2010–2019
Te oaoa no te faaoraraa i tei pohe
Atopa 2012


Te oaoa no te faaoraraa i tei pohe

« E na’na e tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te mau fafauraa i fafauhia i te mau metua, e e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua ».

Ua heheu te Fatu i te peropheta Iosepha Semita i te haapiira hanahana no te oro‘a no te bapetizoraa. Ua faariihia teie heheuraa i te taime te haapii ra te tahi atu mau haapa‘oraa Keresetiano e, na te pohe e haapapû mau i te hopearaa mure ore o te varua. Ua haapii ratou e, te feia tei bapetizohia e ite ïa ratou i te oaoa hopea ore e te tahi atu rȃ mau taata e faaruru ïa ratou i te mauiui mure ore e aita ho‘i e faaoraraa.

Te heheuraa a te Fatu e, e nehenehe te bapetizoraa no tei pohe e ravehia na roto i te mana ti‘a o te autahu‘araa, e tape‘a ïa te reira i te ti‘a o Ta’na parau : « Ia ore te taata ia fanau i te pape e te Varua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ra »1 E nehenehe i te bapetizoraa na roto i te monoraa e horo‘a aroha i teie oro‘a faufaa rahi i te feia parau-ti‘a atoa tei pohe e tei ore i farii i te reira i roto i te tahuti nei.

Teie haapiiraa hanahana o te hoȇ ȃ ïa ite no te natura mure ore o te Taraehara a Iesu Mesia. Ua horo‘a oia i te rave‘a no te faaoraraa i te mau varua tatarahapa atoa. Ua haavî Ta’na taraehara i te pohe e ua faati‘a Oia i te feia pohe parau-ti‘a ia farii i te taatoaraa o te mau oro‘a no te faaoraraa na roto i te monoraa.

I roto i te hoê episetole tei papa‘ihia hau atu i te 150 matahiti i teie nei, ua parau o Iosepha Semita : « Tei te Feia Mo‘a ra te haamaitairaa ia bapetizohia ratou no… to ratou mau fetii tei pohe… tei farii i te Evanelia i roto i te ao varua, na roto… i te feia tei faataahia no te a‘o atu ia ratou ».2 I muri rii mai, ua parau faahou oia e, « Te feia mo‘a tei ore i haapa‘o i te reira no to ratou mau fetii tei pohe, e na reira ïa ratou no to ratou iho pohe ».3

Ua horo‘a te peropheta Eliaha i te mau taviri no te ohipa monoraa ia Iosepha Semita i roto i te Hiero no Ketelani4 no te faatupu i te fafauraa a te Fatu e « E na’na e tanu i roto i te mau aau o te mau tamarii te mau fafauraa i fafauhia i te mau metua, e e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua ».5

Na roto i te tahi â heheuraa ia Iosepha Semita e i te mau peropheta i muri mai, ua tae mai â te hoê iteraa no ni‘a i te ohipa hiero e te tautooraa a te aamu utuafare o te turu i te ohipa no te hiero. Ua haapuai te mau peropheta atoa mai Iosepha Semita mai â i te titauraa rû ia ravehia te mau oro‘a atoa no tatou iho e no to tatou mau tupuna tei pohe.

Te ohipa hiero e te ohipa aamu utuafare, o te hoê ïa ohipa tei vahihia i roto e piti tufaa. Ua tu‘ati-amui-hia te reira mai te au i te mau oro‘a no te bapetizoraa e te horo‘araa i te Varua Maitai. Eita paha e nehenehe i te tahi mau melo ia rave i na ohipa toopiti no te tino ma‘ima‘i aore râ no te atea i te mau hiero.

Ua haapii te peresideni Howard W. Hunter :

« E ti‘a ia tatou ia rave i te oro‘a autahu‘araa o te hiero i titauhia no to tatou iho faaiteiteiraa ; i muri iho e ti‘a ia tatou ia rave i te oro‘a hiero i titauhia no ratou tei ore i farii i te rave‘a no te farii i te evanelia i roto i te oraraa nei. E ravehia te ohipa no vetahi ê na roto i na taahiraa e piti ; a tahi, na roto i te ma‘imiraa i te aamu utuafare ia ite e o vai mau rȃ to tatou mau tupuna ; e te piti, te raveraa i te mau oro‘a hiero ia noaa atoa ia ratou te hoê â mau rave‘a tei fana‘ohia e te feia ora.

