2010–2019
Faafariuhia i te Fatu
Atopa 2012


Faafariuhia i te Fatu

Te iteraa e, e parau mau te evanelia, o te ora ïa o te iteraa papû. E te haapa‘o-tamau-raa i te evanelia, o te ora ïa o te faafariuraa.

Te tumu parau o ta’u a‘oraa, o te auraa ïa e vai ra i rotopu i te fariiraa i te iteraa papû e, o Iesu te Mesia, e te riroraa ei taata tei faafariuhia Ia’na e i Ta’na evanelia. E ohipa matarohia ia tuatapapa i te parau o te iteraa papû e o te faafariuraa ma te faataa ê maite i teie na tumu parau. Tera râ, e iteahia ia tatou te tahi hi‘oraa e te tahi iteraa varua faufaa rahi mai te mea e, e tuatapapa hoê tatou i teie na tumu parau faufaa.

Te pure nei au i te Varua Maitai ia haapii mai e ia haamaramarama mai ia tatou tata‘itahi.

O vai râ vau i ta outou na parauraa ?

E rave rahi mau mea te ti‘a ia tatou ia apo mai mai roto mai i te ohipa a te aposetolo Petero no ni‘a i te iteraa papû e te faafariuraa.

Te haere ti‘a’tura Iesu i te pae fenua i Kaisarea Philipi ra, ua ui atura oia i Ta’na mau pĭpĭ i teie uiraa hohonu na ô atura : « O vai râ vau i ta outou na parauraa ? »

Pahono atura Petero ma te otiatia ore :

« O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra.

« Ua parau atura Iesu Ia’na, na ô atura, E ao to oe, e Simona Bare-iona, e ere ta te taata i faaite mai ia oe i te reira, na tau Metua râ i te ao ra » (Mataio 16:15–17).

Mai te pahonoraa a Petero e te haapiiraa a te Faaora e haapapû mai nei, te iteraa papû o te ite ïa e roaa i te taata iho no ni‘a i te parau mau varua o te fariihia na roto i te heheuraa. Te iteraa papû e horo‘a ïa no ô mai i te Atua ra, e e roaa te reira i Ta’na mau tamarii paatoa. Te feia atoa e imi i te parau mau ma te aau parau-ti‘a, e roaa ïa ia ratou te hoê iteraa papû na roto i te faaohiparaa i te hoê « faaroo iti haihai noa iho » ia Iesu Mesia no te « tamata » (Alama 32:27) , no te « tamata i te mana o te parau » (Alama 31:5), no te « auraro i te parau a te Varua Maitai » (Mosia 3:19), e no te ara i te Atua ra (hi‘o Alama 5:7). Na te iteraa papû e faarahi i te faito hopoi‘a o te taata iho, e e horo‘a mai i te opuaraa, te mana‘o papû e te oaoa.

No te imi e no te farii i te hoê iteraa papû no te parau mau varua, e titauhia ïa ia ui, ia imi, e ia patoto (hi‘o Mataio 7:7 ; 3 Nephi 14:7) ma te aau parau-ti‘a, e te hinaaro mau e te faaroo i te Faaora (hi‘o Moroni 10:4). Teie te mau tuhaa tumu o te hoê iteraa papû, te iteraa e, te ora nei te Metua i te Ao ra e ua here Oia ia tatou, o Iesu Mesia to tatou Faaora, e ua faaho‘ihia mai te îraa o te evanelia i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei.

Ia faafariuhia mai oe ra

A haapii ai te Faaora i Ta’na mau pĭpĭ i te Tamaaraa Hopea ra, na ô atura Oia ia Petero :

« E Simona, e Simona, i ani na Satani ia outou e ueue mai te sitona ueuehia ra :

« I pure na ra vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo : e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taea‘e » (Luka 22:31–32).

