2010–2019
Paruru i te mau tamarii
Atopa 2012


Paruru i te mau tamarii

Eiaha râ na hoê e pato‘i i te taparuraa ia tahoê tatou no te faarahi i ta tatou mana‘ona‘oraa i te maitai e te ananahi o ta tatou mau tamarii—te u‘i apî e ti‘a ra.

Te haamana‘o ra paha tatou i te mea tupu i to tatou aau a ta‘i ai te hoê tamarii rii ma te ani i ta tatou tauturu. Na te Metua here i te Ao ra i horo‘a i taua mea ra i te aau, no te faaitoito ia tatou ia tauturu i Ta’na mau tamarii. E haamana‘o na outou i taua mea ra i te aau a paraparau ai au no ni‘a i ta tatou hopoi‘a ia paruru e ia ohipa no te maitai o te tamarii.

E paraparau vau ia au i te fâ o te evanelia a Iesu Mesia, oia’toa ïa Ta’na opuaraa no te faaoraraa. O teie ho‘i ta’u piiraa. Te hopoi‘a a te feia faatere o te Ekalesia i te hoê vahi taa ê, no taua vahi noa ïa, mai te paroisa e aore râ te tĭtĭ, te hopoi‘a râ a te hoê aposetolo, o te faaiteraa ïa i te ao atoa nei. Noa’tu te fenua, noa’tu te nunaa e noa’tu te ti‘aturiraa, e tamarii na te Atua te mau tamarii paatoa.

E ere ta’u parau i te parau politita e te ture fenua, noa’tu râ te reira, mai te tahi ra feia faatere pae faaroo, eita ta’u e nehenehe e paraparau no te maitai o te tamarii, maori râ i te faahiti atoa i te mau faaotiraa a te huiraatira, a te faatereraa hau e a te mau rave ohipa i roto i te mau faanahoraa e ere na te hau. Tei raro a‘e tatou paatoa i te faaueraa a te Faaora ia here e ia aupuru i te tahi e te tahi, i te mea paruparu ihoa râ e te mea paruru ore.

E pêpê ohie roa te mau tamarii. Aore re‘a to ratou e puai no te paruru e no te haapa‘o ia ratou iho e aore re‘a to ratou mana i ni‘a i te mau mea faaora e au no to ratou maitai. Hinaaro ratou i te tahi taata no te paraparau no ratou, e hinaaro ratou i te taata faaoti no te tuu i to ratou maitai i mua i te hiaai pipiri o te taata paari.

I.

Na te ao atoa nei, te faaroo ri‘ari‘a nei tatou no na milioni tamarii e ati nei i te ohipa ino e te pipiri o te taata paari.

I te mau fenua tama‘i, te haruhia nei te mau tamarii no te faariro ia ratou ei fa‘ehau aro.

E parau faaite na te Hau Amui e mâtutu nei e, fatata i te piti milioni tamarii i te matahiti hoê e ati nei i te ohipa haaviivii e te hoho‘a faufau.1

Ia au i te fâ no te opuaraa no te faaoraraa, hoê o te mau hamani-ino-raa papû i te tamarii, oia ho‘i ïa te pato‘iraa i te fanauraa. E peu rahi teie na te ao nei. E hi‘o tatou i te faito fanauraa i te mau Hau Amui, o te haehaa roa a‘e ïa o na 25 matahiti i ma‘iri,2 e no te faito fanauraa i roto i te rahiraa o te mau hau no Europa e Asia, e rave rahi matahiti tei ma‘iri, ua na raro a‘e ïa i te faito e ti‘a i te huiraatira e faaapî ia’na. E ere te reira i te ohipa pae faaroo noa. A iti noa ai te numera o te u‘i apî e ti‘a mai ra, te paruparu noa’toa’tura te mau ta‘ere e te mau nunaa atoa, e mou roa’tu.

