Bucuria de a-i mântui pe cei morţi

Vârstnicul Richard G. Scott

din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli


„El va sădi în inimile copiilor promisiunile făcute strămoşilor şi inimile copiilor se vor întoarce către strămoşii lor”.

Domnul i-a revelat profetului Joseph Smith doctrina sublimă cu privire la rânduiala sacră a botezului. Acea revelaţie a venit într-o perioadă în care alte biserici creştine propovăduiau că moartea ar fi determinat în mod irevocabil şi etern destinul sufletului. Ele propovăduiau că cei botezaţi aveau să fie răsplătiţi cu bucurie nepieritoare, în timp ce toţi ceilalţi aveau să aibă parte de tortură veşnică fără nicio speranţă de a fi mântuiţi.

Revelaţia Domnului conform căreia, prin autoritatea corespunzătoare a preoţiei, botezul poate fi înfăptuit şi pentru cei decedaţi, a venit în sprijinul adevărului declaraţiei Sale: „Dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu”1. Botezul pentru cei morţi poate oferi, cu multă compasiune, această rânduială esenţială tuturor celor decedaţi care sunt demni, care nu au primit-o în viaţa muritoare.

Această doctrină glorioasă este o altă mărturie cu privire la natura atotcuprinzătoare a ispăşirii lui Isus Hristos. El a făcut ca salvarea să fie posibilă pentru fiecare suflet care se pocăieşte. Ispăşirea Sa a biruit moartea şi El le îngăduie celor demni care au decedat să primească toate rânduielile necesare salvării prin intermediul lucrării din templu înfăptuită pentru cei morţi.

Într-o scrisoare scrisă cu peste 150 de ani în urmă, Joseph Smith a declarat: „Sfinţii au privilegiul să fie botezaţi pentru… rudele lor decedate… care au primit Evanghelia în lumea spiritelor, prin… intermediul celor care au fost însărcinaţi să le propovăduiască.”2 Ulterior acestei declaraţii el a adăugat: “ Sfinţii care neglijează să facă acest lucru pentru rudele lor decedate, îşi pun în pericol propria salvare”3.

Profetul Ilie i-a încredinţat cheile muncii pentru cei morţi lui Joseph Smith în templul din Kirtland4 pentru a îndeplini promisiunea Domnului, anume că „va sădi în inimile copiilor promisiunile făcute strămoşilor şi inimile copiilor se vor întoarce către strămoşii lor5.

Prin revelaţiile ulterioare primite de Joseph Smith şi de profeţii care l-au succedat, s-au adus lămuriri cu privire la munca din templu şi modul de a o înfăptui, precum şi cu privire la realizarea istoriei familiei, efort de care depinde munca din templu. Fiecare profet, începând cu Joseph Smith, a subliniat nevoia imperativă de a primi toate rânduielile, atât pentru noi înşine, cât şi pentru strămoşii noştri decedaţi.

Munca din templul şi cea de realizare a istoriei familiei sunt, de fapt, o singură lucrare împărţită în două părţi. Ele sunt legate una de cealaltă la fel cum rânduiala botezului este legată de darul Duhului Sfânt. Unii membri nu pot să înfăptuiască ambele lucrări din cauza problemelor de sănătate sau a distanţelor până la temple.

Preşedintele Howard  W. Hunter ne-a învăţat:

„Trebuie să primim rânduielile preoţiei care se înfăptuiesc în templu şi care sunt necesare pentru exaltarea noastră; apoi, trebuie să înfăptuim munca necesară pentru cei care nu au avut ocazia de a accepta Evanghelia în această viaţă. Munca pentru ceilalţi este înfăptuită în două etape: prima, cercetările privind istoria familiei pentru a afla cine sunt strămoşii noştri; a doua, înfăptuirea rânduielilor din templu pentru a le oferi aceleaşi ocazii acordate celor în viaţă.

Cu toate acestea, există mulţi membri ai Bisericii al căror acces la temple este limitat. Ei fac tot ce pot. Ei efectuează cercetările pentru istoria familiei şi rânduielile din templu sunt îndeplinite de alţii. Pe de altă parte, există unii membri care sunt implicaţi în munca din templu, dar care nu reuşesc să facă cercetările pentru istoria familiei lor. Cu toate că slujirea lor în sprijinirea altora este divină, ei pierd o binecuvântare atunci când nu îşi caută propriile rude decedate aşa cum am fost îndrumaţi în mod divin de profeţii din zilele din urmă. …

“Am învăţat că cei care sunt implicaţi în cercetări pentru istoria familiei şi, care pe urmă, înfăptuiesc rânduielile din templu pentru cei ale căror nume le-au găsit, vor cunoaşte bucuria suplimentară de a primi ambele jumătăţi ale binecuvântării”6.

Tatăl din Cer doreşte ca fiecare dintre noi să primească amândouă părţile binecuvântării ce rezultă din această muncă fundamentală pentru cei morţi. El i-a îndrumat pe alţii să ne arate modul în care putem să fim pregătiţi. Dumneavoastră şi eu suntem aceia care decid dacă primim sau nu acele binecuvântări.

