te tahi mau amuiraa tĭtĭ e te tahi atoa putuputuraa i te mau pae Patifita Apato‘a. Tera to’u tere matamua i tera vahi o te ao, e eita roa tera taime e mo‘ehia ia’u. Te mau taime rahi i te pae varua i roto i teie tonoraa ta’u, ua tupu ïa i te taime ua farerei au i te feia faatere, te mau melo e te mau misionare.

I te hoê hopea hepetoma, te manaha maa e te Sabati, 20 e 21 no fepuare, tei ô matou i Brisbane, i Auteraria, no te faatupu i te mau pureraa o te amuiraa no te tĭtĭ no Brisbane. I roto i te mau pureraa no te mahana maa, ua farerei au i te hoê peresideni mataeinaa no te area tapiri noa mai. I to’u aroha-rima-raa ia’na, ua tae mai te mana‘o puai e, ei paraparau ia’na no te horo‘a i te tahi tautururaa, e no reira, ua ani au ia’na ia apee mai i te tuhaa pureraa no te mahana sabati i te mahana no muri iho, ei reira maua e paraparau ai.

I muri iho i te tuhaa pureraa no te mahana sabati, ua roaa atura ia maua te paraparauraa. Ua paraparau maua no ta’na mau hopoi‘a rahi ei peresideni mataeinaa. Ia maua i na reira, ua tae mai te mana‘o e horo‘a i te tahi tauturu no ni‘a i te ohipa misionare e nahea oia e ta’na mau melo e nehenehe ai e tauturu i te mau misionare rave tamau i roto i ta ratou ohipa i to’na vahi. I muri iho roa ïa to’u iteraa e, ua pure na teie taea‘e no te arata‘iraa i roto i te reira. No’na, ua riro ta maua paraparauraa ei iteraa taa ê i te mea e, ua faaroohia e ua pahonohia ta’na pure. E ere roa teie apooraa ta maua i te ohipa rahi roa, no’u nei râ, ua papû roa ia’u e, ua arata‘ihia e te Varua e ua faatupu i te taa-ê-raa i roto i te oraraa e te faatereraa o teie peresideni mataeinaa, i roto atoa i te oraraa o te mau melo e te manuiaraa o te mau misionare i reira.

E au mau taea‘e e tuahine, e tupu te opuaraa a te Fatu ia pee tatou i te arata‘iraa a te Varua. Te tiaturi nei au e, rahi noa’tu tatou i te ohiparaa ia au i te faaûruraa e te mana‘o e tae mai ia tatou, rahi noa’toa’tu to te Fatu tiaturiraa ia tatou no Ta’na mau ohipa.

Ua haapii au e, mai ta’u i faahiti i roto i te tahi mau a‘oraa, eiaha roa e faataime i te hoê faaûruraa. I te hoê taime, a rave rahi matahiti i teie nei, te ‘au haere ra vau i te fare tu‘aro tahito Deseret Gym no Roto Miti e ua tae mai te mana‘o e haere i te fare ma‘i University Hospital no te farerei i te hoê hoa rahi to’u tei tâpû-ê-hia te avae no te ma‘i aitaata e te tâpûraa a te taote. Oioi roa vau i te pa‘umaraa i rapae i te pape, ua oomo i te ahu, e tera vau te haere ra e farerei i teie taata maitai.

I to’u taeraa i to’na piha, aita e taata i roto. Ua ui haere au e ua parauhia mai e, e ite paha vau ia’na i te vahi ‘auraa a te fare ma‘i, e vahi no te rapaauraa haatino. E te reira ihoa. Ua haere mai oia oia’na‘e na ni‘a i ta’na pereoo tura‘i e o oia ana‘e i reira. Tei ô oia i te tahi roa pae o te vahi auraa, tapiri i te vahi hohonu. Ua tuô vau ia’na e ua taviri mai oia i to’na pereoo no te aroha mai. Ua tupu maitai ta maua farereiraa, e ua arata‘i atura vau ia’na i roto i to’na piha e ua horo‘a i te hoê haamaitairaa.

