2010–2019
Hoê taahiraa piri atu i te Faaora
Atopa 2012


Hoê taahiraa piri atu i te Faaora

Te faafariuraa, o te opuaraa ïa no te haapiiraa mai e te haapiiraa’tu i te evanelia. E ere te faafariuraa i te hoê ohipa no te hoê noa iho taime. E titauraa râ te reira no te taatoaraa o te oraraa no te riroraa mai te Faaora ra te huru.

I teie pu‘e tau mahanahana i ma‘iri iho nei, ua piahia i roto i te ve‘a Liahona e Ensign te hoê parau ta’u i papa‘i. Ua papa‘i mai ta’u tamaiti i te hoê rata uira ia’u ma te parau mai e, « e papa, eita anei ta oe e nehenehe e faaite mai ia matou ia pia-ana‘e-hia te hoê parau ta oe ». Ua pahono atu vau, « Ua hinaaro noa vau e hi‘o e, te tai‘o ra anei oe i te ve‘a a te Ekalesia ». Ua pahono maira oia no te faaite mai e, « ua manuïa ïa » ta’na tamahine iti 10 matahiti. « Inaha, na’na i rave mai i te Ensign i roto i te afata rata, ua haere mai i roto i te fare, e ua tai‘o. I muri iho, ua haere mai oia i roto i to maua piha e ua faaite maira ia maua i ta oe papa‘iraa ».

Ua tai‘o ta’u mootua tamahine i te Ensign no te mea ua hinaaro oia ia roaa to’na ite. E ua rave oia mai te au i to’na hinaaro ma te faaohipa i to’na ti‘amâraa. I haamana iho nei te Peresideniraa Matamua i te mau rave‘a apî na te feia apî no te haapii mai, o te tauturu i te hinaaro hohonu o te feia apî ia haapii mai, ia ora, e ia faaite i te evanelia. E roaa teie mau materia apî i ni‘a i te Itenati i teie nei. I te ava‘e no tenuare, e haamata ai tatou i te faaohipa i te reira i roto i te mau piha haapiiraa (no te haapii atu no ni‘a i te mau rave‘a apî, a haere i ni‘a i te lds.org/youth/learn).

A haapii ai te Faaora, e mea faufaa te ti‘amâraa o te taata apo. Ua faaite mai Oia ia tatou i te mea ta tatou e haapii e nahea ia haapii atu i te reira. Ua faatumu oia i ni‘a i te mau hinaaro o te feia apo. Ua tauturu Oia i te taata ia imi e ia itea ia ratou iho te parau mau.1 E faaroo tamau Oia i ta ratou mau uiraa.2

Na teie mau rave‘a haapiiraa apî e tauturu ia tatou paatoa ia haapii mai e ia haapii atu mai te au i te rave‘a a te Faaora i roto i to tatou mau utuafare e i roto i ta tatou mau piha haapiiraa.3 Mai te mea e, e na reira tatou, te pahono ra ïa tatou i Ta’na aniraa ia « haere mai, a pee mai ia’u »,4 mai ta Elder Robert D. Hales i haapii nehenehe mai. A hamani-noa-hia ai teie mau rave‘a, ua ite au i te mau ti‘a faatere e i te mau orometua haapii i roto i ta ratou mau pŭpŭ tauturu e i te séminaire i te putuputu-amui-raa e te mau metua ia ti‘a ho‘i ia ratou ia pahono i te mau hinaaro o ta ratou mau piahi. Ua ite au i te feia apî tamahine i roto i ta ratou mau pŭpŭ, te feia apî tamaroa i roto i ta ratou mau pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona, e te feia apî i roto i te Haapiiraa Sabati i te haapiiraa mai ia faaohipa i to ratou ti‘amâraa e i te raveraa mai te au i to ratou hinaaro.