E ohipa taa ê mau teie, inaha, i paraparau na e i haere na ho‘i teie aposetolo na muri iho i te Fatu, e ua ite i te mau semeio e rave rahi, e ua roaa ho‘i to’na iteraa papû paari no ni‘a i te Faaora. Noa’tu râ i te reira, ua titau Petero i te tahi atu â haapiiraa no roto mai ia Iesu no ni‘a i te mana faafariu e te haamo‘a o te Varua Maitai e no ni‘a atoa i ta’na hopoi‘a ia tavini ma te faaroo.

E titau te evanelia a Iesu Mesia i te hoê tauiraa hohonu e te mure ore o to tatou huru mau, e e tupu te reira tauiraa na roto i te Taraehara a te Faaora. Na te faafariuraa mau e faatupu i te hoê tauiraa i roto i te mau ti‘aturiraa, te mau hinaaro e te oraraa o te hoê taata no te farii e no te haapa‘o i te hinaaro o te Atua (hi‘o Te Ohipa 3:19; 3 Nephi 9:20), e e faatupu atoa i te hoê fafauraa papû ia riro ei pĭpĭ na te Mesia.

Ua riro te faafariuraa ei faarahiraa, ei faahohonuraa e ei faaaanoraa i te niu o te iteraa papû. O te hotu ïa o te heheuraa no ô mai i te Atua ra, ma te apeehia e te tatarahapa, te haapa‘o e te itoito o te hoê taata. Te taata e imi i te parau mau ma te aau tae, e faafariuhia ïa na roto i te faahuru-ê-raa rahi o te aau, e te fanau-varua-raa-hia i te Atua ra (hi‘o Alama 5:12–14). Mai te mea e, e faatura tatou i te mau oro‘a e te mau fafauraa o te faaoraraa e te faateiteiraa (hi‘o PH&PF 20:25), ma te « haere ti‘a’tu i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia » (2 Nephi 31:20), e ia itoito noa e tae noa’tu i te hopea ra (hi‘o PH&PF 14:7), e riro mai tatou ei taata apî i roto i te Mesia (hi‘o 2 Korinetia 5:17). Te faafariuraa o te pûpûraa ïa ia tatou iho, i to tatou here e to tatou haavare ore ei horo‘a i te Atua ra, no to tatou mauruuru i te horo‘a o te iteraa papû.

Te mau hi‘oraa no te faafariuraa i roto i te Buka a Moromona

Ua î te Buka a Moromona i te mau aamu faaûru o te faafariuraa. O Amaleki, te hoê huaai no Iakoba, tei parau e : « Ua hinaaro vau ia haere mai outou i te Mesia, oia Tei Mo‘a i Iseraela nei, e rave i ta’na ora, e te mana o ta’na faaoraraa. Oia ïa, e haere mai Ia’na, a pûpû mai ai i to outou aau atoa ei ô na’na » (Omoni 1:26).

E mea faufaa e e mea titauhia ia ite na roto i te mana o te Varua Maitai e, o Iesu te Mesia. Tera râ, te haereraa mai Ia’na ra ma te itoito e ma te horo‘a i to tatou varua atoa ei ô, eita ïa te iteraa noa e rava‘i. E titau te faafariuraa i to tatou aau atoa, to tatou puai atoa, e to tatou mana‘o e te itoito atoa (hi‘o PH&PF 4:2).

Ua pahono mai te nunaa o te arii Beniamina i ta’na mau haapiiraa i te na ôraa mai e, « e, ua faaroo matou i te parau atoa ta oe i parau mai ia matou ; e ua ite ho‘i matou e, e parau mau te reira, na roto i te Varua o te Fatu puai hope tei faahuru ê ia matou, oia ho‘i to matou aau, i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore » (Mosia 5:2).

Te parauhia ra no te faafariuraahia te mau Ati Lamana i roto i te buka a Helamana e, tei ni‘a ratou i « te e’a au ma te haapa‘o maitai i mua i te Atua, e te haapa‘o maira ratou i ta’na ra mau faaue, e te mau ture e te mau parau na’na…

« […] E te titau ma te tuutuu ore i te faaite i te parau mau i te toea no to ratou mau taea‘e » (Helamana 15:5–6).

