2010–2019
Tauturu ia ratou ia tutonu i te faito teitei
Atopa 2012


Tauturu ia ratou ia tutonu i te faito teitei

Na roto i ta outou arata‘iraa, e roaa ai i te feia ta outou e arata‘i nei i te ite, i te hinaaro e i te ti‘aturi e, e roaa ia ratou te faito puai hope no te tavini i roto i te basileia o te Atua.

Ua mauruuru roa vau i te ti‘araa i roto i teie putuputuraa rahi na te autahu‘araa, no te mau haapiiraa e te mau iteraa papû ta’u i faaroo. E faahaamana‘oraa te reira no to’u iho oraraa. Fatata pauroa te mau ohipa ta’u i rave ei taata e mau nei i te autahu‘araa, aua‘e maoti ïa te mau taata ua mâtau ia’u, ua ite mai ratou i ni‘a ia’u i te mea aita to’u na mata i ite.

Ei metua tane apî, ua pure au no te ite e, eaha ta ta’u mau tamarii tautururaa i te basileia o te Fatu. Na te tamaroa, ua ite au e, e nehenehe ta ratou e rave i te mau ohipa a te autahu‘araa. Na te mau tamahine, ua ite au e, e tavini ratou ei ti‘a na te Fatu. E rave ratou pauroa i Ta’na ohipa. Ua ite atoa vau e, e taa-ê-raa ihoa i rotopu ia ratou e no reira, e horo‘a mai te Fatu ia ratou i te mau horo‘a taa ê e faaohipa’tu i roto i Ta’na ohipa.

Teie nei, eita e nehenehe ta’u e tatara hu‘ahu‘a roa i te metua tane e te feia faatere atoa o te feia apî i te mau mea maitai a‘e e rave. E nehenehe râ ta’u e fafau ia outou e, e haamaitai outou ia ratou a tauturu ai outou ia ratou ia haro‘aro‘a i te mau horo‘a o te varua tei roto ia ratou mai te fanauraa mai â. E mea taa ê te taata, na reira atoa ho‘i ta ratou tautururaa. Aore e taata i faataahia no te manuïa-ore-raa. Ia imi outou i te heheuraa no te ite i te mau horo‘a ta te Atua e ite nei i roto i te feia ta outou e arata‘i nei i roto i te autahu‘araa—te feia apî ihoa râ—e haamaitaihia outou no te faateitei i to ratou tutonuraa i ni‘a i te taviniraa e noaa ia ratou ia rave. Na roto i ta outou arata‘iraa, e roaa ai i te feia ta outou e arata‘i nei i te ite, i te hinaaro e i te ti‘aturi e, e roaa ia ratou te faito puai hope no te tavini i roto i te basileia o te Atua.

No ta’u iho mau tamarii, ua pure au ia farii i te heheuraa no te ite e, nahea vau i te tauturu ia ratou tata‘itahi ia faaineine no te mau taime taa ê e tavini ai i te Atua. Ei reira, ua tamata vau i te tauturu ia ratou ia hi‘o, ia ti‘aturi e ia ohipa no te reira ananahi. Ua nana‘o vau i te iri faito no te tamaroa tata‘itahi, e ua tuu vau i te hoê papa‘iraa e faataa nei i ta ratou mau horo‘a taa ê e te hoho‘a no te faahoho‘a i te reira horo‘a. I raro a‘e i te hoho‘a e i te papa‘iraa, ua nana‘o vau i te tai‘o mahana no te bapetizoraa e no te faatoro‘araa i roto i te autahu‘araa, na reira atoa to ratou rahi i piha‘i iho i te tai‘o mahana no taua ohipa oti ra.

E hohora vau i te mau iri ta’u i nana‘o no te tamaiti tata‘itahi ei tautururaa ia ratou ia ite i ta ratou mau horo‘a pae varua e ta ratou tautururaa i te ohipa a te Fatu. E faaûruhia paha outou ia ite e, mai ia’u atoa ho‘i, te mau horo‘a taa ê e te mau rave‘a hoê no te feia apî ta outou e here nei e ta outou e arata‘i nei.