Ua imi noa te hoê orometua haapii no te feia apî i roto i te Haapiiraa Sabati, nahea ia tauturu e piti na tamaroa ma‘i hiparoto (autisme) ia rave mai te au i to raua hinaaro. A ani ai oia i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaite mai i te mea ta ratou i apo mai, ua haape‘ape‘a rii oia o te pato‘i mai teie na tamaroa i ta’na aniraa. Aita râ raua i pato‘i. Ua ti‘a maira te tahi i ni‘a no te haapii i te mea ta’na i apo mai, e ua ani i to’na hoa ma‘i hiparoto ia tauturu mai ia’na. Ia haamata te tamaiti matamua i te fifi, e faaea noa to’na hoa i piha‘i iho ia’na ma te muhumuhu i roto i to’na tari‘a ia ite oia i te manuïa. Ua riro raua toopiti ei orometua haapii i taua mahana ra. Ua haapii raua i te mea ta te Faaora i haapii mai, e ere râ te reira ana‘e, ua haapii atoa mai raua e, e mea nahea te Faaora ia haapii. Ia haapii te Faaora, e rave Oia ma te here i te taata Ta’na e haapii nei, mai ta teie hoa i rave no to’na hoa.5

Ia apo ana‘e tatou e ia haapii atu ana‘e tatou i Ta’na parau ia au i Ta’na raveraa, te farii nei ïa tatou i Ta’na aniraa ia « haere mai, a pee mai ia’u ». E pee tatou Ia’na hoê taahiraa i te taime hoê. Na roto i te taahiraa tata‘itahi, e piri atu tatou i te Faaora. E taui tatou. Ua ite te Fatu e, eita te tupuraa i te rahi i te pae varua e tae mai i te hoê taime. E tae mărû noa mai râ te reira. I te mau taime atoa e farii tatou i Ta’na aniraa e ia ma‘iti ia pee Ia’na, e haere ïa tatou i mua i ni‘a i te purumu e tae roa’tu i te hopea.

Te faafariuraa o te opuaraa ïa no te haapiiraa mai e te haapiiraa’tu o te evanelia. E ere te faafariuraa i te hoê ohipa no te hoê noa taime. E ohipa râ no te hoê oraraa taatoa no te riroraa mai te Faaora te huru. Ua faahaamana‘o mai o Elder Dallin H. Oaks ia tatou e, aita i nava‘i « te ite noa ». [No te ‘faafariu ia tatou’… e titauhia ia tatou] ia rave i te ohipa e ia taui te huru ».6 No reira, te haapiiraa mai ia tupu te faafariuraa, e ohipa tamau ïa no te ite, no te rave e no te taui te huru. Mai te reira atoa te haapiiraa’tu ia tupu te faafariuraa, e titau te reira i te faufaa o te haapiiraa tumu, te mau aniraa ia haa, e te fafauraa o te mau haamaitairaa.7 Ia haapii ana‘e tatou i te haapiiraa tumu mau, te tauturu ra ïa tatou i te taata apo ia ite. Ia ani ana‘e tatou ia vetahi ê ia rave i te ohipa, te tauturu ra ïa tatou ia ratou ia rave e aore râ, ia ora i te haapiiraa tumu. E ia tae mai ho‘i te mau haamaitairaa ta te Fatu i fafau mai, e tauihia ïa tatou. Mai ia Alama, e nehenehe ta tatou e riro mai ei taata apî.8