Te hoê tumu no te itiraa te fanauraa, o te ohipa haamaruaraa tamarii ïa. Na te ao atoa nei, ua mâtutuhia hau i te 40 milioni haamaruaraa tamarii i te matahiti hoê.3 E rave rahi ture fenua e faati‘a nei e e faaitoito atoa nei i te haamaruaraa tamarii, no tatou nei râ, e ohipa ino rahi te reira. Te tahi atoa hamani-ino-raa tamarii, e tupu ïa i te taime hapuraa, rave-ino-hia te aiû i roto i te opu no te maa tano ore e te raau taero e faaohipahia ra e te metua vahine.

E mea huru ê atoa râ te rahiraa tamarii e haapohehia nei e e haamauiuihia nei na mua i te fanauraa, area râ, tera mau taata faaipoipo aita e noaa te tamarii, te ta‘i nei ïa ratou e te imi nei ia faaamu i te tamarii.

E mea mâtau a‘e ihoa ïa te taata i te hamani-ino-raa e aore râ te tau‘a-ore-raa i te tamarii fanau. Na te ao atoa nei, fatata e va‘u milioni tamarii e pohe ra na mua i te 5raa o te matahiti, te rahiraa na roto i te mau ma‘i e nehenehe e rapaauhia e e araihia.4 Te faaite nei te taatiraa rahi no te ea, te OMS e, hoê tamarii i ni‘a i te maha ua taere te tupuraa i te pae o te feruriraa e i te tino atoa no te maa nava‘i ore.5 No te mea te ora nei e te ratere nei matou na te ao atoa nei, ua ite matou te hui mana faatere i te reira. Te parau nei te peresideniraa rahi o te Paraimere e, te vai nei te tamarii e ora nei i te oraraa « i raro roa a‘e i te faito haehaa ». Ua parau te hoê metua vahine filipino e : « Te tahi mau taime aita ta matou moni e nava‘i no te maa, aita râ e fifi, e taime te reira no’u no te haapii i ta’u mau tamarii no ni‘a i te faaroo. E haaputuputu e e pure matou no te ora, e na te mau tamarii e ite i te Fatu i te haamaitairaa ia matou ».6 I Afirita Apato‘a, ua farerei te hoê taata no te Paraimere i te hoê tamahine iti, o o’na ana‘e iho e to’na oto. Teie ta’na mau pahonoraa mărû i te mau uiraa, ua parau oia e, aita to’na e metua vahine, aita e metua tane e aita e mama ruau—e papa ruau ana‘e te haapa‘o ra ia’na.7 E ati rahi e te matau atoa te reira i te hoê fenua e rave rahi mau taata haapa‘o tei pohe i te he‘a mate (SIDA).

I te mau fenua moni atoa, te rave-ino-hia ra te mau tamarii rii e te feia apî na roto i te tau‘a-ore-raa. No te mau tamarii e ora nei i roto i te vĕvĕ, e fana‘oraa iti a‘e i te pae no te ea e e rave‘a haapiiraa tu‘ati ore. Ua ati noa ratou i te ohipa atâta a te taata e te peu i piha‘i iho ia ratou e no te tau‘a-ore-raa a to ratou na metua. Aita i maoro a‘enei, ua faaite Elder Jeffrey R. Holland i te aamu no te hoê muto‘i, e melo no te Ekalesia. I te hoê taime te titorotoro ra oia, ua ite oia e pae tamarii, tei roto te tahi i te tahi, e te tamata ra ratou i te taoto i raro noa i te tahua reporepo i te hoê nohoraa i reira to ratou metua vahine e te tahi pu‘eraa te inu ra e te arearearaa. Aita e maa i tera fare no te haamâhâ i te poi‘a. Ua otaa te muto‘i i te ahu ei ro‘i no te mau tamarii e ua tuturi atura, e ua pure no to ratou paruru. I to’na haereraa i rapae, ua pii mai te hoê o te mau tamarii, e 6 matahiti paha, ua tapapa atura ia’na e ua haru i to’na rima ma te taparu e, « E nehenehe anei ta oe e faaamu ia’u ? »8

Te haamana‘o ra tatou i te haapiiraa a te Faaora a tuu ai Oia i te hoê tamarii rii i mua i Ta’na na feia pee e a parau a :

« E o te ite atu i te hoê mai teie nei tamaiti iti te huru no to’u nei i‘oa, ua ite ïa ia’u.