I te faanuuraahia ta’u tamaiti matahiapo ei diakono e ei Aeto Scout, e hoho‘a o te aeto tei tae mai i to’u mana‘o a feruri noa ai au ia’na e to’na ananahi. Te ora ra matou i Idaho i piha‘i iho i te aua faehau no te mou‘a no South Teton, i reira to maua haereraa na roto i te mou‘a no te mata‘ita‘i i te mau aeto i roto i te reva. Na tera hoho‘a i roto i to’u feruriraa, i faatupu i roto i to’u mana‘o i te mau parau a Isaia :

« Te horo‘a nei oia i te itoito no te matapouri ; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu.

« E matapourihia te taata apî nei, e pohe hoi te mau taata apî i ma‘itihia ra, e e hi‘a’tu i raro :

« O te feia râ e ti‘aturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî ; e pee ratou i ni‘a mai tei ni‘a i te pererau o te aeto ra ; e horo ratou, e e ore e rohirohi ; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia ».1

No te faaite i te parau mau, ua faaea noa maua teie tamaiti matahiapo i te pa‘uma i raro mai i te tupuai mou‘a o te South Teton no te mea ua rohirohi roa ta’u tamaiti. Ua hinaaro roa oia e faaea i reira. Ua parau mai oia, « E tatarahapa noa anei au i te mea aita taua i tae i ni‘a roa ? Papa, e haere oe—eita vau e hinaaro e aupari mai oe ».

Pahono atura vau, « Eita vau e aupari e eita oe e tatarahapa. E haamana‘o noa taua e, ua pa‘uma taua i ô nei ». I ni‘a roa o ta’na iri, ua nana‘o vau i te hoê aeto e te parau « ni‘a i te pererau o te aeto ».

Na roto i te mau matahiti, teitei roa to’u tamaiti i te rereraa ei misionare, hau atu â i ta’u i ti‘aturi a‘e. I roto i te mau tamataraa o ta’na misioni, te vai ra ta’na i faaruru, ua mana‘o vau eita e ra‘ehia e ana. No te mea râ, te tamaiti ta oe e turu, e au e, mai tei tupu i ni‘a i ta’u tamaiti, e turu teitei faahou atu â te Fatu ia’na i roto i te pororaa i te evanelia na roto i te reo ohie ore, ua hau roa’tu ta’u i mana‘o. Ia tamata outou i te ara i te faito e roaa i te hoê tamaroa i roto i te autahu‘araa, te parau papû nei au ia outou e, e faaite mai te Fatu i te mea e hinaarohia. Ua rahi atu â paha te faito puai o teie tamaroa i ta te Fatu e heheu ia outou. A tauturu ia’na ia tutonu i te faito teitei.

E mea mamahu roa paha te tamaroa ta outou e faaitoito ra no te riro ei tavini puai i roto i te autahu‘araa. Te tahi o ta’u na tamaroa, ua mamahu roa oia i to’na na‘ina‘iraa e eita oia e tomo i roto i te hoê fare toa e paraparau i te hoê rave ohipa. E ri‘ari‘a haere noa oia. Ua taiâ rii au no’na ia pure au no to’na ananahi i roto i te autahu‘araa. Ia’u i feruri ia’na i roto i te misioni—ua fifi rii te mana‘o. Ua arata‘ihia râ vau i te papa‘iraa i roto i te Maseli : « Te horo noa ra te paieti ore, aore e taata i te auau mai ; mai te liona ra te feia parau-ti‘a i te măta‘u ore ».2

Ua nana‘o vau « mai te liona te măta‘u ore » i ni‘a i ta’na iri, i raro a‘e i te hoho‘a o te hoê afii liona te uuru ra. I roto i ta’na misioni e i te mau matahiti i muri mai, ua faaoti oia te ti‘aturiraa ta’u i nana‘o. Ta’u tamaiti tei riro na ei mamahu, ua poro ïa i te evanelia ma te ti‘aturi rahi e ma te faaruru itoito i te mau fifi. Ua faarahihia to’na faito i roto i ta’na mau hopoi‘a ei ti‘a na te Fatu.

