2010–2019
Haapii ma to tatou aau
Atopa 2012


Haapii ma to tatou aau

Te hoê rave‘a no te haere mai i te Mesia ra, mea na roto ïa i te imiraa ia haapii i te mau parau mau faufaa ma to tatou aau.

« Ia haere mai râ outou ia’u, e tia’i ia outou i te fafa mai e te ite mai hoi ».1 E faaueraa teie ta te Faaora i horo‘a i te feia i parahi na i Marite tahito. Ua tape‘a ratou e to ratou na rima e ua ite e to ratou na mata e, o Iesu te Mesia. E faaueraa faufaa rahi roa teie no tatou i teie mahana mai ia ratou atoa i to ratou tau. Ia haere mai tatou i te Mesia ra, e fafa tatou e e « ite papu roa »2—eiaha râ i te rima e te mata—i to tatou râ aau e to tatou varua e, o Iesu te Mesia.

Te hoê rave‘a no te haere mai i te Mesia ra, mea na roto ïa i te imiraa ia haapii i te mau parau mau faufaa ma to tatou aau. A rave ai tatou i te reira, e tae mai te mau mana‘o no ô mai i te Atua o te horo‘a mai ia tatou te ite o ta tatou e ti‘a e farii na roto i te tahi atu rave‘a. Ua ite te aposetolo Petero e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Ua tatara mai te Faaora e, to Petero ite « e ere [ïa] i ta te taata… na [te] Metua râ i te ao ra ».3

Ua faataa te peropheta Abinadi i te ohipa a te mana‘o haaputapû no ô mai i te Atua ra i to tatou aau. Ua haapii mai e, eita e nehenehe ta ratou e maramarama i te mau papa‘iraa mo‘a no te mea aita ratou i onoono i te paari.4

Ua parau-nehenehe-hia teie parau mau i roto i te hoê buka mâtauhia e te mau tamarii, Le Petit Prince [Te arii tama] na Antoine de Saint-Exupéry. I roto i te aamu, ua faahoa te arii tama i te hoê alope. I te taime no te taa-ê-raa, ua faaite te alope i te hoê parau huna i te arii tama. Ua parau oia, « Teie ta’u nei parau huna… : E to’na aau ana‘e e nehenehe ai te taata e ite papû ; e mea huna ho‘i te mea faufaa rahi i te mata ».5

Ua riro te taea‘e Thomas Coelho, va‘u-ahuru-ma-va‘u matahiti, ei hoê hi‘oraa maitai no te hoê taata tei ite i te mau ohipa faufaa rahi ma to’na aau. E melo apooraa teitei haapa‘o maitai oia i Paysandú, i Uruguay. Na mua a‘e to’na tomoraa i roto i te Ekalesia, ua tupu te hoê ati puromu, a tere ai oia na ni‘a i to’na moto. Te tiraha noa ra oia eita e nehenehe e ti‘a mai, ua tauturu e piti misionare ia’na ia ti‘a mai e ia ho‘i i to’na fare. Ua parau oia e, ua haaputapû te hoê mea taa ê ia’na a faaora ai teie na misionare ia’na. I muri iho, ua haaputapû-puai-faahou-hia oia a haapii ai te mau misionare ia’na. No te puai o teie mau mana‘o i to’na aau, ua tai‘o oia i te Buka a Moromona mai te haamataraa e tae atu i te hopea e maa mahana noa. Ua bapetizohia oia e ua tavini ma te tuutuu ore mai taua mahana ra. Te haamana‘o ra vau e tere oia na ni‘a i to’na moto haere i ni‘a e e haere raro na te mau aroa o to matou oire, oia’toa i te mau tau to‘eto‘e e te ua, no te hopoi i te taata i te pureraa, ia putapû ratou, ia hi‘o, e ia ite papû atoa mai ia’na ra.

I teie mahana, ua pu‘e faaati noa te mau parau ia tatou, e ua mana‘o paha tatou e, ia imi haere tatou i te mau milioni api itenati ei reira e farii ai tatou i te mea e ti‘a ia ite. E itehia i ni‘a i te itenati te parau maitai e te mea ino atoa, noa’tu râ, eita te reira e nava‘i. Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i te tahi mau mea rahi a‘e,6 e ite no ô mai i te ra‘i. E nehenehe i te Metua i te Ao ra e horo‘a mai i te reira ite ia imi haere tatou i ni‘a i te Itenati a te ra‘i. Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, tei ia’na ra « te buka tahito roa‘e i roto i [to’na] aau, o te horo‘araa hoi i te Varua Maitai ».7

E farii tatou i teie tauturu hanahana ia rave tatou i te mau mea mai te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, te faarooraa i te peropheta ora e te pure. E mea faufaa atoa ia rave tatou i te taime no te faaea rii ma te hau8 e no te farii e no te pee i te muhumuhu no te ra‘i mai. Ia rave tatou i te reira, e « fafa e e ite » tatou i te mau mea eita e nehenehe e haapii na roto i te mau rave‘a apî. Ia noaa to tatou aravihi no te imi-haere-raa na ni‘a i teie itenati a te ra‘i, e haro‘aro‘a tatou i te parau mau, noa’tu e, te tai‘o ra tatou i te aamu rahi o te mau fenua e te tahi atu tumu parau. Te taata e imi maite i te parau mau, e ite ïa oia i te parau mau o te mau mea atoa na roto i te mana o te Varua Maitai.9

