2010–2019
No te mau tatarahaparaa e te mau faaotiraa
Atopa 2012


No te mau tatarahaparaa e te mau faaotiraa

Ia rahi ana‘e to tatou horo‘araa ia tatou iho no te imi i te mo‘araa e te oaoa, eita ïa tatou e haere na ni‘a i te hoê e‘a e arata‘i atu i te tatarahaparaa.

Te mau tatarahaparaa

E te peresideni Monson, ua here matou ia oe. Mauruuru no te faaararaa faaûruhia e te faahiahia no te paturaa o te mau hiero apî e te tavini misionare. No te reira, ua papû ia’u e e tae mai te mau haamaitai rarahi ia tatou nei e i te mau u‘i e rave rahi i mua nei.

E to’u mau taea‘e e mau tuahine here, to’u mau hoa here ! E mea tahuti pau roa tatou. Te ti‘aturi nei au e eita tatou e maere i te reira.

Eita te hoê a‘e o tatou e faaea maoro roa mai i ni‘a i te fenua nei. Te vai nei ia tatou te tahi mau matahiti faufaa rahi i ni‘a i te fenua nei tei riro, ia faaauhia i te hi‘oraa mure ore, i te hoê ămoraa mata.

E i muri iho e reva’tu tatou. E « afaihia ïa [to tatou mau varua] i taua Atua ra o tei horoa mai i te ora ia [tatou] ra ».1 E vaiiho tatou i to tatou mau tino i raro e e vaiiho tatou i muri te mau mea no teie ao, a haere atu ai tatou i te vahi i muri mai no to tatou oraraa.

I to tatou vai-apî-raa, e au ra e e ora tatou e a muri noa’tu. Ua mana‘o tatou e ore te mau mahana e hope i roto i to tatou oraraa e ua riro to tatou ananahiraa mai te hoê puromu paparari ore e tarava ra i mua ia tatou e aita e hopearaa.

Area râ, ia paari tatou, e rahi to tatou hinaaro ia hi‘o i muri e ia ite e mea poto mau taua puromu ra. E uiui tatou e nahea te mau matahiti i te tere vitivitiraa. E e haamata tatou i te feruri i te mau ma‘itiraa e te mau ohipa ta tatou i rave. A na reira ai tatou, e haamana‘o ïa tatou e rave rahi mau taime maitai o tei faaanaanatae i to tatou mau varua e tei faaoaoa i to tatou mau aau. E haamana‘o atoa râ tatou i te mau tatarahaparaa—te mau mea ta tatou e hinaaro ia ho‘i i muri e ia taui.

Ua parau te hoê tuati vahine ma‘i o te atuatu nei i te feia ma‘i te fatata ra i te pohe, e ui pinepine na oia i teie uiraa i ta’na feia ma‘i a faaineine ai ratou i te faaru‘e mai i teie oraraa.

« Te vaira anei to outou tatarahapa i te tahi mea ? ».2

Ia piri roa ana‘e i taua mahana hopea ra e maramarama ïa te feruriraa e e noaa te iteraa hohonu. No reira i te uiraahia teie mau taata no ni‘a i te mau mea ta ratou i tatarahapa, ua faite mai ratou i to ratou mau mana‘o. Ua feruri ratou i te mau mea ta ratou e taui ahani e ua nehenehe ia ratou ia ho‘i faahou i muri.

I to’u feruriraa i ni‘a i te mea ta ratou i parau, ua maere au e nahea te mau ture tumu no te evanelia a Iesu Mesia e nehenehe ai e arata‘i i to tatou oraraa i te maitai, mai te mea e faaohipa tatou i te reira.

Aore roa e parau aro no ni‘a i te mau parau tumu o te Evanelia. Ua haapii tatou i te reira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, ua tuatapapa tatou i te reira i roto i te Haapiiraa Sabati e ua faaroo tatou i te reira i roto i te mau pureraa e rave rahi mau taime. Teie mau parau tumu e teie mau faufaa hanahana mea afaro e e mea maramarama maitai ïa ; mea nehenehe, mea hohonu, e mea puai ; e e nehenehe te reira e tauturu papû ia tatou ia ăpe i te mau tatarahaparaa i muri a‘e.

Ahani ihoa pai au i horo‘a i te tahi atu â taime no te feia ta’u i here

Teie te tatarahaparaa rahi roa‘e ta te taato‘araa o te feia ma‘i e pohe ra i parau e ahani ihoa pai ratou i horo‘a i te tahi atu â taime no te feia ta ratou i here.