« Area te faaturori i te hoê i teie nei mau taata rii i faaroo ia’u nei, e huru maitai a‘e oia ia taamuhia te hoê ofai mule i ni‘a i ta’na a‘î e ia hurihia oia i raro i te moana » (Mataio 18:5–6).

Ia feruri tatou i te mau ohipa haamăta‘u e ti‘a ia paruruhia te mau tamarii, e mea au ia mana‘o atoa tatou i te hamani-ino-raa i te pae o te manava. Te mau metua, te feia haapa‘o, te mau orometua e eaha ana‘e’tu o te parau ino, o te faari‘ari‘a e aore râ o te faaoo nei i te tamarii e te feia apî, te vai ra o te riro i te haamaui maoro a‘e i te haamauiraa pae tino. Te mau raveraa e mana‘o ai te tamarii e te feia apî e, e mea faufaa ore oia e te here-ore-hia e te hinaaro-ore-hia, e pêpêraa papû te reira e te mau noa, e riro te reira i te haamaui i to’na hiro‘a e to’na tupuraa.9 Te feia apî e faaruru nei i te oraraa taa ê, oia’toa te faaearaa te taata e hoê â to’na apeni, e pêpê ohie ratou e no reira, e hinaaro ratou i te tari‘a faaroo e te here—eiaha râ te faari‘ari‘araa e te parau tiahi.10

Ma te tauturu a te Fatu, e nehenehe ta tatou e tatarahapa e e taui ma te horo‘a rahi a‘e i te here e te tauturu i te tamarii—to tatou nei e to vetahi atoa.

II.

Aita e hi‘oraa haamăta‘uraa tamarii i te pae tino e i te aau e tu‘ati rahi nei i tera e faaû nei ia ratou i to ratou na metua e aore râ to ratou taata tia‘i. Ua paraparau te peresideni Thomas S. Monson no te mea ta’na e pii nei te « raveraa faufau » i te tamarii, i reira e tuparari e aore râ e tu‘ino te hoê metua i te tamarii, i te pae tino e i te pae aau.11 Ua oto noa vau a tuatapapa ai au i te mau parau mâtutu no tera huru ohipa a parahi ai au i te haavâraa rahi no Utaha.

Te mea faufaa roa ino no te maitai o te tamarii ; o te hi‘oraa ïa e, ua faaipoipo anei to’na na metua, te huru e te maoro o te faaipoiporaa, e no te faaaano atu â, te peu e te titauraa a te faaipoiporaa e te aupururaa tamarii i te vahi te ora ra ratou. Ua parau e piti aivanaa no te utuafare e : « I roto i te roaraa o te mau tau, ua riro na mua roa te faaipoiporaa ei faanahoraa no te fanau e no te aupuru i te tamarii. Na te reira i horo‘a i te pu‘oiraa no te taamu i te metua tane i ta’na mau tamarii na roto i te taamuraa ia’na e te metua vahine o ta’na mau tamarii. Teie râ, i teie anotau, ua tura‘i-rahi-hia te tamarii i te hiti ».12

Te faataa nei te hoê orometua haapii ture no Harvard i te ture i teie nei e te huru atoa o te taata i mua i te faaipoiporaa e te faataaraa : « I teie nei, teie te aamu i Marite no ni‘a i te faaipoiporaa, ia au i te ture e te mau buka e auhia nei e te taata, teie te tatararaa : te faaipoiporaa, e auraa ïa no te pahono na mua roa i te hinaaro o te taata faaipoipo. Ia ore noa’tu te reira e tu‘ati faahou i tera hinaaro, aita e faahaparaa e ua nehenehe te taata faaipoipo e faaea i reira… Varavara roa te tamarii i roto i te aamu ; e ia ti‘a mai ratou, no te faaî noa ïa na te hiti mai ».13