Orice lucrare pe care o înfăptuiţi în templu reprezintă un timp petrecut în mod eficient, însă primirea rânduielilor pentru unul dintre strămoşii dumneavoastră va face ca timpul petrecut în templu să fie mult mai sacru, şi veţi primi chiar şi binecuvântări mai mari. Prima Preşedinţie a declarat: „Obligaţia noastră principală este să ne căutăm şi să ne identificăm propriii strămoşi”7.

Tinerilor, doriţi o cale sigură prin care să eliminaţi influenţa duşmanului din viaţa voastră? Implicaţi-vă profund în căutarea strămoşilor voştri, pregătiţi-le numele pentru rânduielile sacre înfăptuite în templu pentru cei morţi şi, apoi, mergeţi la templu pentru a-i reprezenta în primirea rânduielilor botezului şi darului Duhului Sfânt. Pe măsură ce înaintaţi în vârstă, veţi putea să participaţi şi la primirea celorlalte rânduieli. Nu mă pot gândi la o protecţie mai mare împotriva influenţei duşmanului în viaţa voastră.

În Misiunea Rostov-na-Donu din Federaţia Rusă, tinerii au fost invitaţi să indexeze 2.000 de nume şi, apoi, să pregătescă cel puţin un nume din familia lor pentru rânduielile din templu. Aceia care au îndeplinit acest ţel au fost invitaţi să parcurgă o călătorie lungă până la noul templu din Kiev, Ucraina. Un tânăr băiat şi-a împărtăşit experienţa: „Îmi petreceam foarte mult timp jucându-mă pe calculator. Când am început să indexez, nu am mai avut timp pentru a mă juca. La început, m-am gândit: «O, nu! Cum este posibil?». Când acest proiect s-a terminat, nu mai eram interesat de jocuri. … Munca genealogică este ceva ce putem face aici, pe pământ, şi care va rămâne în ceruri”.

Mulţi sfinţi credincioşi au făcut munca de cercetare genealogică şi folosesc butonul „rezervat” de pe FamilySearch pentru a arăta că rânduielile pentru rudele lor decedate vor fi înfăptuite de membrii familiei. Scopul rezervării numelor este acela de a le oferi oamenilor o perioadă de timp rezonabilă pentru a înfăptui rânduieli pentru propriii strămoşi şi pentru cei din familia extinsă. În prezent, există 12 milioane de nume şi câteva milioane de rânduieli corespunzătoare care sunt rezervate. Multe nume au fost rezervate cu mulţi ani în urmă. Strămoşii ale căror nume au fost identificate sunt, fără îndoială, nerăbdători şi încântaţi atunci când numele lor sunt incluse pe lista celor pregătite pentru rânduieli. Cu toate acestea, s-ar putea să nu fie foarte fericiţi atunci când trebuie să continue să aştepte ca rânduielile pentru ei să fie înfăptuite.

Noi îi încurajăm pe cei care au foarte multe nume rezervate să le permită membrilor familiei lor extinse sau membrilor din episcopie şi ţăruş să-i ajute în realizarea acelei lucrări. Puteţi face acest lucru împărţind cartonaşele cu nume pentru templu membrilor din episcopie şi ţăruş care sunt dispuşi să ajute sau folosind programul FamilySearch pentru a trimite aceste nume direct la templu. Această ultimă opţiune menţionată, a fost folosită de Cindy Blevins din Casper, Wyoming, timp de mulţi ani.

Sora Blevins a fost botezată când era adolescentă şi a fost singura membră a familiei sale care s-a alăturat Bisericii. Ea a dus la bun sfârşit un volum mare de muncă genealogică. Însă există mult prea multe nume pentru care ea şi familia ei să poată înfăptui rânduieli. Prin urmare, sora Blevins a trimis acele nume la templu şi, conform spuselor ei, rânduielile pentru ele sunt, adesea înfăptuite în câteva săptămâni, de obicei, într-unul dintre cele două temple care sunt cele mai apropiate de casa ei. Ea spune că îi place să se gândească la faptul că prietenii şi vecinii ei, din episcopia şi ţăruşul ei, se pot afla printre cei care ajută la înfăptuirea muncii pentru strămoşii ei. Ea apreciază faptul că ei fac acest lucru.

Preaiubitei mele soţii, Jeanene, îi plăcea să facă cercetări pentru istoria familiei. Când copiii noştri erau mici ea şi prietenele ei aveau grijă de copii pe rând pentru ca ea să poată avea câteva ore, o dată la câteva săptămâni, pentru a face cercetări genelogice pentru familia noastră. După ce mezinul nostru s-a mutat la casa lui, ea a scris în jurnalul personal: „Tocmai am luat o hotărâre şi vreau ca întreaga lume să o cunoască. Fostul dormitor al lui Mike a devenit camera mea de lucru pentru genealogie. Este foarte bine dotată pentru a organiza consemnările şi pentru a lucra acolo. Viaţa mea se va concentra acum asupra cercetării genealogice şi trimiterii numelor la templu. Sunt atât de emoţionată şi de nerăbdătoare să încep”8.