O te mau tane ihoa râ tei faaite i teie nei mana‘o oto : ua « tatarahapa hohonu ratou i te rave-rahi-raa i te taime o to ratou oraraa no te faananea i to ratou toro‘a ohipa ».3 Ua ere e rave rahi i te mau haamana‘oraa maitai e noaa na roto i te raveraa i te taime no te parahi i piha‘iho i te utuafare e te mau hoa. Ua ere ratou i te faatupuraa i te hoê auraa hohonu e te feia faufaa rahi roa no ratou.

E ere anei i te parau mau e te ohipa pinepine roa nei tatou ? Mea oto ia parau i teie mana‘o e, ia rahi ana‘e ta tatou ohipa e mea hanahana ïa e e tapa‘o ïa no te manuïa e aore râ no te hoê oraraa teitei a‘e.

E ere anei ?

Te mana‘o nei au i to tatou Fatu e Hoho‘a, o Iesu Mesia e To’na oraraa poto i rotopu i te mau taata no Galilea e Ierusalema. Ua tamata vau i te faahoho‘a Ia’na i te rû-haere-raa i tera e tera apooraa e aore râ i te raveraa e rave rahi mau ohipa i te hoê â taime no te faaoti i te hoê tabula o te mau mea rû e ti‘a ia ravehia.

Aita e nehenehe ia’u.

E ite râ vau i te Tamaiti aroha e te atuatu a te Atua i te oraraa i te mahana tata‘itahi e te hoê fâ. I to’na haaraa i piha‘iho i te feia e haati ra ia’na, ua ite ratou i to ratou faufaa e ua herehia ratou. Ua ite oia i te faufaa mure ore o te feia Ta’na i farerei. Ua haamaitai Oia e ua atuatu ia ratou. Ua faati‘a Oia e ua faaora ia ratou. Ua horo‘a Oia ia ratou, te horo‘a faufaa rahi o To’na taime.

I to tatou nei tau, mea ohie ia faahua i te horo‘a i te taime no vetahi ê. Ma te pataraa noa i te « iore » e nehenehe ta tatou e « tu‘ati » atu i te mau tauasini « hoa » ma te ore e ti‘a tino atu i mua i te hoê noa‘e o ratou. Mea faahiahia paha te mau tauihaa apî, mai te mea ihoa râ e aita tatou i piha‘iho i te mau taata ta tatou e here nei. Mea atea roa maua ta’u vahine faaipoipo i te mau melo faufaa rahi no te utuafare ; ua ite maua i te huru o te reira. Area râ, te mana‘o nei au e ei taata tata‘itahi e ei sotaiete, aita tatou e haere ra i te e‘a afaro, mai te mea te rave‘a ta tatou e faaohipa rahi nei no te tu‘ati ia tatou i te utuafare e te mau hoa, mea na roto ïa i te piaraa i te mau hoho‘a arearea, te faahaereraa i te mau mea faufaa ore e aore râ te tu‘atiraa’tu i tei herehia i te mau tahua i ni‘a i te Itenati. Te mana‘o nei au e te vai nei te hoê vahi tano no teie huru ohipa, eaha râ te rahiraa taime ta tatou e hinaaro i te horo‘a no te reira ? Mai te mea eita tatou e horo‘a ia tatou iho e i to tatou taime i te feia tei riro ei mea faufaa rahi no tatou, e tatarahapa ïa tatou i te hoê mahana.

E faaoti na tatou i te here i te mau taata ta tatou e here nei ma te horo‘araa i te taime au mau no ratou, te rave-amui-raa i te mau mea e te faatupuraa i te mau haamana‘oraa faufaa rahi.

Ahani ihoa pai au i ora mai te au i to’u ti‘araa mau

Te tahi atu tatarahaparaa ta te taata i faaite o to ratou ïa manuïa-ore-raa i te riroraa ei taata ta ratou i mana‘o e nehenehe e e ti‘a ia ratou ia riro mai. Ia hi‘o ana‘e ratou i to ratou mau oraraa, ua ite ratou e aita roa‘e ratou i ora mai te au i to ratou ti‘araa mau, e ua rahi roa te mau ohipa tei ore i oti i te ravehia.

Aita vau e parau nei i ô nei i te haereraa i mua e te manuïaraa i roto i to tatou mau toro‘a huru rau. Taua haereraa i mua ra, noa’tu te manuïaraa rahi i ni‘a i te fenua nei, e mea faufaa ore ïa i roto i te tere mure ore hanahana e tia’i nei ia tatou.

