2010–2019
Ua ite au i te reira. Te ora nei au i te reira. Te here nei au i te reira.
Atopa 2012


Ua ite au i te reira. Te ora nei au i te reira. Te here nei au i te reira.

E feia apee ïa tatou i to tatou Faaora, o Iesu Mesia. Taua faafariuraa e ti‘aturiraa ra e hotu ïa no te hoê tautooraa itoito e te opuahia. Na te taata iho. E raveraa no te hoê oraraa taatoa.

Te faaurû nei te mau hi‘oraa o te mau melo parau-ti‘a o te Ekalesia e tae noa’tu te u‘i apî hanahana, ia’u. Te hi‘o nei outou ma te itoito i te Faaora. E mea haapa‘o outou, te faaroo e te mea mâ. Te mau haamaitairaa ta outou e farii nei no to outou ïa maitai, aita te reira e haamaitai noa i to outou ana‘e oraraa, i to’u atoa râ oraraa e te oraraa o te tahi atu mau taata e rave rahi na roto i te mau rave‘a hohonu e te ite-ore-hia i te rahiraa o te taime.

Tau matahiti i ma’iri a‘enei, te ti‘a ra vau i te reni aufauraa i te fare toa i to’u vahi nohoraa. I mua ia’u te ti‘a ra te hoê tamahine, 15 matahiti. Mea huru oaoa oia. Ua ite au i to’na piriaro e ua hinaaro vau i te aparau atu ia’na. Ua haamata vau, « No te tahi oire ȇ mai oe, e ere anei ? »

Ua maere oia i ta’u uiraa e ua pahono mai oia, « E, no Colorado vau. Nahea oe i te iteraa ? »

Ua parau atu vau, « no to oe piriaro ». Ua noaa ia’u tera iteraa i muri a‘e i te tai‘oraa i te mau parau i ni‘a i to’na piriaro « E Momoni au. E oe? »

Ua parau faahou vau, « e ti‘a ia’u ia parau atu ia oe e ua faahiahia vau i to oe taiâ ore i te ti‘araa e te oomoraa mai i taua huru faaiteraa taiâ ore ra. Te ite nei au i te hoê huru-ê-raa i roto ia oe, e te hinaaro nei au ia farii te mau tamahine atoa e te mau melo atoa i to oe huru iteraa e te taiâ ore ». I muri a‘e ua aroha maua e ua haere ê atu.

Area râ i te mau mahana e te mau hepetoma i muri a‘e i taua taime farereiraa mana‘o-ore-hia ra, ua feruri hohonu vau no ni‘a i teie farereiraa. Ua uiui au e nahea râ te noaaraa i teie tamahine apî no Colorado taua huru taiâ ore ra no ni‘a i to’na ti‘araa ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei. Ua feruri au eaha râ te parau faufaa rahi ta’u e ma‘iti no te nene‘i i ni‘a i to’u piriaro no te faaite i to’u ti‘aturiraa e to’u iteraa papû. Mea rahi te mau parau i ô mai i roto i to’u feruriraa. I te pae hope‘a ua mana‘o vau i te hoê faahitiraa parau ta’u e faaiteite ma te te‘ote‘o : « E Momoni au. Ua ite au i te reira. Te ora nei au i te reira. Te here nei au i te reira ».

I teie mahana te hinaaro nei au e faatumu i to’u mau mana‘o i ni‘a i teie faahitiraa parau taiâ ore e tei rahi te ti‘aturiraa.

Te tufaa matamua o te faahitiraa parau o te hoê ïa parau taiâ ore e te otohe ore : « E Momoni au ». Mai teie tamahine ta’u i farerei i roto i te fare toa tei ore i măta‘u i te faaite i to te ao nei e e melo oia no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei, te ti‘aturi nei au e e ore roa tatou e măta‘u e aore râ e taiâ i te faaite « e Momoni au ». E ti‘a ia tatou ia vai papû mai te Aposetolo Paulo a parau ai oia e « Aore hoi au i haama i te evanelia a te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra ».1 Ei mau melo, e feia apee ïa tatou i to tatou Faaora, o Iesu Mesia. Taua faafariuraa e ti‘aturiraa ra e hotu ïa no te hoê tautooraa itoito e te opuahia. Na te taata iho. E raveraa no te hoê oraraa taatoa.

