2010–2019
Hi‘o ia vetahi ê ei taata ta ratou e nehenehe e riro mai
Atopa 2012


Hi‘o ia vetahi ê ei taata ta ratou e nehenehe e riro mai

E ti‘a ia tatou ia faatupu i te aravihi ia hi‘o i te mau taea‘e, eiaha mai te taata ta ratou e faaite ra, ei taata râ ta ratou e nehenehe e riro mai.

E au mau taea‘e here, piti taime i te matahiti, ua î roa teie pû amuiraa i te autahu‘araa a te Atua a haaputuputu ai tatou no te faaroo i te mau poroʻi faaûru. E varua faahiahia mau e parahi nei i roto i te Pureraa Autahu‘araa rahi a te Ekalesia. Mai te pû amuiraa, e parare teie varua e e tomo ho‘i i te mau fare atoa i reira te mau tamaiti a te Atua e putuputu nei. Ua putapu mau tatou i teie varua i teie pô.

Tau matahiti i ma‘iri, na mua a‘e i te paturaa o teie pû amuiraa nehenehe, te tere mata‘ita‘i ra te hoê taata i te aua o te hiero no Roto Miti e ua haere roa mai i te hoê tuhaa pureraa no te amuiraa rahi i roto i te fare menemene. Ua faaroo oia i te a‘oraa a te mau Taea‘e. Ua faaroo oia i te mau pure. Ua faaroo oia i te himene nehenehe a te pŭpŭ himene no te fare menemene. Ua faahiahia oia i te nehenehe o te piana rahi o te fare menemene. I te faaotiraa te pureraa, ua faaroohia to’na reo i te parauraa e, « E horo‘a vau i ta’u atoa e fana‘o nei ahani ua ite au e, e parau mau ta teie mau taata a‘o i parau i teie mahana ». Oia ho‘i ta’na e parau nei, « Ahani pai e iteraa papû to’u no ni‘a i te evanelia ».

Aita hoê a‘e mea i teie nei ao e horo‘a mai i te tamahanahanaraa e te oaoa rahi a‘e i te hoê iteraa papû i te parau mau. Noa’tu â to tera faito e to tera faito, te tiaturi nei au e, e iteraa papû i roto i te tane e te tamaroa tata‘itahi i ô nei i teie pô. Mai te mea te mana‘o ra outou e, aita â te hohonu o to outou iteraa papû i ti‘a i te faito te hiaai ra outou, te a‘o nei au ia outou ia rohi no te farii i taua iteraa papû ra. Ua papû e ua hohonu ana‘e te reira, a haa ïa no te tape‘a i te reira. Auê ïa haamaitairaa ta tatou ua vai ana‘e ia tatou te ite no te parau mau.

Ta’u nei poro‘i i teie pô, te mau taea‘e, o teie ïa, aita e roaa i te tai‘o i te taata ua iti te iteraa papû e aore râ aita e iteraa papû i teie â taime, o te mau taata ïa e farii i taua iteraa papû ra ahani a‘e tatou ua hinaaro ia faaite atu ma te tutava i to tatou iho nei no te tauturu ia ratou ia taui mai. Te tahi mau taime, e nehenehe ta tatou e faatupu i te itoito no te taui mai. E parau vau na mua roa no te mau melo aita i fafau hope ia ratou i te evanelia.

A rave rahi matahiti i teie nei, i te hoê amuiraa area i Helsinki, i Finelani, ua faaroo vau i te hoê a‘oraa puai, o te riro i te haamana‘o-noa-hia e o te horo‘a nei i te faaitoitoraa rahi, tei te hoê pureraa na te mau metua vahine e te mau tamahine. Aita i mo‘e ia’u tera a‘oraa, noa’tu â fatata a 40 matahiti i teie nei ua faaroo vau i te reira. Teie rii te tahi parau mau i parauhia e te taata i a‘o mai, ua parau oia e, hinaaro te hoê vahine ia parauhia e, ua nehenehe oia. Ua hinaaro oia ia parau-faufaa-hia oia. Ua hinaaro oia ia tau‘ahia oia.