Te parau nei râ vau no ni‘a i te huru taata ta te Atua, to tatou Metua i te Ao ra i opua ia riro mai tatou.

Ua tae mai tatou i teie ao, mai ta te papa‘i rohipehe i parau, « ma te mau ata hanahana na muri mai »4 mai roto mai i te hoê ao matamua.

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra i to tatou ti‘araa mau. Ua ite oia i te mau mea no ni‘a ia tatou e aita roa tatou i ite. Te faaitoito nei Oia ia tatou i roto i to tatou oraraa ia faatupu i te faito no to tatou hamaniraahia, ia ora i te hoê oraraa maitai e ia ho‘i atu i mua i To’na ra aro.

No reira, no teaha ïa tatou e haamau‘a ai i te rahiraa o to tatou taime e te puai no te mau mea poto noa, faufaa ore e te papa‘u. Te pato‘i ra anei tatou i te tapapa i te mau mea maamaa e te faufaa ore ?

E ere anei i te mea paari a‘e no tatou ia « haapue râ i te tao‘a na [tatou iho] i nia i te ra‘i, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira e eiâ ai ? »5

Nahea tatou ia rave i te reira ? Na roto i te peeraa i te hoho‘a o te Faaora, ma te faaohipa i Ta’na mau haapiiraa i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana atoa, e te here-mau-raa i te Atua e to tatou taata tupu.

E mea papû roa e eita tatou e riro ei mau pǐpǐ mai te mea e faataere noa, e amuamu noa e e mutamuta noa i te mea e ti‘a ia tatou ia rave.

No te oraraa i te evanelia, eita e ti‘a ia tatou ia riro mai te tamaiti o tei patia i to’na ma‘iuu avae i roto i te pape e ma te parau i muri iho e ua haere oia e ău. Ei mau tamaroa e ei mau tamahine a to tatou Metua i te Ao ra, e nehenehe ia tatou ia rave i te mau mea rahi atu â. No te reira, eita te mau mana‘o maitai noa e nava‘i. E ti‘a ia tatou ia haa. Hau atu i te faufaa rahi, e ti‘a ia tatou ia riro mai ta te Metua i te Ao ra e hinaaro ia tatou ia riro.

E mea maitai te faaiteraa i to tatou iteraa papû no ni‘a i te evanelia, e mea maitai a‘e râ ia riro ei hi‘oraa ora no te evanelia tei faaho’ihia mai. E mea maitai te hinaaroraa ia haapa‘o rahi atu â i ta tatou mau fafauraa ; e mea maitai a‘e ra te haapa‘o-maitai-raa i te mau fafauraa mo‘a—mai te oraraa i te hoê oraraa mâ, te aufauraa i ta tatou mau tuhaa ahuru e te mau ô, e te taviniraa i te feia i roto i te ati. E mea maitai te faaiteraa e e haamo‘a rahi tatou i te taime no te pure utuafare, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, e te mau faaoaoaraa utuafare maitai; na te rave-tamau-raa râ i teie mau mea atoa e afa‘i mai i te mau haamaitairaa no te ra‘i mai i roto i to tatou mau oraraa.

Te ti‘araa pĭpĭ o te tapaparaa ïa i te oaoa e te poupou. O te e‘a ïa i to tatou maitai-roa-raa e to tatou oaoa-roa-raa.

E faaoti na tatou, i te pee i te Faaora e ia haa itoito no te riro ei taata tei opuahia ia riro mai tatou. E faaroo na e e haapa‘o na tatou i te parau riirii a te Varua Mo‘a. A na reira ai tatou, e heheu mai ïa te Metua i te Ao ra ia tatou te mau mea no ni‘a iho ia tatou tei ore roa e itehia e tatou. E faaite Oia ia tatou te e‘a e e tauturu oia ia tatou ia ite i to tatou mau taleni ite-ore-hia e peneia‘e o te ore roa i mana‘ohia.

Ia rahi ana‘e to tatou horo‘araa ia tatou iho no te imi i te mo‘araa e te oaoa, eita ïa tatou e haere na ni‘a i te hoê e‘a e arata‘i atu i te tatarahaparaa. Ia rahi ana‘e to tatou ti‘aturiraa i te maitai o te Faaora, e rahi ïa to tatou iteraa e, tei ni‘a tatou i te e‘a ta to tatou Metua i te Ao ra i opua no tatou.