Hoê opuaraa tumu to te mau rave‘a tauturu apî no te haapiiraa na te feia apî : te tautururaa i te feia apî ia faafariuhia i te evanelia a Iesu Mesia. Aita i maoro a‘e nei ua ite au i te hoê taure‘are‘a i roto i te hoê piha haapiiraa no te Haapiiraa Sabati i te imiraa i te parau mau na roto ia’na iho. I to’u iteraa e, te fifi ra oia i te faaauraa i te Taraehara i to’na oraraa, ua ani atu vau ia’na e, aita anei oia i farii a‘e nei i te mana‘o e, ua faaorehia ta’na hapa. Ua pahono maira oia e, « Oia ïa, mai taua taime ra a moto ai au i te ihu o te hoê taata i roto i te tu‘eraa popo. Ua au ore au i te reira ohipa. Ua feruri noa vau e, eaha ta’u e nehenehe e rave no te farii i te mau mana‘o maitai a‘e. No reira ua haere au i to’na fare e ua ani ia’na ia faaore mai i ta’u hapa, tera râ, ua ite au e, titauhia ia’u ia rave i te tahi atu â ohipa, no reira, ua pure au, e i muri iho, ua ite au e, ua faaore atoa mai te Metua i te Ao ra i ta’u hapa. Tera ïa te auraa o te Taraehara no’u ».

I to’na faaiteraa i teie iteraa to’na i roto i te piha haapiiraa i taua mahana ra, ua tai‘o oia i roto i te Ioane 3:16 « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi »—e i muri iho ua faaite papû oia i te mana o te Taraehara. E ere faahou teie haapiiraa tumu i te hoê haapiiraa ite-ore-hia na teie taure‘are‘a. Ua riro mai râ ei tuhaa no to’na oraraa, no te mea, ua ui oia i ta’na iho uiraa e ua faaohipa i to’na ti‘amâraa no te rave i te ohipa.9

Ua riro mai teie taure‘are‘a ei taata faafariu-mau-hia, e na reira atoa to’na mau hoa i roto i ta’na piha haapiiraa. Ua tutonu to ratou feruriraa i ni‘a i te hoê haapiiraa faufaa roa na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua faatu‘ati ratou i teie mau parau mo‘a i ni‘a i to ratou iho oraraa, e i muri iho, ua faaite papû i te mau haamaitairaa ta ratou i farii na roto i to ratou haapa‘oraa i te haapiiraa. Ia haapii ana‘e tatou i te evanelia a Iesu Mesia, e tutonu to tatou aau i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a, e i te mau parau a te mau peropheta no teie anotau. E ti‘aturi tatou i te mau parau mo‘a no te tauturu ia haapaari i te faaroo, ia patu i te iteraa papû, e no te tauturu i te mau taata atoa ia faafariu-mau-hia. E riro te mau rave‘a apî no te haapiiraa a te feia apî ei tautururaa i te mau taata atoa e faaohipa i te reira no te haro‘aro‘a e no te ora i te parau a te Atua.

A haapii ai au i te Feia Mo‘a i Costa Rica, ua faaite au i te buka ra Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e e ua ui au e, « E hia rahiraa outou te vai ra teie buka ? » Fatata pauroa ratou i te afa‘iraa i te rima i ni‘a. Ma te ataata na ô atura vau e, « ua papû ia’u e, te tai‘o nei outou i te reira i te mau mahana atoa ». Ua maere au i te afa‘iraa mai te hoê tuahine i ni‘a i te parahiraa i mua roa i to’na rima i ni‘a, no te faaite e, ua tai‘o oia i te reira buka i te mau mahana atoa. Ua ani atura vau ia’na ia haere mai i mua e ia faataa mai. Ua pahono maira oia e, « te tai‘o nei au i te Buka a Moromona pauroa te po‘ipo‘i. I muri iho, e tai‘o vau i te tahi mau parau i roto i Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Teitei A‘e ia ti‘a ia’u ia haapii maitai roa i ta’u mau tamarii i te mea ta’u i haapii mai nei ».

Ua hinaaro oia ia haapii mai e ia haapii atu i Ta’na parau mai te au i Ta’na faanahoraa, no reira, e tai‘o oia i Ta’na parau i roto i te papa‘iraa mo‘a, e i muri iho, e tai‘o oia e nahea ia haapii atu i Ta’na parau, ia ti‘a i ta’na mau tamarii ia faafariuhia. Aita teie huru faanahoraa ta’na no te haapii mai e no te haapii atu i tupu mai i te hoê noa iho taime, i to’u nei mana‘o. Ua rave oia i te hoê faaotiraa no te rave i te hoê mea. Rahi noa’tu to’na raveraa i te mea ta’na i ite e ti‘a ia’na ia rave, rahi noa’toa’tu ta te Fatu haapuairaa ia’na ia haere na ni‘a i To’na e‘a.