Ua haapii au i muri iho no roto mai i to’u hoa e, ua topa roa to’na morare i tera ra mahana e te feruri ra oia e haapohe ia’na. Ua pure oia no te faaoraraa are‘a râ ua haamata oia i te mana‘o e, aita ta’na mau pure e pahonohia ra. Ua haere a‘era i te vahi auraa ma te mana‘o e, tera te hoê rave‘a no te faaore i teie ahoaho—te faatoparaa i to’na pereoo tura‘i i roto i te hohonu o te vahi ‘auraa. E ua tae au i taua taime atâta ra, no te pahono, ua ite mau vau, i te faaûruraa no te ra‘i mai.

Ua ora to’u hoa e rave rahi matahiti—e mau matahiti tei î i te oaoa e te mauruuru. Auê to’u mauruuru i te riroraa ei mauihaa i roto i te rima o te Fatu i tera mahana atâta ra i te vahi ‘auraa.

I te tahi atoa taime, te ho‘i ra maua te tuahine Monson mai te tahi farereiraa e te tahi mau hoa, e ua tae mai te mana‘o e tipuu no te haere i te oire—tau maile ïa faahororaa—no te haere e farerei i te hoê vahine ivi paari tei riro na i roto i ta matou paroisa. To’na i‘oa o Zella Thomas. I tera taime, te faaea ra oia i roto i te hoê pû utuuturaa. I tera avatea, ua ite maua ia’na, ua paruparu roa e te tarava hau ra i ni‘a i to’na ro‘i.

E mataru‘i Zella a rave rahi matahiti i teie nei, noa’tu râ ua ite oia ia maua i to maua nei reo. Ua ani mai oia ia’u i te hoê haamaitairaa ma te parau e, ua ineine oia no te pohe mai te peu ua hinaaro te Fatu ia’na ia ho‘i i te fare. E mea au maitai te varua hau i roto i te piha, e ua taa matou pauroa e, ua poto to’na taime toe i te tahuti nei. Ua tape‘a Zella i to’u rima ma te parau mai e, ua pure tuutuu ore oia ia haere mai au no te farerei ia’na e no te horo‘a ia’na i te hoê haamaitairaa. Ua parau vau ia’na e, ua tae mai maua no te mea, e faaûruraa tei tae afaro mai no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra. Ua âpâ vau ia’na i ni‘a i te upoo ma te mana‘o e, tera paha te taime hopea ua ite au ia’na i te tahuti nei. E tera ihoa, ua pohe oia i te mahana no muri iho. Ua riro te horo‘araa i te tahi tamahanaharaa e te tahi hau ia Zella iti e, ei haamaitairaa no’na e no’u iho nei.

Pinepine roa te rave‘a haamaitairaa i te oraraa o te hoê taata e tae mai ma te faaara ore. I te hoê pô mahana maa, e pô to‘eto‘e roa ino i te tau to‘eto‘e no 1983 e 1984, te faahoro atea ra maua te tuahine Monson no te haere i te afaa mou‘a no Midway, i Utah, e fare to maua i reira. Te anuvera i tera pô, e 24 Farenheit raro i te aore (31 teteri raro i te aore), e ua hinaaro maua e haapapû e, aita e fifi i ô i tera fare. Ua tapae maua i reira e ua hi‘o e, aita e fifi, ei reira ho‘i mai nei maua i Roto Miti. Fatata roa maua i te tapae i te puromu rahi ua pohe a‘era to maua pereoo. Ua mau roa maua. Aita paha vau i to‘eto‘e a‘enei mai te reira pô.

Aita e rave‘a ê, ua tamata maua i te haere na raro, i te oire fatata a‘e, te tere viti noa ra te pereoo i ni‘a i te puromu. E aua‘e, ua tape‘a mai te hoê pereoo, e taure‘are‘a tamaroa e hinaaro ra e tauturu mai. Ua hi‘ohi‘o a‘era matou e ua paari rii te mori i roto i te pereoo no te to‘eto‘e, eita atura ïa ta maua e nehenehe e faahoro faahou i te pereoo. Ua faahoro teie taure‘are‘a maitai ia maua i to maua fare i Midway. Ua tamata ihoa vau e aufau ia’na no to’na tauturu, aita râ oia i farii. Ua parau mai oia e, e scout oia e ua hinaaro oia e rave i te hoê ohipa tauturu. Ua faaite’tu vau i to’u i‘oa, e ua faaite mai oia i to’na mana‘o au i te tautururaa mai. No to’u mana‘o e, ua piri to’na matahiti no te hoê misioni, ua ani atura vau ia’na te vai anei ta’na opuaraa e tavini i te hoê misioni. Ua parau mai oia e, aita roa oia i papû maitai eaha ra ta’na e hinaaro e rave.