Mai ta teie mau hi‘oraa e faaite mai nei, te mau huru faufaa ta te faafariuraa e faatupu mai o te faahuru-ê-raa rahi ïa o to tatou aau, o te hinaaroraa ïa e rave tamau noa i te maitai, o te faaotiraa ïa i ta’na iho ohipa, te haapa‘o-maitai-raa i mua i te Atua, te haapa‘oraa i te mau faaueraa, e te taviniraa ma te tuutuu ore. Ua horo‘a hope roa teie mau varua haapa‘o ia ratou i te Fatu ra e i Ta’na mau haapiiraa.

Ia faafariuhia

No tatou e rave rahi, e ohipa tamau te ohipa o te faafariuraa, e ere i te hoê ohipa no te hoê taime noa tei tupu mai na roto i te hoê iteraa faahiahia e aore râ, te hoê iteraa pe‘ape‘a. Ua faaue e ua na ni‘a iho i te faaue, ua a‘o e ua na ni‘a iho i te a‘o, e mea haere marû noa, fatata aore e itehia i te mata taata, e tu‘ati to tatou mau hinaaro, to tatou mana‘o, ta tatou mau parau, e ta tatou mau ohipa i ni‘a i te hinaaro o te Atua. E titau te faafariuraa i te Fatu ra i te rohi tamau e te faaoroma‘i.

Ua faaite mai o Samuela te Ati Lamana e pae ohipa faufaa ia faafariuhia i te Fatu ra: (1) te ti‘aturiraa i te mau haapiiraa e te mau parau tohu a te mau peropheta mo‘a mai tei papa‘ihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, (2) te faaiteraa i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, (3) te tatarahaparaa (4) te fariiraa i te faahuru-ê-raa rahi o te aau, e (5) te « tape‘a-maite-raa ma te aueue ore » (hi‘o Helamana 15:7–8). Teie te e‘a e tae ai i te faafariuraa.

Te iteraa papû e te faafariuraa

Te iteraa papû o te omuaraa ïa e te titauraa i te faafariuraa tamau. Te iteraa papû o te haamataraa ïa ; e ere ïa i te hopearaa. Te hoê iteraa papû puai, o te niu i reira e patuhia aï te faafariuraa.

E ere, e eita e nava‘i te iteraa papû ana‘e no te paruru ia tatou i roto i te mau ati o te anotau hopea nei, e i te mau ino e haaati nei ia tatou. E mea faufaa e e mea titauhia te iteraa papû, aita râ te reira e nava‘i no te horo‘a mai i te puai e i te parururaa pae varua ta tatou e hinaaro nei. Vetahi mau melo o te Ekalesia e iteraa papû to ratou, ua rave i te ino e ua faaru‘e i te Ekalesia. Aita to ratou ite pae varua e ta ratou fafauraa i nava‘i te puai i mua i te mau tamataraa i farereihia e ratou.

Te vai ra hoê haapiiraa faufaa roa no ni‘a i te tu‘atiraa i rotopu i te iteraa papû e te faafariuraa i roto i te mau ohipa misionare a te mau tamaiti a Mosia.

« E te ora ra te Fatu, o tei faaroo, e o tei faafariuhia mai i te ite i te parau mau ra, na roto i te a‘oraa a Amona e to’na ra mau taea‘e, mai te au i te Varua tohu e te parau heheu, e te mana ho‘i o te Atua tei rave i te semeio i roto ia ratou ra ; e parau atu vau ia outou, te ora ra te Fatu, o te ati Lamana i faaroo i ta ratou a‘oraa, e i fariu ho‘i i te Fatu ra, aita roa’tura ratou i taiva.