E te mau taea‘e, ua ite au e, ua tu‘ati rii te tane e te vahine i teie mea. Ua hinaaro tatou ia parauhia e, te vai ra to tatou faufaa, te vai ra to tatou aravihi e te tau‘ahia ra tatou. Ua hinaaro tatou ia fana‘o i te taime no te tavini. No te mau melo ua faaea i te rohi mai e aore râ ua otohe no te hi‘o noa mai, e nehenehe ta tatou e imi na roto i te pure i te rave‘a no te tauturu ia ratou. Peneia‘e ia ani tatou ia ratou ia tavini i te tahi rii vahi, e riro mai te reira ei tururaa i to ratou hinaaro ia ho‘i mai i te ohipa. Tera noa râ, te feia faatere e nehenehe e tauturu’tu, ua haapae rii paha ia na reira. E ti‘a ia tatou ia haamana‘o noa e, e nehenehe i te taata e taui. E nehenehe ta ratou e faarue i te peu hape. E nehenehe ta ratou e tatarahapa i ta ratou mau hape. E nehenehe ta ratou e mau i te autahu‘araa ma te parau-ti‘a. E e nehenehe ta ratou e tavini maite i te Fatu. E horo‘a’tu vau i te tahi mau faahi‘oraa.

I te taime matamua ua riro vau ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua horo‘ahia mai ia’u ia apee i te peresideni N. Eldon Tanner, e tauturu na te peresideni David O. McKay, i te hoê amuiraa tĭtĭ i Alberta, i Canada. I roto i te pureraa, ua tai‘o te peresideni tĭtĭ i te i‘oa o na taea‘e e maha e ti‘a ia faatoro‘ahia ei peresibutero. E mau taea‘e te reira ua mâtau te peresideni Tanner, no te mea ua ora na oia i tera vahi. Te mea râ ta te peresideni Tanner i ite e i haamana‘o na, o to ratou ti‘araa tahito ïa, e aita oia i ite e, ua taui ratou i to ratou oraraa e ua faaineine maitai no te riro mai ei peresibutero.

Ua tai‘o te peresideni tĭtĭ i te i‘oa o te taea‘e matamua e ua ani ia’na ia ti‘a mai. Parau mărû mai nei te peresideni Tanner, « A hi‘o na ia’na. Aita vau i mana‘o e, e maraa ia’na ». Tai‘o atura te peresideni tĭtĭ i te piti o te i‘oa, e ua ti‘a mai. Tupa‘i rii faahou mai nei te peresideni Tanner ma te faaite i to’na maere. E na reira noa e ua pau na taea‘e e maha.

I muri mai i te pureraa, ua fana‘o maua te peresideni Tanner ia haamauruuru i teie na taea‘e e maha. E faaiteraa ratou i te mea e, e nehenehe ta te taata e taui.

I roto i te mau matahiti 1940 e 1950, ua mâtau maitai te taata i te hoê upoo faatere fare tape‘araa, o Clinton Duffy, ua tutava oia no te haamaitai i te oraraa o te mau taata i roto i ta’na fare tape‘araa. Ua parau te tahi taata faahapa e, « Aita oe i ite e, e nemera (léopard) noa ihoa te nemera ! »

Ua pahono atura te upoo faatere Duffy e, « Ia ite oe e, aita vau e ohipa nei e te nemera. Te ohipa ra vau e te taata, e i te mahana atoa e taui te taata ».1

A rave rahi matahiti i teie nei, ua horo‘ahia mai ia’u ia tavini ei peresideni no te misioni no Canada. E amaa ta matou i ô, aore re‘a autahu‘araa. Na te misionare noa e peresideni i te amaa. Puai roa to’u mana‘o e, e mea ti‘a ia tuu i te hoê melo o te amaa ei peresideni i reira.

Te vai ra te hoê taata paari, e melo no te amaa e e diakono ho‘i i roto i te Autahu‘araa a Aarona, aita râ oia e haere nava‘i nei e aita atoa e ohipa nava‘i nei no te faanuu ia’na i roto i te autahu‘araa. Ua tae mai te faaûruraa ia’u e pii ia’na ei peresideni amaa. E haamana‘o noa vau i te mahana ua uiui au ia’na. Ua parau vau ia’na, ua faaûru mai te Fatu ia’u ia pii ia’na ei peresideni amaa. Faahiti pauroa mai nei i ta’na mau pato‘iraa e i piha‘i iho, ua faaitoito noa mai ta’na vahine, e ia oti, ua faaite mai oia e, e tavini oia. Faatoro‘a atura vau ia’na ei tahu‘a.

E mahana apî teie no taua taea‘e ra. Oioi to’na oraraa i te faatitiaifarohia, e ua haapapû roa mai oia e, e ora oia i te mau faaueraa ia au i tei titauhia. Maa ava‘e i muri mai, ua faatoro‘ahia oia ei peresibutero. I te hopearaa, ua haere oia e ta’na vahine e to’na utuafare i te hiero e ua taatihia. Ua tavini ta raua na tamarii i te misioni e ua faaipoipo i roto i te fare o te Atua.