I te tahi taime e haere‘a roa e te teimaha te haere‘a e tae atu ai i te faafariuraa. E 50 matahiti to to’u taoete vairaa i rapae i te Ekalesia. I te 60raa roa o to’na matahiti i haamata ai oia i te farii i te aniraa a te Faaora ia ho‘i mai. E rave rahi taata tei tauturu ia’na. Te vai ra hoê orometua haapii utuafare tei hapono i te hoê hoho‘a tareta na’na pauroa te ava‘e i te roaraa e 22 matahiti. Tera râ, ua titauhia ia’na ia faaoti e hinaaro oia e ho‘i mai. Ua titauhia ia’na ia faaohipa i to’na ti‘amâraa. Ua titauhia ia’na ia rave i te taahiraa matamua—ei reira te piti e te toru. I teie mahana, ua taatihia oia e ta’na vahine, e te tavini nei oia i roto i te hoê episekoporaa.

Aita i maoro a‘e nei ua faaite maua ia’na i te hoho‘a video tei hamanihia no te tauturu i te feia faatere e i te mau orometua ia faaohipa i te mau rave‘a apî no te haapii mai. I muri a‘e i to’na mata‘ita‘iraa i te video, ua turu‘i maira to’u taoete i muri i roto i to’na parahiraa e na ô mai nei e, ma te putapû, « Ahani au i ite i taua hoho‘a ra i to’u apîraa, eita paha ïa vau e topa ».

E rave rahi hepetoma i ma‘iri a‘e nei ua farerei au i te hoê taure‘are‘a i roto i te fifi. Ua ani au ia’na e, e melo anei oia no te Ekalesia. Ua parau maira oia ia’u e, e ere ona i te mea ti‘aturi roa i te Atua, tera râ, na mua a‘e nei ua mâtau oia i te Ekalesia. I to’u faaiteraa ia’na i to’u ti‘araa i roto i te Haapiiraa Sabati e e paraparau vau i roto i te amuiraa rahi, na ô mai nei oia e, « hey, mai te mea e, e paraparau oe, e mata‘ita‘i ïa vau i te reira tuhaa pureraa ». Mea maitai e, te mata‘ita‘i mai nei oia i teie mahana. Ua ite au e, mai te mea e, te mata‘ita‘i mai nei oia, ua apo ïa oia i te hoê mea. Ua riro teie pû amuiraa ei vahi taa ê roa no te haapii mai e no te haapii atu ia tupu te faafariuraa.

Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau ture tei haapiihia mai e te feia ta tatou e paturu nei ei mau peropheta, ei mau hi‘o e ei mau heheu parau, te haapii mai ra ïa tatou ia au i ta’na raveraa.10 E rave tatou hoê taahiraa piri atu Ia’na. Te hope nei teie amuiraa, te ani nei au i te mau taata atoa e faaroo mai nei i to’u reo ia rave i taua taahiraa ra. Mai te mau Ati Nephi i mutaa ihora, e nehenehe ta tatou e haere i to tatou « mau utuafare, a feruri ai i te mau mea… i [parauhia] e e ani i te Metua i [To te Mesia] ra i‘oa, ia ite [tatou] ».11

Ua hinaaro tatou i te feia apî tata‘itahi ia haro‘aro‘a. Ua hinaaro tatou ia haapii mai, ia haapii atu e ia ora ratou i te evanelia a Iesu Mesia i te mau mahana atoa. Teie ïa te mea ta te Fatu e hinaaro nei no Ta’na mau tamarii paatoa. E tamarii rii anei outou, e feia apî anei, e aore râ, e taata paari anei, te ani nei au ia outou ia haere mai e ia pee i To’na mau taahiraa. No te mau taahiraa tata‘itahi ta tatou e rave, te faaite papû nei au e, e faaitoito te Fatu ia tatou. E tauturu Oia ia tatou ia haere i te atearaa e toe ra. E ia ti‘a mai te ati, e tamau noa tatou i te haere i mua. Ia tupu mai te feaa, e tamau noa tatou i te haere i mua. E ore roa tatou e hi‘o i muri. E ore roa tatou e hi‘a.