« Ua riro ho‘i ratou ei feia parau-ti‘a ; e ua faaru‘e ratou i ta ratou mauhaa tama‘i, e aore atura ratou i tama‘i faahou i te Atua…

« E teie nei, teie te mau taata i fariu i te Fatu ra » (Alama 23:6–8).

E piti tuhaa faufaa teie i faaitehia i roto i teie nau irava : (1) te ite i te parau mau, o te nehenehe e faaauhia i te hoê iteraa papû, e (2) faafariuhia i te Fatu ra, ta’u e haro‘aro‘a nei ei faafariuraa i te Faaora ra e i Ta’na evanelia. No reira, na teie apitiraa puai o te iteraa papû e te faafariuraa i te Fatu ra e faatupu i te vai-papû-raa e te aueue ore, e e horo‘a atoa mai i te parururaa i te pae varua.

Aita ratou e hi‘a faahou e aita atoa i rave faahou i « ta ratou mauhaa tama‘i, aita ratou i tama‘i faahou i te Atua ». No te tuu i te hiti i « te mau mauhaa tama‘i » herehia, mai te aau pipiri, te te‘ote‘o e te haapa‘o ore, e titau te reira i te hoê mea hau atu i te ti‘aturiraa e te iteraa noa. Hou a ti‘a ai ia tatou ia faaru‘e i ta tatou mau mauhaa tama‘i, e titauhia ia tatou ia roaa te ti‘aturiraa papû, te haehaa, te tatarahapa, e te auraro. Te tape‘a noa nei anei outou e o vau nei i te mau mauhaa tama‘i o te tape‘a ia tatou eiaha ia faafariuhia i te Fatu ra ? Mai te mea e, oia, ua titauhia ïa ia tatou ia tatarahapa i teie nei.

Ia ite mai tatou e, aita te mau Ati Lamana i faafariuhia i te mau misionare tei haapii ia ratou, e aore râ, i te mau faanahoraa maitai a te Ekalesia. Aita ratou i faafariuhia i te huru o to ratou mau ti‘a faatere, e aore râ, i te faaherehereraa i te hiro‘a tumu, e aore râ, i te mau peu a to ratou hui metua. Ua faafariuhia ratou i te Fatu ra—Oia te Faaora e i To’na ti‘araa hanahana e Ta’na haapiiraa—e aita ratou i hi‘a faahou.

Te iteraa papû o te iteraa varua ïa i te parau mau, o te roaa mai na roto i te mana o te Varua Maitai. Te faafariuraa tamau, o te haapa‘o-maite-raa ïa i te parau mau i heheuhia mai ta tatou i farii—ma te hinaaro mau e te mau tumu ti‘a. Te iteraa e, e parau mau te evanelia, o te ora ïa o te iteraa papû. E te haapa‘o-tamau-raa i te evanelia, o te ora ïa o te faafariuraa. E ti‘a ia ite tatou e parau mau te evanelia, e ia haapa‘o i te evanelia.

Te iteraa papû, te faafariuraa, e te parabole o na paretenia hoê ahuru

E faaohipa vau i teie nei i te hoê o te mau tatararaa e rave rahi o te parabole o na paretenia hoê ahuru no te haapapû i te auraa i rotopu i te iteraa papû e te faafariuraa. Ahuru paretenia teie, e pae mea paari, e pae mea maamaa, ua rave ratou i ta ratou mau lamepa e ua haere e farerei i te tane faaipoipo apî. A feruri e, te mau lamepa i faaohipahia e te mau paretenia e mau lamepa ïa o te iteraa papû. Ua rave te mau paretenia maamaa i ta ratou lamepa o te iteraa papû, aita râ i ta‘ita‘i atoa’tu i te mori. A feruri e, teie mori e, e mori ïa o te faafariuraa.

« Area te feia paari ra, ua hopoi i ta ratou mau lamepa [o te iteraa papû] ma te mori [o te faafariuraa] atoa i roto i ta ratou mau farii.