Te tahi taime, ia ite te mau taea‘e e, ua hinaarohia ratou e e mea faufaa hoʻi ratou, e roaa ia ratou ia rave i tera taahiraa no te fafau papû ia ratou iho e no te ho‘i roa mai. E parau mau te reira na te taata atoa e mau nei i te autahu‘araa noa’tu to’na matahiti. Na tatou te hopoi‘a e horo‘a ia ratou i te rave‘a ia ora i te faito e ti‘a ia ratou ia ora. E nehenehe ta tatou e tauturu atu no te upootia i ta ratou mau hapehape. E mea ti‘a ia tatou ia faatupu i te aravihi ia hi‘o i te mau taea‘e eiaha mai ta ratou e faaite ra i teie nei, ei taata râ ta ratou e nehenehe e riro mai ahani ratou ua farii i te mau iteraa no te evanelia a te Mesia.

I te hoê mahana, ua haere au i te hoê pureraa i Leadville, i Colorado. Tei te hoê vahi 10.000 avae (3000 metera) i te teitei te oire no Leadville. Te haamana‘o nei au i tera pureraa no te teitei o tera vahi, te haamana‘o atoa nei râ vau i te reira no te ohipa i tupu i taua pô ra. Maa taea‘e noa e mau nei i te autahu‘araa i reira. Mai tera amaa i roto i te misioni no Canada, na te misioniare e peresideni i taua amaa ra mai mutaa mai â.

I tera pô, ua tupu maitai ta matou pureraa, e te himene ra matou i te himene hopea, tae mai nei te faaûruraa ia’u e, ua ti‘a roa ia piihia te hoê taata no tera iho vahi ei peresideni. Ua fariu vau i te peresideni misioni ma te ani ia’na, « Aita anei e taata i ô nei e nehenehe e peresideni—hoê taata no ô nei ? »

Pahono mai nei oia e, « aita vau e ite ra ».

I te roaraa o te himene, ua hi‘o maite au i te mau taea‘e te parahi ra i mua roa i na parahiraa e toru i mua. Ua mau to’u mana‘o i ni‘a i te hoê o te mau taea‘e. Ua parau vau i te peresideni misioni, « Ua nehenehe anei ta’na e tavini ei peresideni amaa ? »

Pahono mai nei oia e, « aita vau i ite. Peneia‘e paha ».

Parau atura vau, « Peresideni, e rave au ia’na i roto i te tahi piha e e uiui au ia’na. Na oe e paraparau i muri mai i te himene hopea no te tia‘i ia maua ia ho‘i mai ».

I to maua ho‘iraa mai i roto i te pureraa, ua faaoti atura te peresideni i ta’na iteraa papû. Ua tuu atura vau i te i‘oa o te taea‘e ia paturuhia ei peresideni amaa apî. Mai te reira â mahana, e taata tumu e arata‘i nei i te amuiraa i ô ; i Leadville, i Colorado.

Te mau taea‘e, e tano atoa teie raveraa i te feia aita â i riro mai ei melo. E ti‘a ia tatou ia faatupu i te aravihi ia hi‘o i te mau taea‘e, eiaha mai te taata ta ratou e faaite ra, ei taata râ ta ratou e nehenehe e riro mai ahani ua melohia ratou i roto i te Ekalesia, ua farii i te hoê iteraa papû no te evanelia e ua faatu‘ati i to ratou oraraa i ni‘a i te reira mau haapiiraa.

Ia hoʻi tatou i te matahiti 1961, ua faatupuhia te hoê amuiraa rahi na te ao nei na te mau peresideni misioni, no reira ua faahaere-pauroa-hia mai te mau peresideni misioni o te Ekalesia i Roto Miti no taua apooraa ra. Ua haere atoa mai au mai ta’u misioni i Toronto, i Canada.

I te hoê pureraa, no hoʻi noa mai ra o N. Eldon Tanner mai ta’na piiraa matamua ei peresideni misioni no te mau misioni no Peretane e no Europa Tooa o te râ, e ua piihia oia i tera ra tau ei Tauturu no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. Ua faati‘a mai oia no te misionare manuia roa a‘e ta’na i farerei i roto i ta’na mau uiuiraa. Ua parau mai oia e, i to’na uiuiraa i tera misionare, ua parau oia ia’na e, « Ahani na, te mau taata atoa ta oe i bapetizo, e mau i‘oa ana‘e paha ïa ta te mau melo i horo‘a mai e ua tomo roa i roto i te Ekalesia ».