Te tuhaa i muri iho o te faahitiraa parau o te haapapû ra « ua ite au i te reira ». I roto i te ao i teie mahana, e rave rahi mau faaoaoaraa, mau tumu parau, e mau hinaaroraa e tata‘u nei i te mau minuti atoa i to tatou feruriraa. I mua i teie mau faanevanevaraa e rave rahi, te vai ra anei to tatou puai, te haavîraa, e te faaotiraa no te faaea faatumu noa i ni‘a i te mea tei hau i te faufaa ? Mea aravihi anei tatou i te mau parau mau no te evanelia mai to tatou ite i roto i ta tatou mau haapiiraa, to tatou mau toro‘a ohipa, mau mea e auhia e tatou, te mau faaetaetaraa tino, e aore râ ta tatou mau poro‘i poto na roto i te niuniu ? Te tutava itoito ra anei tatou i te imi i te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa moa e te mau haapiiraa a te mau peropheta ? Te imi ra anei tatou i te haapapûraa a te Varua ?

Te faufaa rahi ia noaa te ite e ture mure ore ïa. « Ua here te peropheta Iosepha Semita i te ite no te mana parau-ti‘a »2 Ua parau oia « e mea titauhia te ite no te oraraa e te atuaraa… A faaroo mai na, o outou te mau taea‘e ato‘a, i teie nei taviri rahi : Te ite o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa ».3

E mea faufaa rahi te mau parau mau e te mau ite atoa, i rotopu râ i te mau mea e faanevaneva tamau nei i to tatou mau oraraa i te mau mahana atoa, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai i te faarahi i to tatou ite no te evanelia ia nehenehe ia tatou ia taa nahea i te faaohipa i te mau ture o te evanelia i roto i to tatou mau oraraa.4 Ia rahi ana‘e to tatou iteraa no te evanelia, e haamata ïa tatou i te ti‘aturi i to tatou mau iteraa papû e i te parau, « ua ite au i te reira ».

I muri iho o te faahitiraa parau ïa « te ora nei au i te reira ». Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e « ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa ».5 E ora tatou i te evanelia e e riro mai tatou ei « feia rave hoi i te parau » na roto i te faaohiparaa i te faaroo, te haapa‘oraa, te tavini-aroha-raa ia vetahi ê, e te peeraa’tu i te hoho‘a o to tatou Faaora. E haa tatou ma te parau-ti‘a e e rave tatou i te mau mea ta tatou i ite e e mea tano « i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ».6 noa’tu e o vai te hi‘o aore râ te ore e hi‘o mai.

I roto i to tatou huru tahuti nei, aore roa e taata maitai roa a‘e. Noa’tu ta tatou mau tautooraa itoito ia ora i te evanelia, e rave paatoa tatou i te hape, e e hara paatoa tatou. Auê ïa haapapûraa mahanahana ia ite e na roto i te tusia taraehara a to tatou Faaora, e nehenehe ta tatou mau hara i te faaorehia e e mâ faahou â tatou. Na teie rave‘a no te tarahaparaa mau e te faaoreraa hara e haapuai i to tatou iteraa papû e ta tatou faaotiraa ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu e ia ora i to tatou oraraa mai te au i te mau ture o te evanelia.

Ia feruri ana‘e au i te parau « te ora nei au i te reira », e haamana‘o ïa vau i te hoê tamahine ta’u i farerei o Karigan te i‘oa. Ua papa‘i oia, « e melo vau no te Ekalesia hau atu i te hoê matahiti i teie nei… No’u nei, i roto i ta’u ma‘imiraa, ua tae mai te hoê tapa‘o e teie te Ekalesia mau no te mea ua ite au e ua itehia ia’u te hoê ekalesia o te haapii nei i te peu tano no te ahu e te mau ture. Ua ite mata vau i te mea e tupu i te mau taata ia haafaufaa ore ana‘e ratou i te mau faaueraa e ia ma‘iti ana‘e ratou i te e‘a hape. Ua faaoti au i to’u mana‘o e mea maoro i teie nei ia ora i te mau ture morare teitei… Ua haamaitai-rahi-hia vau i te iteraa i te parau mau e i te bapetizoraahia. Ua oaoa roa vau ».7

Te parau hopea i roto i ta’u faahitiraa parau o « te here nei au i te reira ». Te noaaraa te hoê iteraa no ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia e te oraraa itoito i te mau ture no te evanelia i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana atoa e arata‘i ïa te reira i te mau melo e rave rahi o te Ekalesia ia parau ma te anaanatae e, « te here nei au i te evanelia ! »

E tae mai teie mana‘o a ite ai tatou i te faaiteraa a te Varua Maitai ia tatou e e mau tamarii tatou na to tatou Metua i te Ao ra, te tau‘a nei Oia ia tatou, e tei ni‘a tatou i te e‘a afaro. E tupu to tatou here no te evanelia i te rahi a ite ai tatou i te here o to tatou Metua i te Ao ra e te hau ta te Faaora i fafauhia mai a faaite ai tatou Ia’na i to tatou hinaaro ia haapa‘o e ia pee Ia’na.