Ahani ihoa pai au i vaiiho ia’u iho ia oaoa a‘e.

Te tahi atu tatarahaparaa a te mau taata tei ite e te pohe ra ratou e mea huru maere ïa. Ahani ihoa pai ratou i vaiiho ia ratou ia oaoa a‘e.

Mea pinepine tatou i te topa i roto i te mana‘o hape e te vai nei te tahi mea eita e noaa ia tatou o te afa‘i mai ia tatou te oaoa : te hoê utuafare maitai a‘e, te hoȇ oraraa pae faufaa maitai a‘e, e aore râ te hopearaa o te hoê tamataraa fifi.

Ia paari noa’tu â tatou, e rahi noa’tu â ïa to tatou hi‘oraa i muri e te iteraa e e ere te mau mea no rapae i te mea faufaa e eita hoi e faatupu i to tatou oaoa.

E faufaa rahi to tatou. Na tatou e faatupu i to tatou oaoa.

O outou e o vau iho te ti‘aau o to tatou iho oaoa.

Mea au roa na maua ta’u vahine faaipoipo o Harriet i te taahi i te pereoo taataahi. Mea au roa ia haere i rapae e ia oaoa i te mau mea nehenehe o te natura. Te vai nei te tahi mau poromu ta maua e au i te taahi atu ma te ore e tau‘a i te atearaa e te vitivitiraa o te taahiraa.

I te tahi râ mau taime ua mana‘o vau e mea ti‘a ia maua ia tata‘u rii. Te mana‘o atoa nei au e nehenehe ia maua ia tere vitiviti a‘e mai te mea e haapuai a‘e â maua. E i te tahi mau taime ua hape to’u faaiteraa i teie mana‘o i ta’u vahine maitai.

E pahono ti‘a mai ihoa oia i taua huru mana‘o ra na roto i te maru e te maramarama mau. E ataata oia e e parau mai e, « Dieter, e ere teie te hoê tata‘uraa; e tere ori haereraa noa râ. A oaoa na i te tere. »

Ua tano mau oia !

I te tahi mau taime, i roto i te oraraa, no te mea ua faatumu tatou i ni‘a i te reni tapaeraa, ore atura tatou i ite i te oaoa i roto i te tere. Aita vau e haere e taataahi e to’u hoa faaipoipo no te mea e oaoa vau i te tapaeraa. E haere au no te mea e mea au roa e te mea oaoa te haereraa na muri ia’na.

Eita anei i te mea maamaa ia haamau‘a i te mau mea maitai e te oaoa no te mea ua tamau noa tatou i te hi‘o atu i te taime e oti ai teie mau mea ?

Ia faaroo ana‘e tatou i te pehe nehenehe e tia‘i anei tatou i te nota hopea no te au maitai i taua pehe ra ? Eita. E faaroo e e tu‘ati tatou i te pehe, i te tupairaa e te navenave o te hamaniraa.

E pure anei tatou ma te « amene » ana‘e e aore rȃ te hopearaa ana‘e i roto i to tatou feruriraa ? Eita roa ïa. E pure tatou ia piri atu i to tatou Metua i te Ao ra, ia farii i To’na ra Varua e ia ite i To’na here.

Eiaha tatou e tia‘i ia tae roa i te hoê tau i mua nei i reira ïa tatou e oaoa ai, e i reira ïa e ite ai e ua vai noa na ho‘i te oaoa i te mau taime atoa ! Aita te oraraa i opuahia no te oaoa noa i te mau mea tahito. Ua papa‘i te Salamo, « O te mahana teie i faataahia e Iehova. E oaoa tatou, e e fana‘o i teie nei mahana ».6

Te mau taea‘e e te mau tuahine, noa’tu to tatou mau huru oraraa, noa’tu to tatou mau fifi eaore râ mau tamataraa, te vai ra te tahi mea i te mahana tata‘itahi ia oaoa e ia here mau. Te vai ra te tahi mea i te mahana tata‘itahi o te nehenehe e faatupu mai i te mana‘o mauruuru e te oaoa ahani noa e ite e e mauruuru tatou i te reira.