E nehenehe i te reira e tupu no te tamaroa ta outou e arata‘i nei. E ti‘a ia outou ia patu i to’na faaroo e, e nehenehe ta te Fatu e taui ia’na ei tavini taiâ ore e e ere faahou ïa i te tamaroa mamahu ta outou e ite nei.

Ua ite tatou e, e faariro te Fatu i Ta’na mau tavini ei mea taiâ ore. No te tamaiti apî ia Iosepha tei ite i te Atua te Metua e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, i roto i te hoê uru raau, ua tauihia oia ïa ei aito pae varua. Ua ite o Parley P. Pratt i te reira a avau ai te peropheta Iosepha Semita i te mau tia‘i faufau e tape‘a ra ia ratou. Ua tapa‘opa‘o Elder Pratt :

« I ô noa, ua ti‘a oia i ni‘a i to’na avae e ua parau i te reo o te patiri ra, e aore râ mai te liona ra te huru, ua na ô oia, ua haamana‘o maitai ana‘e au, teie te mau parau :

« ‘MAMU, outou te feia ino no te apoo pouri. I roto i te i‘oa o Iesu Mesia te avau atu nei au ia outou, e te faaue nei au ia outou ia faaea roa ; eita vau e huti â i te aho ia hoê noa’tu miniti a faarooai i tena huru parau ra. A faaea roa i tena huru parau, e aita râ o outou anei e o vau anei e pohe ïa i TEIE IHO NEI !’ »

No ni‘a i tera ohipa i tupu, ua papa‘i Elder Pratt e, « te tura e te hanahana, a tahi noa ïa to’u iteraa, a tia noa ai oia ra ma tei taamuhia i te fifi, i te tuiraa pô, i roto i te fare tapearaa o te hoê oire ite-ore-hia i Missouri ra ».3

E horo‘a te Fatu i Ta’na mau tavini parau-ti‘a i te rave‘a no te riro mai te liona te măta‘u ore, ia parau ratou i To’na ra i‘oa e ia riro ei ite no To’na autahu‘araa.

Te tahi tamaroa, mai to’na ihoa tamariiraa, ua rahi te mau hoa e haaati ia’na e e imi ia haere mai ia’na ra. Ohie no’na i te faatupu i te taamuraa e te taata. I to’u pureraa e to’u feruriraa i ta’na tautururaa i te basileia o te Atua, ua mana‘o vau e mana to’na no te faahaere mai i te taata ma te here e te tahoê.

Ua arata‘i te reira ia’u i te aamu i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau no ni‘a i te mau tutavaraa a te mau peresibutero no te patu ia Ziona i Missouri e ua arue-roa-hia e te mau melahi i ite i ta ratou tutavaraa e tautururaa. Titau te reira i te tusia rahi. Te parau nei te heheuraa i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « Noa’tu râ i te reira, e ao to outou, no te mea ua haapa‘ohia te parau ta outou i faaite atu ra i te ao ra ei hi‘oraa na te mau melahi ra ; e te oaoa nei ratou no outou nei, e ua faaorehia’tu ta outou mau hara ».4

I ni‘a i te iri faito o ta’u tamaiti, ua nana‘o vau, « te oaoa nei te mau melahi no oe nei ».

Ua tamau noa teie aravihi rahi ta teie tamaiti ia haaputuputu e ia faaûru i te taata i muri atoa i ta’na tau haapiiraa. Na muri i te mau taea‘e no te autahu‘araa, ua faanaho oia i te mau ohiparaa no te tĭtĭ tei faatae i te feia apî i piha‘i iho ia’na i te faaroo no te faaoromai e no te upootia atoa i te mau fifi. A patu noa ai oia i te faaroo o teie feia apî tamaroa e feia apî tamahine, ua tauturu atoa oia ia patu i te tahi mau vahi nuuraa no Ziona i roto i te mau pû oire no Marite. No te hoho‘a nana‘o, ua rave ïa vau i na melahi e pupuhi ra i te pû, e ere ihoa ïa mai te reira roa, e mea ohie a‘e râ ia nana‘o i te hoê pû i te hoê mea tuô.