I te mau taime huru rau i roto i to tatou oraraa, e mau melo faafariu apî anei tatou i roto i te Ekalesia aore râ e melo tahito anei, e ite paha tatou e te ore atura teie anaanatae u‘ana. I te tahi mau taime, e tupu i te mau taime fifi e e ti‘a ia tatou ia faaohipa i te faaoroma‘i. Te tahi taime e tupu i te taime manuïa e te ahune. Ia tupu ana‘e mai teie mana‘o ia’u, ua ite au e e ti‘a ia’u ia faahaere ta’u mau tautooraa i ni‘a i te faarahiraa i to’u iteraa no te evanelia e te faarahiraa i to’u haapa‘o i te mau ture no te evanelia i roto i to’u oraraa.

Te hoê o te mau ture o te evanelia maitai roa e te fifi roa i te tahi mau taime ia faaohipa, o te haehaa e te auraroraa ïa i te hinaaro o te Atua. I roto i te pure a te Mesia i roto i te ô no Gesemane, ua parau Oia i te Metua « ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to’u ».8 E ti‘a atoa te reira ei pure na tatou. I te rahiraa o te taime, tei roto ïa i teie mau taime hau, na roto i te pure, e ite ai tatou ia tatou ia faaatihia e te here o te Metua i te Ao ra, e e ho‘i faahou mai taua mau mana‘o oaoa ra e te here.

I te hoê pureraa a te feia faatere na te Feia Apî Tamahine i Eugene, Oregon, ua farii au i te haamaitairaa e farerei e e aparau atu i te tuahine Cammy Wilberger. Te aamu ta te tuahine Wilberger i faaite mai ia’u e faaiteraa papû ïa no te mana e te haamaitairaa o te hoê tamahine tei ite, tei ora e tei here i te evanelia.

Ua pohe o Brooke, te tamahine e 19 matahiti a te tuahine Wilberger, i roto i te hoê ati e rave rahi mau matahiti a‘enei i te tau faearaa haapiiraa i te tau ve‘ave‘a i muri a‘e i ta’na matahiti matamua i te fare haapiiraa teitei. Ua haamana‘o te tuahine Wilberger, « e taime fifi e te pouri no to matou utuafare. Area râ ua horo‘a mai o Brooke ia matou i te hoê tao‘a rahi. Aita matou i ite i te reira a paari ai oia, ua horo‘a mai râ o Brooke i te mau matahiti e te mau taime tata‘itahi no to’na oraraa poto ia matou te tao‘a rahi roa‘e e nehenehe i te hoê tamahine i te horo‘a i to’na na metua. E tamahine parau-ti‘a o Brooke na te Atua… No teie tao‘a e no te mana taa ê o te Taraehara, ua noaa ia’u te puai, te tamahanahanaraa e te hau ta te Faaora i fafau. Aita ta’u e uiraa e tei hea Brooke i teie nei e te tia‘i nei au i te taime e farerei ai matou ma te here ».9

E iteraa papû to’u no te opuaraa rahi no te oaoa mure ore a to tatou Metua i te Ao ra. Ua ite au e ua ite Oia ia tatou e te here nei Oia ia tatou. Ua ite au e ua faaineine Oia i te hoê peropheta, te peresideni Thomas S. Monson, no te faaitoito e no te tauturu i te arata‘i ia tatou ia ho‘i Ia’na ra. Te pure nei au e ia tutava tatou tata‘itahi i te faaite ma te taiâ ore, « E Momoni au. Ua ite au i te reira. Te ora nei au i te reira. Te here nei au i te reira ». Te parau nei au i teie mau mea ma te haehaa i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Roma 1:16.

  2. George Q. Cannon, i roto Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita (2007), 261.

  3. Teachings: Joseph Smith, 265; hi‘o atoa Martha Jane Knowlton Coray, buka nota, Church History Library, Salt Lake City.

  4. Hi‘o peu maitai no te ite, hi‘oraa numera 1, Te Faahaereraa Ia’u iho i Mua (buka iti, 2009), 38.

  5. Iakoba 1:22.

  6. Mosia 18:9.

  7. Rata a te taata iho.

  8. Luka 22:42.

  9. Rata a te taata iho.