O altă consemnare în jurnal spune: „Pentru mine, miracolul a avut loc în biroul lui Mel Olsen din Departamentul Istoria Familiei, care mi-a prezentat, imprimat pe hârtie, arborele genealogic al strămoşilor mei cunoscuţi, întocmit de Ancestral File (Fişierul strămoşilor) pe baza înregistrărilor computerizate trimise societăţii de genealogie. Acesta fusese întocmit, în mare parte, pe baza înregistrărilor create în cadrul programului pe care Biserica l-a folosit, cu mulţi ani în urmă, pentru a-i încuraja pe toţi membri să întocmească istoria familiei lor cu numele strămoşilor din ultimele patru generaţii. Fusesem copleşită gândindu-mă la responsabilitatea uriaşă ce mă aştepta, aceea de a aduna toate informaţiile despre strămoşii mei de la asociaţiile familiale, pentru a le introduce în calculator pentru prima distribuire computerizată a Ancestral File (Fişierului strămoşilor). Şi, acum, se aflau acolo pe birou, în faţa mea, frumos organizate şi tipărite. Eram atât de emoţionată şi atât de copleşită, încât pur şi simplu stăteam acolo fără cuvinte şi, apoi, am început să plâng de fericire. … Pentru cineva care a cercetat timp de treizeci de ani cu stăruinţă şi migală, computerizarea tuturor acestor înregistrări este cu adevărat entuziasmantă. Şi când mă gândesc la sutele de mii de oameni care introduc acum sau vor introduce în curând în sistemul computerizat volume mari de date demografice şi dischete cu cercetări personale… Sunt atât de entuziasmată. Aceasta este cu adevărat lucrarea Domnului şi El o conduce”9.

Am gustat suficient din roadele acestei lucrări sublime pentru a cunoaşte că acele chei pe care Ilie i le-a dat lui Joseph Smith permit inimilor noastre să fie legate şi fiecăruia dintre noi să fie conectat cu aceia dintre strămoşii noştri care aşteaptă ajutorul nostru. Datorită eforturilor noastre făcute aici pe pământ, în templele sfinte, folosind autoritatea delegată de Salvator, strămoşii noştri primesc rânduielile necesare salvării care le permit să aibă parte de fericire eternă.

În trecut, motivaţi de convingerea profundă că aceasta este o lucrare sacră, oamenii au înfruntat plini de curaj provocarea care părea să fie asemănătoare cu încercarea de a recolta singur toate grânele din Nebraska. Acum, multe combine puternice sunt folosite în această muncă. Împreună, noi putem şi vom duce la îndeplinire munca de care este nevoie.

Eu depun mărturie că Spiritul lui Ilie atinge inimile multora dintre copiii Tatălui din întreaga lume, determinând accelerarea muncii pentru cei morţi într-un ritm fără precedent.

Dar dumneavoastră? V-aţi rugat în legătură cu munca pentru strămoşii dumneavoastră? Daţi deoparte acele lucruri din viaţa dumneavoastră care nu contează cu adevărat. Decideţi să faceţi ceva care va avea consecinţe eterne. Este posibil ca dumneavoastră să fi fost îndemnaţi să vă căutaţi strămoşii, dar consideraţi că nu sunteţi specialişti în genealogie. Înţelegeţi că de acum nici nu mai este nevoie să fiţi? Totul începe cu dragoste şi o dorinţă sinceră de a-i ajuta pe cei care sunt dincolo de văl şi care nu se pot ajuta singuri. Uitaţi-vă în jurul dumneavoastră! Veţi găsi pe cineva în apropriere care să vă ajute să aveţi succes.

Această muncă este una spirituală, este un efort imens de cooperare de ambele părţi ale vălului, în care ajutorul este oferit în ambele direcţii. Oriunde v-aţi afla în lume, cu rugăciune, credinţă, hotărâre, sârguinţă şi puţin sacrificiu, puteţi avea o contribuţie însemnată. Începeţi acum. Vă promit că Domnul vă va ajuta să găsiţi o cale. Şi vă va face să vă simţiţi minunat. În numele lui Isus Hristos, amin.

Show References

  1.  

    1.  Ioan 3:5.

  2.  

    2.  History of the Church , 4:231.

  3.  

    3.  Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith (2007), p. 471–472.

  4.  

    4. Vezi Doctrină şi legăminte 110:13–16 .

  5.  

    5.  Doctrină şi legăminte 2:2; subliniere adăugată.

  6.  

    6. Howard  W. Hunter, „A Temple-Motivated People”, Liahona, mai 1995, 5–6; Ensign , febr. 1995, 4–5.

  7.  

    7. Scrisoare din partea Primei Preşedinţii, 29 febr. 2012; subliniere adăugată

  8.  

    8. Jurnalul personal al lui Jeanene Scott, apr. 1988. 1988.

  9.  

    9. Jurnalul personal al lui Jeanene Watkins Scott, 23 sep. 1989 23, 1989.