E oaoa te mau melahi ia patu te feia faatere ia Ziona na te ao atoa nei, i roto i te mau paroisa, te mau tĭtĭ e te mau misioni. E e oaoa ratou i te feia apî tamaroa e feia apî tamahine ta outou e tauturu nei no te patu ia Ziona i te vahi atoa i reira ratou ma te huru oraraa no ratou. E hotu mai Ziona no te taamuraa o te taata ma te fafauraa e te here. Te ani nei au ia outou ia tauturu i ta outou feia apî ia amui mai.

No te tahi o ta’u tamaiti, ua faaûruhia vau e nana‘o i te hoê mahana—oia ho‘i, te mahana i roto te reva—ma te mau parau i roto i te pure a te Faaora : « Teie hoi te ora mure ore ». I te pae hopea o Ta’na ohipa i te tahuti nei, ua pure te Faaora i To’na Metua :

« Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.

« Ua haamaitai au ia oe i te ao nei, ua oti ia’u te ohipa ta oe i ho mai na’u e rave ra ».5

Ua pûpû ta’u tamaiti i te taviniraa autahu‘araa i roto e toru fenua, e te mea faufaa a‘e, ua na reira atoa oia i to’na iho fare i rotopu i to’na utuafare. Ua patu oia i to’na oraraa i piha‘i iho ia ratou. Ua piri ta’na ohipa i te fare, e e ho‘i pinepine oia i ta’na vahine e te mau tamarii i te hora tamaaraa. Ua piri atoa ratou ia maua te tuahine Eyring. Te haapa‘o nei ratou i ta maua aua mai ta ratou iho. Te ora nei teie tamaiti eiaha noa ia noaa te ora mure ore, ia faaati-atoa-hia oia e a muri noa’tu e te mau melo utuafare mauruuru ta’na e haaputuputu nei i piha‘i iho ia’na.

Te ora mure ore, o te oraraa tahoê ïa, ei utuafare, e te Metua, e te Tamaiti e te Varua Maitai. E roaa noa te ora mure ore na roto i te mau taviri o te autahu‘araa a te Atua, tei faaho‘i-faahou-hia mai na roto i te peropheta Iosepha Semita. Te tape‘araa i teie fâ mure ore i mua i te feia apî e arata‘ihia nei e outou, o te hoê tao‘a rahi ïa ta outou e nehenehe e horo‘a ia ratou. E na reira outou, na mua roa, na roto i te hi‘oraa maitai i to outou iho utuafare. Peneia‘e te feia ta outou e arata‘i nei, aita to ratou utuafare i roto i te Ekalesia, te tuu nei au i te opuaraa ia outou ia tauturu ia ratou ia farii e ia hinaaro i te here utuafare i na pae e piti o te paruru.

Te mau iri faito ta’u i hohora, o te hoê noa ïa rave‘a no te tauturu i te feia apî ia hi‘o rii i te faito rahi ta te Atua e hi‘o nei i roto ia ratou e to ratou ananahi e i roto i te taviniraa taa ê Ta’na i faaineine ia ratou ia horo‘a. E tauturu Oia ia outou ia ite nahea ia rave i te reira no ta outou mau tamarii e no te tahi atu feia apî ta outou e arata‘i nei. Teie râ, ia imi outou iho na roto i te pure no te hi‘o rii i te reira ananahi, e e horo‘a’tu ai i te feia apî, te hoê i muri mai i te tahi, e ite outou e, ua ite e ua here te Atua i Ta’na mau tamarii atoa, hoê e hoê, e te hi‘o nei Oia i te mau horo‘a rahi e te taa ê ho‘i i roto ia ratou.

Ei metua tane, ua haamaitaihia vau ia ite i te ananahi rahi i roto i te basileia o te Atua no ta’u mau tamahine e ta’u mau tamaroa. I to’u imiraa i te arata‘iraa na roto i te pure, ua faaitehia mai te rave‘a no te tauturu i ta’u mau tamahine ia ite i te ti‘aturiraa ta te Atua i tuu i ni‘a ia ratou ei mau tavini o te nehenehe e patu i Ta’na basileia.

I te apîraa o ta’u mau tamahine, ua ite au e, ua nehenehe ia matou e tauturu ia vetahi ê ia farii i te here o ratou i muri mai i te paruru, noa’tu te u‘i. Ua ite na vau e, e tae mai te here na roto i te taviniraa e e faaûru te reira i te ti‘aturiraa i te ora mure ore.