Ua haapii to tatou feia faatere o te Ekalesia e, ia hi‘o tatou i te faaipoiporaa « ei parau faaau noa e nehenehe e rave noa mai te reira… e e faaea atu ai ia tae mai te fifi matamua… ua riro ïa te reira ei feruriraa ino e e tano no te faautu‘araa papû », i te vahi ihoa ra i reira « te mau tamarii e haamauiuihia ai ».14 E te ati atoa nei te tamarii i te faataaraa. Hau i te afaraa o te mau faataaraa i roto i te matahiti i ma‘iri na, tei roto atoa te tamarii feia apî.15

E rave rahi te tamarii e farii i te haamaitairaa ia ora mai i piha‘i iho i to ratou na metua ahani e ua pee te mau metua i te haapiiraa faaûru i roto i te poro‘i no ni‘a i te utuafare : « E hopoi‘a hanahana ta te tane e ta te vahine faaipoipo i te hereraa e i te poihereraa te tahi e te tahi e ta raua mau tamarii… Tei te mau metua te hopoi‘a mo‘a i te aupururaa i ta ratou mau tamarii na roto i te here e te parau ti‘a, i te haapa‘oraa i to ratou mau hinaaro i te pae tino e i te pae varua, e i te haapiiraa ia ratou i te here e i te tavini te tahi i te tahi ».16 Te haapiiraa rahi a‘e no te tamarii, o te hi‘oraa ïa o to’na na metua. Ia taa na metua, ua hape ïa te haapiiraa.

Te vai ra te tahi mau taime, e mea titauhia te faataaraa no te maitai o te mau tamarii, e mea varavara roa râ.17 I roto i te rahiraa o te mau faaipoiporaa fifi, e mea ti‘a i na metua e faaû nei ia raua ia feruri i te maitai o te mau tamarii. Na roto i te tautururaa a te Fatu, e roaa ia raua ia na reira. Te titau nei te mau tamarii i tera puai i te aau e i te hiro‘a e tae mai ia aupuruhia’na‘e ratou e na metua e piti, o te vai hoê nei i roto i te faaipoiporaa e te mau opuaraa. Ei tamarii tei aupuruhia e te hoê metua vahine ivi, ua ite roa vau e, eita te reira e roaa noa ia rave, teie râ te mea maitai a‘e ia imi, ua ti‘a ana‘e te reira.

O te tamarii te ati matamua i teie nei mau ture fenua e faati‘a nei i te « faataaraa au ». I te hi‘oraa o te tamarii, ua ohie roa te faataaraa. No te puohu i te rahiraa matahiti ma‘imiraa i te ihi sotiare, ua parau te hoê aivanaa e « te faanahoraa utuafare e horo‘a nei i te faahopearaa maitai a‘e na te mau tamarii, no te rahiraa, o na metua fanau ïa e piti o te tape‘a noa i te faaipoiporaa »18 Ua parau te hoê taata papa‘i no te ve‘a New York Times e, « E mea maere ia ite e, noa’tu e, ua topa te faaipoiporaa matarohia i te mau Hau Amui no Marite… ua maraa râ te faaiteraa papû e, e mea faufaa te faaipoiporaa no te maitai o te tamarii ».19 Na teie iteraa e horo‘a i te arata‘iraa faufaa roa i te mau metua e te mau metua atoa no ananahi, i roto i ta ratou mau faaotiraa no ni‘a i te faaipoiporaa e te faataaraa. Te hinaaro atoa nei tatou i te feia politita, te feia iriti ture e te faatereraa hau ia faarahi i to ratou haapa‘oraa i te mea maitai a‘e no te mau tamarii, ei monoraa i te hinaaro pipiri o te feia ma‘iti e o te feia paruru i te maitai o te taata paari.