Te faaite papû nei au e, te ora nei te Atua e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Te faaite papû nei au e, te pii tamau mai nei te Faaora ia tatou mai Ta’na i na reira i tahito ra ia haere mai Ia’na ra. E nehenehe ta tatou paatoa e farii i Ta’na titauraa manihini. E nehenehe ta tatou paatoa e haapii mai, e haapii atu, e e ora i Ta’na parau ia au i Ta’na raveraa na roto i te raveraa hoê taahiraa piri atu i te Faaora. Mai te mea e, e na reira tatou, e riro mai ïa tatou ei feia faafariu-mau-hia. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Ioane 3:1–7. I roto i teie tuhaa, ua pahono te Faaora i te uiraa ta Nikodemo iho i ui. Ua haapii Oia i te mau hinaaro o Nikodemo. Ua vaiiho Oia ia Nikodemo ia faaohipa i to’na ti‘amâraa no te haapii mai. Ua tauturu Oia ia Nikodemo ia ite i te pahonoraa na roto ia’na iho.

  2. Hi‘o Ioane 3:4 ; Iosepha Semita—Aamu 1:18.

  3. Hi‘o « Teaching the Gospel in the Savior’s Way », lds.org/youth/learn/guidebook/teaching.

  4. Hi‘o Luka 18:18–22.

  5. Hi‘o 1 Ioane 4:19.

  6. Dallin H. Oaks, « Te Titauraa ia Riro » Liahona, tenuare 2001, 41 : « No te faaite papû i te iteraa papû, e mea titauhia ia ite e ia a‘o haere atu i te reira. Te titau nei te evanelia ia tatou ia ‘faafariuhia‘ oia hoi, ia rave i te ohipa e ia taui te huru. Mai te mea e ti‘aturi noa tatou i to tatou ite e te iteraa papû no te evanelia, e au ia to tatou huru i to te mau aposetolo o ta Iesu i titau atu ia « faafariuhia ». Ua ite paha tatou i te tahi mau taata e iteraa papû puai to ratou e aita ratou e faaohipa ra i te reira no te taui i to ratou huru ».

  7. Hi‘o Aberahama 2:11.

  8. Hi‘o Mosia 27:24–26 ; 2 Korinetia 5:17.

  9. Hi‘o David A. Bednar, « E ma te ara-tamau-maite-raa i te reira », Liahona, me 2010, 43 : « E tauturu anei outou e o vau nei i ta tatou mau tamarii ia riro ei mau haapa‘o o te ohipa ra e o te imi ra i te ite na roto i te haapii e na roto i te faaroo, e aore râ e haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia tia‘i ia haapiihia e ia rave mai te reira ? Ua riro anei tatou ei mau metua o te horo‘a i ta tatou mau tamarii i te faito tano o te i‘a pae varua no te amu, e aore râ ua riro tatou ei mau tauturu tamau no ratou ia ohipa, ia haapii ratou iho, e ia itoito e ia tamau maite ? E tauturu anei tatou i ta tatou mau tamarii ia anaanatae i roto i te aniraa, te imiraa e te patotoraa ?

  10. Hi‘o Dennis B. Neuenschwander, « Te mau Peropheta ora, mau Hi‘o, ei mau Heheu Parau », Liahona, tenuare 2001, 49–51.

  11. 3 Nephi 17:3.