« Te maoro ra râ taua tane faaipoipo apî ra, tiaruhe paatoa ihora ratou e ma‘iri ihora te taoto.

« E tae a‘era i te tuiraa po ra, o te pii maira, inaha, te haere mai nei te tane faaipoipo apî nei, e haere outou ia farerei atu Ia’na.

« Ua ti‘a a‘era te mau paretenia atoa ra i ni‘a, ua faanehenehe ihora i ta ratou mau lamepa [o te iteraa papû].

« Ua parau atura te feia maamaa ra i te feia paari, Ho mai i te tahi vahi i ta outou mori na [oia te mori o te faafariuraa] ; te pohe nei ho‘i ta matou mau lamepa [e mea paruparu ho‘i to matou iteraa papû.

« Ua parau mai ra râ te feia paari na ô maira, Eiaha, o te ore ho‘i o te navai ia opere na tatou atoa : E haere râ outou i te feia hoo ra, hoo atu ai i ta outou iho » (Mataio 25:4–9).

Ua riro anei nau paretenia paari e pae ei taata pipiri e te hinaaro ore e horo‘a, e aore râ, te faaite ti‘a nei ratou e, e ore te mori o te faafariuraa e ti‘a ia tiipeehia ? E ti‘a anei i te puai varua te hotu na roto i te haapa‘o-tamau-raa i te mau faaueraa ia horo‘ahia i te tahi taata ê atu ? E nehenehe anei te ite tei roaa mai na roto i te tai‘o-tamau-raa e te feruri-hohonu-raa i te mau papa‘iraa mo‘a ia horo‘ahia’tu i te hoê taata e hinaaro ra i te reira ? E nehenehe anei te hau ta te evanelia e hopoi mai i roto i te hoê tino haapa‘o o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia horo‘ahia i te hoê taata e farerei nei i te ati e aore râ, i te tamataraa rahi ? Te pahonoraa papû i teie mau uiraa tata‘itahi maori râ, aita.

Mai ta te mau paretenia paari i haapapû mai, titauhia ia tatou tata‘itahi « ia hoo i ta tatou iho ». Aita teie mau vahine faaûruhia e paraparau nei i te parau no te puturaa faufaa ; te haapapû mai nei râ ratou i ta tatou iho hopoi‘a ia tape‘a ama noa i ta tatou lamepa o te iteraa papû, e ia vai î noa ta tatou mori no te faafariuraa. E roaa teie mori tao‘a rahi hoê topata i te taime hoê—« faaue… e ua na ni‘a iho i te faaue, ua a‘o, e ua na ni‘a iho i te a‘o » (2 Nephi 28:30), ma te faaoroma‘i e te tamau maite. Aita e vai ra te e‘a tapu poto ; aita e ti‘a ia rave i te mau faaineineraa rû i te taime hopea.

« No reira, ia mau orua i te itoito, mai te pure noa i te mau taime atoa, mai te faanehenehehia ta orua na lamepa e ia ama noa ho‘i, e ia afai noa orua i te hinu, ia vai ineine noa orua no te haereraa mai o te Tane Faaipoipo Apî ra » (PH&PF 33:17).

Iteraa papû

Te fafau atu nei au e, mai te mea e, e itehia ia tatou te parau mau, e e faafariuhia tatou i te Fatu, e vai papû noa tatou ma te aueue ore e eita roa e hi‘a. Ei reira tatou e tuu ai i ta tatou mau mauhaa aro i te hiti. E roaa ia tatou te puai varua mai roto mai i ta tatou mau lamepa o te iteraa papû, e te hoê faito rahi o te mori o te faafariuraa. E ia rahi noa’tu ho‘i to tatou faafariuraa, e faaitoito ïa tatou i to tatou mau utuafare e te mau taata tei apiti mai ia tatou. Te faaite papû nei au i teie mau parau mau na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu o Iesu Mesia ra, amene.