I teie nei, te hoê parau faaararaa : Te mea e haataupupu nei no te tomoraa i ni‘a i teie Itenati a te ra‘i, o te ino ïa e te aramoinaraa i te Fatu. Ua parau Nephi i to’na na taea‘e e, aita raua i « faaroo i [ta te Fatu ra] parau » no te mea « ua oioi [raua] i te rave i te ino [e ua] mana‘o taiatâ i te Fatu ».10 E haataupupu te ino i to tatou aravihi ia ite, ia putapû te aau e ia here i te taata. Na te haamana‘o-oioi-raa i te Fatu na roto i te pure e « ma te puai hope o te aau »11 e te feruriraa i to tatou ite pae varua e faananea i to tatou aravihi ia ite e ia putapû i te mau mea a te Mesia. E teie nei, te ani nei au ia outou :

  • Te haamana‘o ra anei outou i te hau i to outou aau, i muri mai te i te taime ati, e ua pii hua’tu outou i te Metua ma te pure u‘ana ?

  • Te haamana‘o ra anei outou i te tauiraa i ta outou tapura ohipa no te pee i te muhumuhu i to outou aau ?

Ua faaohipa tamau te mau taata rahi i roto i te Buka a Moromona i te titauraa i te ite rahi a‘e na roto i te faahaamana‘oraa ia ratou i ta ratou mau ite pae varua rahi. Ua faaitoito e ua haapuai Alama i ta’na mau tamarii ma te faahaamana‘o i ta’na faafariuraa.12 Ua haapii Helamana ia Nephi raua Lehi ia haamana‘o—ia haamana‘o e, tei ni‘a i te papa o te Mesia e ti‘a ia raua ia haamau i to raua niu ia ore te diabolo e mana i ni‘a ia raua.13 E ti‘a atoa ia tatou ia rave i te reira. Na te haamana‘oraa i te Atua e tauturu ia tatou ia haaputapû e ia ora. Tera mau te auraa hohonu o te parau a te arii Beniamina, i te na ôraa, « E tena na, e te taata e, a haamana‘o, ia ore ia pohe ».14

Te hoê o te mau faahaamana‘oraa mo‘a roa a‘e ta’u e tape‘a nei, o te mana‘o ïa i tae mai i to’u aau a ite ai au e, e parau a te Atua te Buka a Moromona. I tera mahana ua putapû e ua ite au, ma te papû roa, i te mau mea eita e nehenehe e haapii i te tahi atu rave‘a. Ua haapii au e, e nehenehe ta tatou e ite i te oaoa aita e roaa i te parau. Teie huru haamana‘oraa, e tumu ïa no to’u mauruuru hopea ore i roto i te oraraa. Ua haapuai te reira ia’u i te mau taime fifi.

Ratou te farii i te ite, eiaha râ no ô mai i te rima tino e te toto, no ô mai râ i te Metua i te Ao ra, e ite papû mai ratou e, o Iesu te Mesia e o teie Ta’na Ekalesia. Na teie ite e horo‘a i te puai no te rave i te mau tauiraa e titauhia no te haere mai i te Mesia ra. No te reira, te ani nei matou i te mau taata atoa ia bapetizohia, ia tatarahapa e ia ho‘i mai Ia’na ra i teie nei.15

Na roto i te haereraa mai i te Mesia, e nehenehe te taata tata‘itahi e ite mata, e putapû e e ite papû e, ua mamae te Mesia e ua pohe no ta tatou mau hara, ia ti‘a ia tatou ia roaa te ora mure ore. Mai te peu e tatarahapa tatou, eita tatou e mamae faufaa ore noa.16 Aua‘e Oia, e ora ai te varua pêpê e e ore ai te aau oto. Aore e zugo eita ta’na e nehenehe e haamâmâ e e iriti. Ua ite Oia i ta tatou mau fifi e to tatou mau ma‘i. Te fafau nei au ma te faaite papû atoa e, ia mana‘o noa’tu outou e ua piri pauroa te mau opani, e manuia ore noa i mua, eita roa Oia e vaiiho noa i to outou manuia ore. E tauturu mai te Mesia, o Oia ho‘i te rave‘a no te peu haatîtî, te faaturumaraa e e aha ana‘e atu. Ua ite Oia nahea e « faaora’i i to’na mau taata ».17 Te mau faaipoiporaa e te mau utuafare e tafifi nei noa’tu te tumu—o te tereraa faufaa anei, te peu ino i roto i te mau materia haapareraraa, te vairaa iho o te utuafare—e farii ratou i to ratou aau i te hau no ô mai i te ra‘i. E mea tamahanahana ia « putapû e ia ite » e, ua ti‘a mai Oia mai te pohe « ma te ora i raro a‘e i To’na pererau »,18 e aua‘e Oia, e farerei e e tauahi faahou tatou i te taata herehia tei ma‘iri. Oia mau, ia fariu tatou Ia’na ra, te ora ta tatou e apî mai.19

Ua ite papû roa vau e, e parau mau te reira. No reira te amui nei au i to’u reo ia ratou i Marite tahito ra, i te tuôraa : « Hosana ! Ia maitai te i‘oa o te Atua Teitei ! »20 Te horo‘a mai nei Oia i te ora. Teie to’u iteraa papû, o Iesu te Mesia, te Mesia mo‘a. O oia te Fatu Sabaota, to tatou Faaora e to tatou Ora. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.