Pahono mai nei te misionare e, « Aita roa’tu, na maua iho i patoto ia ratou ».

Ani atura te taea‘e Tanner ia’na eaha ïa te taa-ê-raa o ta’na reni arata‘i—no te aha ïa ua rahi roa ta’na manuiaraa i ta vetahi mau puʻeraa. Ua parau te misionare e, ua tamata oia i te bapetizo i te mau taata atoa ta’na i farerei. Ua parau oia e, mai te peu e patoto oia i te uputa e e taata pupuhi avaava te faura mai ma te ahu tahito e te huru tauʻa ore i te mau mea atoa—te ohipa faaroo ihoa râ—e feruri oia i roto ia’na i te hoho‘a o tera taata ahani e ua taa ê rii to’na oraraa. I roto ia’na, e hi‘o oia ia’na ei taata mâ tei hahu ia’na e ma te ahu uouo e te piripou uouo atoa. E e roaa roa i teie misionare ia hi‘o ia’na iho e te arata‘i ra i tera taata i roto i te pape no te bapetizoraa. Ua parau oia, « Ia hi‘o vau i te taata mai teie te huru, e roaa roa ia’u i te puai ia faaite i to’u iteraa papû ia’na i te huru e, e putapu to’na aau ».

Tei ia tatou ra te hopoi‘a ia hi‘o i to tatou mau hoa, to tatou mau hoa ohipa, te taata e ora ra i pihaʻi iho i to tatou fare mai teie te huru. Faahou â, tei ia tatou ra te hopoi‘a ia hi‘o i te taata eiaha mai ta’na e faaite ra, ei taata râ ta’na e nehenehe e riro mai. Te taparu nei au ia outou ia feruri ia ratou mai teie te huru.

E te mau taea‘e, ua parau mai te Fatu i te hoê mea no ni‘a i te faufaa o teie autahu‘araa ta tatou e mau nei. Ua parau mai oia e, ua farii tatou i te reira ma te tăpŭraa e te fafauraa. Ua horo‘a mai Oia ia tatou i te arata‘iraa e, e farii tatou i te mau mea atoa ma te faaroo e te parau mau, e, tei ia tatou ra te hopoi‘a ia haapa‘o i ta’na faaueraa e tae noa’tu i te hopea. Ei reira, e horo‘ahia mai ia tatou te mea atoa a te Atua.2

O te itoito te parau e ti‘a ia tatou ia faaroo e ia tape‘a noa i to tatou aau—te itoito ia fariu ê i te faahemaraa, te itoito ia faateitei i to tatou reo ei iteraa papû na te taata atoa ta tatou e farerei nei, ma te haamana‘o noa e, e mea ti‘a i te mau taata atoa ia farii i te rave‘a ia faaroo i te poro‘i. E ere i te mea ohie no te rahiraa o te taata ia rave i te reira. Atira noa’tu, e nehenehe ta tatou e tiaturi i te mau parau a Paulo ia Timoteo :

« E ere hoi i te aau tauâ ta te Atua i horo‘a mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapa‘o maitai.

« Eiaha oe e haama i te parau o to tatou Fatu ».3

I te avaʻe no me 1974, tei te mau motu no Tona maua te taea‘e John H. Groberg. E farereiraa ta maua e te arii no Tona, e ua farerei maua ia’na ma te tura rahi. Ua rave matou ia au i te mau peu. Tera râ, na mua maua a reva ai, ua parau o John Groberg i te hoê mea taa ê rii. Ua na ô oia e, « E te Arii, ahani mau oe i riro ei Momoni na reira atoa to oe nunaa, ua oti a‘ena paha ïa ta oe fifi e ta ratou i te faaafarohia ».

Pahono mai nei te arii ma te mata ataata e, « E pai John Groberg, peneiaʻe ua tano oe ».

Ua mana‘o atura vau i te aposetolo Paulo i mua ia Ageripa. Ua mana‘o vau i te pahonoraa a Ageripa i te iteraa papû a Paulo : « Ua fatata vau i te riro ei [Keresetiano] ia oe ».4 Ua itoito te taea‘e Groberg i te faaiteraa i to’na iteraa papû i mua i te arii.