No reira ua nana‘o matou i te tahi iri tapu faraoa, e ua tuu matou i te hoê faraoa ta matou iho i hamani e ua haere atura e horo‘a i teie ô i te vahine ivi, te tane ivi e te tahi fetii. Te parau ta’u i nana‘o i ni‘a i te mau iri tapu faraoa atoa, o teie ïa, « J‘aime et J‘espère », e reo farani ïa no te parau « ua here au e te ti‘aturi nei au ». Ua anaana roa ta ratou mau horo‘a pae varua hoê, eiaha noa i ni‘a i te iri ta’u i nana‘o, hau atu râ, i te taime a opere ai matou i te reira i te feia i roto i te mauiui e te mihi, e te hinaaro rahi i te haapapû-faahou-raa e, e nehenehe i te here o te Faaora e Ta’na Taraehara e faatupu i te ti‘aturiraa papû e te teatea. Teie te ora mure ore no ta’u na tamahine e no tatou tata‘itahi.

Teie nei, e ui mai paha outou e, « E te taea‘e Eyring, te auraa ra, e ti‘a ia matou ia haapii i te nana‘o ? » E pahono ïa vau, aita. Ua haapii au i te nana‘o aua‘e maoti te tauturu o te hoê orometua maitai e te aravihi, o Elder Boyd K. Packer noa ïa i tera ra tau. Te aravihi rii ta’u i apo mai, no roto mai ïa i ta’na horo‘a rahi ei taata nana‘o e ei orometua faaoromai mai. Na te ra‘i roa mai te huru orometua mai te peresideni Packer. Atira noa’tu, ua rau te rave‘a no outou no te faaûru i te aau o te tamarii ma te ore e nana‘o i te iri na ratou.

Te tahi hi‘oraa, na roto i te mau rave‘a aravihi apî, e nehenehe ta matou e hapono i te poro‘i no te faaroo e te ti‘aturiraa i to outou vahi atea roa, e aita e tia‘iraa e aita e aufauraa rahi e aore roa paha. Te tauturu nei ta’u vahine ia’u ia rave i te reira. E haamata maua ma te paraparau na ni‘a i te niuniu i te mau mootua e te mau tamarii e roaa ia maua. E ani maua ia ratou ia faaite mai i te tahi ohipa manuia e te tahi taviniraa. E ani atoa maua ia ratou ia hapono mai i te tahi hoho‘a no tera mau ohipa. E faaohipa maua i tera mau hoho‘a no te faahoho‘a i te tahi aamu papa‘i. E ano‘i atoa maua hoê e aore râ e piti irava mai roto mai i te Buka a Moromona. Eita paha o Nephi raua o Moromona e faahiahia roa i te faito varua o ta maua mau parau e ta maua ohipa rii no te hamani i te mea ta matou e pii nei, « Te buka utuafare : te papaa iti ». Noa’tu râ, ua haamaitaihia maua te tuahine Eyring na roto i teie ohipa. Te vai ra ta maua faaûruraa no te ma‘iti i te mau irava papa‘iraa e te mau iteraa papû poto e papa‘i atu. E te ite atoa nei maua i roto i to ratou oraraa te fariuraa o to ratou aau ia maua e i te Faaora atoa e i ni‘a’tu.

Te vai faahou ra te tahi mau rave‘a no te faaûru i te taata ; ua rave a‘ena outou i te rahiraa o teie mau ohipa. Ta outou mau pure utuafare e te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, e faatupu te reira i te mau haamana‘oraa maoro a‘e e te tauiraa rahi o te aau, hau atu â i ta outou e mana‘o nei. Te mau ohiparaa pae tino atoa, mai te haereraa i te hoê tata‘uraa e aore râ te mata‘ita‘iraa i te hoê hoho‘a, e nehenehe i te reira e faaûru i te aau o te tamarii. Te mea faufaa, e ere i te ohiparaa, o te mea râ e tae mai i roto i te aau a rave ai outou i te reira. Ua ite au i te rave‘a maitai no te imi i te mau ohipa maitai no te faatupu i te taa-ê-raa rahi i roto i te oraraa o te hoê taure‘are‘a. Na ratou iho e horo‘a mai i te ohipa e rave, ia au i te hoê hiaai o ta ratou e mana‘o ra e, tei ia ratou na ei horo‘a no ô mai i te Atua ra. Ua ite au i roto i to’u iho oraraa e, e nehenehe i te reira e tupu.