E monire po‘ipo‘i a‘e, ua papa‘i au i te hoê rata i teie taure‘are‘a no te haamauruuru ia’na no to’na maitai. I roto i te rata ua faaitoito vau ia’na ia tavini i te hoê misioni rave tamau. Ua tuu atoa vau i te hoê o ta’u mau buka ma te faaite maitai i te mau pene no ni‘a i te ohipa misionare.

Hoê hepetoma i muri mai, ua taniuniu mai te metua vahine o teie taure‘are‘a no te parau mai e, e tamaroa maitai roa ta’na tamaiti tera râ, no te tahi mau ohipa i roto i to’na oraraa, ua mohimohi rii to’na hinaaro rahi ia tavini i te hoê misioni. Ua parau mai oia e, ua haapae raua te metua tane i te maa e ua pure ia tauihia to’na aau. Ua tuu raua i to’na i‘oa i roto i te mau pure hiero no Provo Utah. Ua tiaturi noa raua e, e mahuta mai te hoê rave‘a, e e putapû papû roa to’na aau, e e ho‘i mai oia i to’na hiaai ia faaoti i te hoê misioni e ia tavini i te Fatu ma te faaroo rahi. Ua hinaaro roa te metua vahine e faaite mai e, no’na, ua riro te mau ohipa i tupu i tera ra pô to‘eto‘e ei pahonoraa i ta raua mau pure no’na. Ua parau vau, « ua tano oe ».

E rave rahi ava‘e i muri mai, e te tahi atoa paraparauraa i teie tamaroa, ua oaoa maua te tuahine Monson i te haereraa i te pureraa no to’na revaraa i ta’na misioni i te misioni no Vancouver Canada.

E mea tupu noa mai to matou farereiraa i tera pô to‘eto‘e ra no te titema ? Aita roa vau e tiaturi ra. Aita, te tiaturi nei râ vau e, ua riro to matou farereiraa ei pahonoraa i te pure aau o te hoê metua tane e metua vahine no te tamaiti ta raua e here nei.

Faahou â, te mau taea‘e e te mau tuahine, ua ite te Metua i te Ao ra i to tatou mau hinaaro e e tauturu mai Oia ia tatou ia pii atu tatou Ia’na no te tauturu. Ua tiaturi au e, aita hoê a‘e mana‘ona‘oraa na tatou i te mea na‘ina‘i roa e te mea faufaa ore. Tei roto te Fatu i te mau tuhaa hu‘ahu‘a o to tatou oraraa.

Ua hinaaro roa vau e faaoti na roto i te hoê ohipa tei tupu aita i maoro a‘enei e ua faafaana‘o hanere e hanere taata. Ua tupu te reira i te putuputuraa faaoaoaraa no te hiero no Kansas City, a pae noa ava‘e i teie nei. Mai te tahi atoa mau mea e tupu nei i roto i to tatou oraraa, mai te huru ra e, e ohipa noa teie e tupu maitai ra. Teie râ, i to’u iteraa i te mea mau i tupu i roto i te putuputuraa faaoaoaraa, i te pô na mua a‘e te hiero i haama‘ohia ai, ua taa atura ia’u e, e ere te ohipa no tera ra pô i te hoê mea mai te reira noa. Aita, e mea faahiahia mau.

Mai te mau aru‘i faaoaoaraa atoa i te taime no te hoê haamo‘araa hiero, ua haapiipii te feia apî no te mataeinaa tapiri i te hiero no Kansas City Missouri ei pŭpŭ na‘ina‘i i tera e tera vahi no ratou. Teie te faanahoraa, e haaputuputu pauroa ratou i te pû rahi o te oire i te mahana maa po‘ipo‘i no te faatano i te taime e te vahi e tomo mai ratou, te vahi e ti‘a ai, e te mau area i rotopu i te mau taata tata‘itahi, te tereraa haere i rapae, e tera mau mea—e rave rahi roa tuhaa e ti‘a ia apo mai no te faatano i te mau ha‘utiraa ia tere te taatoaraa o te ohipa ei mea maitai e te aravihi roa.