I teie pô, e rave rahi tauasini o tatou e tavini tamau nei i te Fatu ei misionare Na’na. No te pahono i te hoê piiraa, ua faarue ratou i te fare, te utuafare, te mau hoa e te haapiiraa e ua haere i mua ra ma te tavini. Te vai ra aita e maramarama maitai nei, e te ui nei ratou : « No te aha ra ratou e pahono ohie nei e no te aha ra ratou e horo‘a rahi nei ? »

E tano i ta tatou mau misionare ia pahono ia au i te mau parau a Paulo, tera misionare no mutaa ra : « Parau noa hoi au i te evanelia, aita o’u arueraa : eita hoi au e ti‘a ia ore ; e ati hoi to’u ia ore au ia parau i te evanelia ! »5

I roto i te mau papa‘iraa mo‘a, aita e poroʻi tano a‘e, aita e hopoi‘a e taamu rahi a‘e, aita e arata‘iraa afaro a‘e i te faaueraa tei horo‘ahia e te Fatu tei ti‘a faahou a fâ ai Oia i Galilea i mua i na pĭpĭ e ahuru ma hoê. Ua na ô Oia :

« O te mana atoa i te raʻi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia’u ana‘e.

« E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai ;

« ma te haapii atu ia ratou i te haapa‘o i te mau mea atoa ta’u i parau atu ia outou na : e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao ».6

Teie faaueraa hanahana, apitihia ta’na fafauraa hanahana, o te parau arata‘i ïa no to tatou anotau, mai tei riro na i te afa ti‘a o te mau tau ra. E ohipa tumu te ohipa misionare na Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I riro noa na ; e e riro noa’tu. Mai ta te peropheta Iosepha Semita i parau, « I muri a‘e i te mau mea ato‘a tei parauhia, te ohipa rahi roa‘e e tei hau atu i te faufaa o te pororaa ïa i te Evanelia ».7

E Piti a‘e matahiti poto, e ua oti ta to tatou mau misionare rave tamau taviniraa i roto i te nuu faehau rahi a te Atua, ua oti ta ratou haaraa rave tamau e ua hoʻi ratou i to ratou fare i tei herehia. Teie to ratou mau mono i ô nei i teie pô, i rotopu i te nuu no te Autahu‘araa a Aarona a te Ekalesia. E te feia apî tamaroa, ua ineine anei outou no te pahono mai ? Ua hinaaro anei outou e rave i te ohipa ? Ua faaineine anei outou no te tavini ?

Ua tatara te peresideni John Taylor i te mau titauraa : « Te huru taata ta tatou e hinaaro nei no te ta‘ita‘i i teie evanelia, o te mau taata ïa e faaroo to ratou i te Atua; te mau taata e faaroo to ratou i ta ratou haapa‘oraa; te mau taata e faatura ratou i to ratou autahu‘araa… te mau taata tei î i te Varua Maitai e i te mana o te Atua[;]… ei mau taata hi‘oraa tura, te haavare ore, te viivii ore e te aau mâ ».8

E te mau taea‘e, tei ni‘a ia tatou tata‘itahi te faaueraa ia faaite i te evanelia a te Mesia. Ia tuʻati to tatou oraraa i te faatureraa iho a te Atua, eita atura ïa te taata e farii nei i to tatou anaana e parau mai ma te oto e : « Ua ore a‘enei te auhune, ua nuu te tau ; aita râ tatou i ora ».9

Ua horo‘a mai te Tia‘i mamoe maitai roa o te mau varua, te misionare i faaora i te taata nei, i Ta’na haapapûraa hanahana e :

« E mai te mea e hope to orua pue mahana i te pororaa i te parau tatarahapa i teie nei mau taata, e ia arata‘i mai orua, i te hoe noa a‘e varua taata ia’u nei, aue hoi to orua oaoa rahi i pihai iho ia’na i roto i te basileia o to’u Metua !

« E i teie nei, mai te mea ua rahi to orua oaoa i te varua taata hoe a‘e o tei arata‘ihia mai e orua ia’u nei i roto i te basileia o to’u Metua, eaha’tura â ïa te huru o to orua oaoa rahi ia rahi noa’tu â ta orua varua taata e arata‘i mai ia’u nei ! »10

No’na i faahiti i teie mau parau, te horo‘a nei au i to’u iho nei iteraa papû. O oia te Tamaiti a te Atua, to tatou Faaora e to tatou Ora.

Te pure nei au ia noaa mai ia tatou te itoito no te hohora i te rima no te faahoaraa, te tuutuu ore no te tamata e tamata faahou, e te haehaa titauhia no te imi i te arata‘iraa no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra no te haapa‘o faaoti i ta tatou faaueraa ia faaite i te evanelia. Tei ni‘a ia tatou te hopoi‘a, e te mau taea‘e. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.