I to’u faanuuraahia ei diakono i te 12raa o to’u matahiti, te ora ra vau i New Jersey, 80 kilometera i te atea ia New York City. Ua moemoe noa vau ia riro ei aito no te ha‘uti apa‘iraa popo (baseball). Ua farii to’u metua e afa‘i ia’u e mata‘ita‘i i te hoê hau‘ti i te tahua ha‘utiraa rahi e te tui roo, te Yankee Stadium, i te tuhaa no te Bronx. Te haamana‘o noa nei au i to Joe DiMaggio apa‘iraa i te popo e ua pee roa na roto i te vahi parahiraa no ropu i reira to’u metua tane i te parahiraa i muri mai ia’u, tera ana‘e te taime ua haere maua i te hoê ha‘utiraa rahi.

Te vai nei râ te tahi faahou mahana e to’u metua tane tei faaûru roa i to’u oraraa e a muri noa’tu. Ua afa‘i oia ia’u mai New Jersey i Roto Miti i te fare o te hoê patereareha tei faatoro‘ahia. Aita vau i mâtau i te reira taata. Ua vaiiho to’u metua tane ia’u i te uputa. Ua arata‘i te patereareha ia’u i te hoê parahiraa, ua tuu i to’na rima i ni‘a i to’u upoo e ua parau i te hoê haamaitairaa mai te hoê ra horo‘a na te Atua mai, e faahitiraa i roto ua tu‘ati i te hinaaro rahi o to’u aau.

Ua parau oia e, o vau te hoê tei parauhia e, « E ao to tei faatupu i te parau hau ra ».6 No to’u maere i te mea e, ua ite te hoê taata ê i te mea i roto i to’u aau, ua ara roa to’u mata no te hi‘o i teie semeio e tupu ra. Ua riro teie haamaitairaa no te mau rave‘a e roaa ia’u, ei faaûruraa no to’u oraraa, to’u faaipoiporaa e ta’u taviniraa i roto te autahu‘araa.

No tera ohipa e te mea i apee mai, ua nehenehe ia’u e faaite papû e, « No te mea aore i hope te mau horo‘a i te horo‘ahia na te mau taata tatai tahi atoa ; no te mea e rave rahi te mau horo‘a, e ua horo‘ahia mai te hoê horo‘a i te taata hoê atoa e te Varua o te Atua ra ».7

Na roto i te heheuraa te Fatu i te tahi horo‘a ia’u, ua roaa ia’u ia ite e ia faaineine no te mau taime e faaohipa ai au i te reira no te haamaitai i te feia ta’u e here e ta’u e tavini.

Ua ite te Atua i ta tatou mau horo‘a. Te opuaraa ta’u e tuu ia outou e ia’u iho nei, o te pureraa ïa no te ite i te mau horo‘a i horo‘ahia mai, no te ite nahea i te faarahi i te reira e no te ite i te mau taime ua horo‘a mai te Atua no te tavini ia vetahi. Hau atu â râ, te pure nei au ia faaûruhia outou no te tauturu ia vetahi ê ia ite mai i ta ratou iho mau horo‘a taa ê no ô mai i te Atua ra e tavini atu ai.

Te fafau nei au ia outou e, ia ani atu outou, e haamaitaihia outou no te tauturu e no te turu ia vetahi ê, ia ra‘e i to ratou faito puai hope i roto i te taviniraa i te feia ta ratou e arata‘i e ta ratou e here nei. Te faaite papû nei au ia outou e, te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, teie te autahu‘araa a te Atua, ta tatou e mau nei, e ua faaineine te Atua ia tatou e te mau horo‘a taa ê no te tavini Ia’na na ni‘a’tu to tatou ti‘aturiraa rahi mau, I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.