Hoê râ fifi rahi i tera mahana. Titauhia no te faanahoraa i te tahi mau haruharuraa hoho‘a ia piahia i ni‘a i te paruai rahi tei piihia te Jumbotron. E mea faufaa roa teie mau haruharuraa no te faanahoraa taatoa. E ere noa, no te apăpă maitai i te taatoaraa, e riro atoa râ te hoho‘a ei omuaraa no te ohipa no muri mai. Na te mau hoho‘a haruharuhia e arata‘i i te taatoaraa o te faanahoraa. Te fifi, aita te Jumbotron e haere ra.

Horo haere te mau taata tâtaî no te faaafaro i te fifi, e e tia‘i noa ïa te feia apî, e rave rahi hanere ratou, e te ohu noa ra te hora no te taime haapiipiiraaa. Te haamata ra teie ohipa i te haape‘ape‘a rahi.

I muri roa mai, ua faataa te taata faatere o te aru‘i, o Susan Cooper, « Ua faahaere matou i te ha‘uti A e te B e te hopea, aita râ e haere maitai ra… Te hi‘o noa ra matou i te hora, aita e rave‘a faahou no matou, i reira, ua feruri matou e, teie i mua ia matou to matou puai—na feia apî 3000. Ua pou matou i raro no te parau ia [ratou] i te mea e tupu ra ma te turu‘i i ni‘a i to ratou faaroo ».3

Hoê hora na mua a‘e te tomoraa o te feia mata‘ita‘i i roto i te pû, ua tuturi na feia apî 3000 i raro no te hoê pure amui. Ua pure ratou ia faaûruhia te feia e ohipa ra i ni‘a i te Jumbotron ia itehia ia ratou i te mea e rave no te tâtaî i te reira ; ua ani ratou i to ratou Metua i te Ao ra ia haapa‘o mai i te mea eita e noaa ia ratou i te rave no te poto o te taime.

Ua papa‘i te hoê no ni‘a i te reira, « E pure te reira eita roa te feia apî e haamo‘e, eiaha no te mea ua paari roa te tahua, no te mea râ ua puai roa te Varua i roto ia ratou ».4

Aita i maoro roa, ua haere mai te hoê o te feia tâtaî e parau ia ratou e, ua itehia te fifi e ua faaafarohia. Ua parau faahou oia e, aua‘e e mea ite noa mai, ua ite râ te feia apî e, e ere roa.

I to matou tomoraa i roto i te pû rahi o te oire i tera ra pô, aita matou i mana‘o rii a‘e i te mau fifi no tera mahana ra. I te hoperaa noa matou i te iteraa. Ta matou râ i ite, te hoê ha‘utiraa au maitai—te mea maitai a‘e paha ta’u i ite. Anaana roa te feia apî ma te hanahana rahi e te puai o te varua, pauroa te taata tei putapû i te reira. E au e, ua ite papû ia ratou na hea e tomo mai, i hea e ti‘a ai e nahea e faatano ai i te tahi mau pu‘eraa taata ha‘uti. I to’u faarooraa e, ua taupupu roa ta ratou haapiipiiraa e no reira, e rave rahi ha‘utiraa aita i ravehia te haapiipiiraa e te taatoaraa, ua maere roa vau. Aita i itehia. Ua haapa‘o mau te Fatu i te toe‘a o te ohipa.

Eita vau e faaea i te maere nahea te Fatu e nehenehe ai e faaitoito e e faatere i te tere e te aho o Ta’na basileia ei reira, e fana‘o i te taime no te faatae i te faaûruraa no te taata hoê—e aore râ no te hoê aru‘i e aore râ no te hoê Jumbotron. Te mea ra e, ua nehenehe Ta’na e te rave nei Oia, e iteraa papû ïa no’u.

E au mau taea‘e e tuahine, tei roto te Fatu i to tatou oraraa. Ua here Oia ia tatou. Ua hinaaro Oia ia haamaitai ia tatou. Ua hinaaro Oia ia imi tatou i ta’na tauturu. Ia arata‘i Oia ia tatou ma te faaite mai i te avei‘a e ia faaroo Oia ma te pahono mai i ta tatou mau pure, e ite tatou i te oaoa i ô nei e i teie nei, o Ta’na e hiaai nei no tatou. Ia vai ara tatou i Ta’na mau haamaitairaa i roto i to tatou oraraa, te pure nei au i te i‘oa o Iesu Mesia, to tatou Faaora, amene.