Peneia‘e e ti‘a ia iti mai to tatou hi‘oraa na roto i to tatou mau mata e ia rahi atu ra na roto i to tatou aau. Mea au na’u te faahitiraa parau : « E ite maramarama te taata ma te aau ana‘e. Eita te mau mea faufaa rahi e itehia e te mata ».7

Ua faauehia tatou « ia haamaitai atu i te Atua i te mau mea atoa ».8 No reira e ere anei i te mea maitai a‘e ia hi‘o na roto i to tatou mau mata e to tatou mau aau oia’toa te mau mea ha‘iha‘i ta tatou e ti‘a e mauruuru, eiaha râ ia faatumu i ni‘a i te mea tano ore i roto i to tatou huru oraraa i teie nei ?

Ua fafau te Atua e, « e o oia o te farii mai i te mau mea atoa mai te mauruuru e faahanahanahia ïa; e e amuihia te mau mea no teie nei ao ia’na ra, e ia hanere a‘e te tufaa apî ».9

E mau taea‘e e mau tuahine, no te mau haamaitairaa rahi a to tatou Metua i te Ao ra, Ta’na opuaraa maitai no te faaoraraa, te mau parau mau hanahana no te evanelia tei faaho‘ihia mai e te mau mea nehenehe e rave rahi o teie tere tahuti « Eita anei e ti‘a ia tatou ia oaoa ? »10

Ia faaoti na tatou e oaoa noa, noa’tu te huru o te oraraa.

Te mau faaotiraa

Ia tae i te hoê mahana e pohe ïa tatou. E feruri ïa tatou i ni‘a i to tatou mau oraraa e e uiui ïa tatou e ua riro anei tatou ei taata maitai a‘e, ua rave anei i te mau faaotiraa maitai a‘e, e aore râ ua faaohipa maitai a‘e nei i to tatou taime.

No te ăpe i te tahi o te mau tatarahaparaa hohonu roa no te oraraa, e mea maitai ïa ia ravehia te tahi mau faaotiraa i teie mahana. No reira :

  • A faaoti i te faarahi i te taime i piha‘iho i te feia ta tatou e here nei.

  • Ia faaoti i te tutava u‘ana ia riro ei taata ta te Atua e hinaaro ia tatou ia riro.

  • A faaoti i te imi i te oaoa, noa’tu eaha to tatou mau huru oraraa.

O to’u iteraa papû teie e e nehenehe te mau tatarahaparaa hohonu no ananahi e ăpehia na roto i te peeraa i te Faaora i teie mahana. Mai te mea, ua hara e aore râ ua hape tatou—mai te mea ua rave tatou i te mau ma‘itiraa ta tatou e tarahapa nei i teie nei—te vai nei ïa te horo‘araa faufaa rahi a te Taraehara a te Mesia, na roto i te reira e nehenehe ai ta tatou mau hara e faaorehia. Eita e nehenehe ia tatou e ho‘i i muri i roto i te tau e ia taui i te mea i ma‘iri, e nehenehe râ tatou e tatarahapa. E nehenehe ta te Faaora e tamarȏ i to tatou roimata tatarahapa11 e ia iriti ê i te teiaha o ta tatou hara.12 E faati‘a Ta’na Taraehara ia tatou ia vaiiho i te mea tahito i muri e ia nuu atu i mua ma te rima mâ, te aau maitai,13 e te hoê faaotiraa ia rave maitai a‘e e ia riro ei taata taa ê maitai a‘e.

Oia, te tere vitiviti nei teie oraraa; e au ra te mo‘e o‘io‘i atura to tatou mau mahana ; e e mea huru ri‘ari‘a te pohe i te tahi mau taime. Area râ, e tamau noa â to tatou varua i te ora e e taatihia’tu i to tatou tino tei ti‘afaahou no te farii i te hanahana tahuti ore. Te faaite papû nei au e maori te aroha o to tatou Mesia e ora faahou tatou paatoa e a muri noa’tu. Ia tae i te hoȇ mahana, maoti to tatou Faaora e Taraehara, e maramarama e e oaoa mau ïa tatou i te auraa o te mau parau « te tara o Hade, ua horomiihia ïa i te Mesia ra ».14

Te e‘a no te faatupu i to tatou fâ hanahana ei mau tamaroa e ei mau tamahine a te Atua e e‘a mure ore ïa. E to’u mau taea‘e e mau tuahine, e te mau hoa here e, e ti‘a ia tatou ia haamata i te haere i taua e‘a mure ore ra i teie mahana ; eita e nehenehe ia tatou ia haamau‘a i te hoê noa‘e mahana. Te pure nei au e eita tatou e tia‘i ia fatata tatou i te pohe e haapii ai i te ora. I te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.