Te ati atoa nei te tamarii i te faaipoiporaa o te ore e tupu nei. Ua riro te tahi mau iteraa no ni‘a i te maitai o te u‘i apî e ti‘a mai nei, ei mau iteraa hau a‘e i te pe‘ape‘a i teie parau faaite e, 41 i ni‘a i te hanere o te mau fanauraa i te mau Hau Amui no Marite, no roto mai ïa i te mau vahine aita i faaipoipohia.20 Te faaruru nei te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia i te mau fifi teimaha, e e mea papû roa e, e iti mai te faana‘oraa o ta ratou mau tamarii, ia faaauhia i te mau tamarii tei faaamuhia e na metua faaipoipo.21

Te pae rahi o te mau tamarii tei fanauhia e te mau metua vahine faaipoipo-ore-hia ia—58 i ni‘a i te hanere—ua fanauhia ïa e na metua tei faaea faaipoipo ore noa.22 Noa’tu te mau mea ta tatou e parau no ni‘a i teie feia aita i faaipoipohia, te faaite nei te mau tuatapaparaa e, te farerei atoa nei ta ratou mau tamarii i te reira mau fana‘o-ore-raa.23 No te tamarii, e mea faufaa ïa te vairaa papû o te faaipoiporaa.

Hoê â fana‘o-ore-raa e nehenehe e itehia i ni‘a i te mau tamarii, te faaamuhia nei e na metua hoê â apeni. Ua opa haere e ua haapolititahia te mau tai‘oraa ihi sotiare no ni‘a i te faahopearaa o te reira ohipa i ni‘a i te tamarii, te tumu matamua, no te mea e, mai ta te taata papa‘i no te New York Times i parau, « e tamataraa sotiare te faaipoiporaa i te taata no to’na apeni, no reira, mai te mau tamatamataraa atoa, e taime rahi e titauhia no te maramarama i te mau faahopearaa ».24

III.

Ua paraparau vau no te tamarii—te tamarii noa’tu te vahi. Te vai ra paha e pato‘i mai i teie mau hi‘oraa, eiaha râ na hoê e pato‘i i te taparuraa ia tahoê tatou no te faarahi i ta tatou mana‘ona‘oraa i te maitai e te ananahi o ta tatou mau tamarii—te u‘i apî e ti‘a ra.

Te paraparau nei tatou no te mau tamarii a te Atua, e na roto i Ta’na tauturu rahi, e nehenehe ta tatou e rave rahi a‘e no te tauturu ia ratou. Aita vau e ti‘aoro nei i te Feia Mo‘a ana‘e, i te mau taata faaroo atoa râ e te tahi atu mau taata te vai ra te faufaa morare i roto ia ratou o te tura‘i ia ratou ia haafaufaa i to ratou iho hinaaro iti a‘e i to vetahi ê hinaaro, te maitai o te mau tamarii ihoa râ.25

Ua papû atoa i te feia faaroo i te haapiiraa a te Faaora i roto i te Faufaa Apî e, o te mau tamarii rii hara ore to tatou hi‘oraa no te haehaa e te ohie ia haapiihia.

« Oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, Ia ore outou ia faahuru-ê-hia e ia riro mai te tamarii rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao.

« E teie nei, o tei faahaehaa ia’na iho e mai teie nei tamaiti iti, oia te rahi i te baesileia o te ao ra » (Mataio 18:3–4).

I roto i te Buka a Moromona te tai‘o nei tatou i te haapiiraa a te Fatu tei ti‘afaahou i te ati Nephi e, e ti‘a ia ratou ia tatarahapa e ia bapetizo « e ia faariro… mai te tamarii rii ra e ti‘a’i », aita ana‘e, e ere ratou i te basileia o te Atua (3 Nephi 11:38; hi‘o atoa Moroni 8:10).

Te pure nei au e, e faahaehaa tatou ia tatou iho mai te mau tamarii rii e ia haa no te paruru i ta tatou mau tamarii rii, o ratou ho‘i te ananahi, no tatou, no ta tatou Ekalesia, e no to tatou mau nunaa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o UNICEF, The State of the World’s Children 2005: Childhood under Threat (2004), 26.

  2. Hi‘o Haya El Nasser, « National Birthrate Lowest in 25 Years », USA Today, 29 no tiurai 2012, A1.

  3. Hi‘o Gilda Sedgh and others, « Induced Abortion: Incidence and Trends Worldwide from 1995 to 2008 », The Lancet, vol. 379, no. 9816 (18 no febuare 2012), 625–32.

  4. Hi‘o UNICEF, « Young Child Survival and Development », http://www.unicef.org/childsurvival/index.html.

  5. Hi‘o World Health Organization, World Health Statistics 2012 (2012), 109, 118.

  6. Parau faaite a te peresideniraa rahi no te Paraimere, 13. no setepa 2012.

  7. Parau faaite a te peresideniraa rahi no te Paraimere.

  8. Hi‘o Jeffrey R. Holland, Jeffrey, « Israel, Israel, God Is Calling »” (Church Educational System devotional for young adults, 9 no setepa 2012), si.lds.org; hi‘o atoa R. Scott Lloyd, « Zion Not Only Where, but How We Live, Says Elder Holland », Deseret News, 10 no setepa 2012, B2.

  9. Hi‘o Kim Painter, « Parents Can Inflict Deep Emotional Harm », USA Today, 30 no tiurai 2012, B8; Rachel Lowry, « Mental Abuse as Injurious as Other Forms of Child Abuse, Study Shows », Deseret News, 5 no atete 2012, A3.

  10. Hi‘o « End the Abuses », Deseret News, 12 no tiunu 2012, A10.

  11. Thomas S. Monson, « A Little Child Shall Lead Them », Liahona, June 2002, 2.

  12. W. Bradford Wilcox e Elizabeth Marquardt, eds., The State of Our Unions: Marriage in America, (2011), 82.

  13. Mary Ann Glendon, Abortion and Divorce in Western Law: American Failures, European Challenges (1987), 108.

  14. David O. McKay, « Structure of the Home Threatened by Irresponsibility and Divorce », Improvement Era, tiunu 1969, 5.

  15. Hi‘o Diana B. Elli Diana B. Elliott e Tavia Simmons, « Marital Events of Americans: 2009 », American Community Survey Reports, Atete 2011.

  16. « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, novema 2010, 129.

  17. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Te faataaraa te tane e te vahine », Liahona, me 2007, 71.

  18. Charles Murray, Coming Apart: The State of White America, 1960–2010 (2012), 158.

  19. Ross Douthat, « Gay Parents and the Marriage Debate », New York Times, 11 no tiunu 2012, http://douthat.blogs.nytimes.com/2012/06/11/gay-parents-and-the-marriage.

  20. Hi‘o Joyce A. Martin and others, « Births: Final Data for 2010 », National Vital Statistics Reports, vol. 61, no. 1 (atete 2012), 10.

  21. Hi‘o William J. Doherty and others, Why Marriage Matters: Twenty-One Conclusions from the Social Sciences (2002); W. Bradford Wilcox and others, Why Marriage Matters: Thirty Conclusions from the Social Sciences, nene‘iraa toru (2011).

  22. Hi‘o Martin, « Births: Final Data for 2010 », 10–11.

  23. Hi‘o Wilcox, Why Marriage Matters.

  24. Douthat, « Gay Parents and the Marriage Debate ». Te vai ra te papû rahi i roto i te tuatapaparaa hopea roa a‘e o te faaite nei i te tahi rii fana‘o-ore-raa rahi te faaitehia nei e te feia apî paari e metua to ratou tei taoto na i te tahi taata no to’na apeni, na mua a‘e te 18raa o te matahiti o te tamarii (hi‘o Mark Regnerus, « How Different Are the Adult Children of Parents Who Have Same-Sex Relationships? Findings from the New Family Structures Study », Social Science Research, buka 41 [2012], 752–70).

  25. Ua fafau taa ê te Feia Mo‘a ia ratou iho i te ti‘araa metua ei hoê o te mau opuaraa rahi roa a‘e o te oraraa (hi‘o Pew Research Center’s Forum on Religion and Public Life, Mormons in America: Certain in Their Beliefs, Uncertain of Their Place in Society, 12 no tenuare 2012, 10, 16, 51).