« Te vai ra â e rave rahi mau melo no te Ekalesia tei atea i te mau hiero. Te haa nei ratou mai tei maraa ia ratou. Te tamau nei ratou i te ma‘imiraa i te aamu utuafare e na te tahi atu mau taata e faaoti i te ohipa hiero. Are‘a râ te vai nei te tahi mau melo o te rave nei i te ohipa hiero e o te ore râ e imi nei i te aamu utuafare no to ratou iho mau tupuna. Noa’tu e te rave nei ratou i te hoê ohipa hanahana na roto i te tautururaa ia vetahi ê, te ere nei ratou i te hoê haamaitairaa ma te oreraa e imi i to ratou iho mau tupuna i pohe mai tei faaue-hanahana-hia e te mau peropheta no teie mau mahana hopea nei.

« Ua haapii mai au e, te mau taata o te ma‘imi i te aamu utuafare e o te rave i muri iho i te oro‘a hiero no te mau i‘oa o te mau taata ta ratou i ite, e ite ïa ratou i te tahi atu â oaoa no te fariiraa i na afa e piti atoa ra o te haamaitairaa ».6

Ua hinaaro te Metua i te Ao ra e, ia farii tatou tata‘itahi i na tufaa e piti atoa ra o te haamaitairaa o teie ohipa monoraa faufaa rahi. Ua arata‘i oia ia vetahi no te faaite ia tatou nahea ia rave i te reira. Tei ia outou e ia’u nei te titauraa i taua mau haamaitairaa ra.

Te mau ohipa atoa ta outou e rave i roto i te hiero e mea maitai roa ïa, te fariiraa râ i te mau oro‘a no te monoraa i te hoê o to outou iho mau tupuna e riro ïa ei taime hau roa i te mo‘a e e fariihia te mau haamaitairaa rarahi roa‘e. Ua parau te Peresideniraa Matamua, « Te titauraa matamua no tatou, o te imiraa ïa e te iteraa i to tatou iho hui tupuna ».7

Ua hinaaro anei outou te feia apî i te hoê rave‘a papû no te faaore i te mana o te enemi i roto i to outou oraraa ? A rave i te ohipa ma‘imiraa i to outou mau tupuna, a faaineine i to ratou mau i‘oa no te mau oro‘a hiero mo‘a na roto i te monoraa, e a haere i muri iho i te hiero no te mono atu ia ratou ia farii i te mau oro‘a no te bapetizoraa e te horo‘araa i te Varua Maitai. E ia paari outou, e nehenehe ïa ia outou ia farii atoa i te tahi atu mau oro‘a. I to’u mana‘oraa aita’tu e paruru rahi atu â i te mana o te enemi i roto i to outou oraraa.

I roto i te misioni no Rostov-na-Donu, i Rusia, ua anihia i te feia apî ia faanaho tata‘itahi ratou e 2000 i‘oa e ia faaineine hoê a‘e i‘oa no to ratou iho mau utuafare no te mau oro‘a hiero. Ua anihia te feia apî tei faaoti i teie fâ ia tere atu i te haere‘a roa i te hiero apî no Kiev, i Ukraine. Ua faaite te hoê tamaroa i te ohipa ta’na i rave : « Mea rahi te taime ta’u i rave noa na no te ha‘uti i te mau ha‘utiraa roro uira. I to’u haamataraa i te ohipa faanahoraa i‘oa (indexation), aita to’u e taime no te ha‘uti. Ua mana‘o vau e, ‘Eaha ho‘i teie !’ I te otiraa teie ohipa, aita vau i anaanatae faahou i te ha‘uti… Te ohipa parau tuatapaparaa e ohipa ïa o ta tatou e nehenehe e rave i te fenua nei, e o te vai i te ra‘i ».

E rave rahi feia mo‘a itoito tei rave i te ohipa ma‘imiraa i to ratou mau paparaa tupuna e o te faaohipa nei i te faaherehereraa i‘oa i roto i te FamilySearch no te tape‘a i te mau oro‘a e na te mau melo o to ratou iho utuafare e mono. Te tumu no te faaherehereraa i te mau i‘oa no te faati‘araa ïa i te hoê area taime tano no te mau taata ia rave i te mau oro‘a no to ratou mau tupuna e te mau fetii tapiri. Te vai nei e 12 milioni i‘oa e e hau atu i te milioni oro‘a tei faahereherehia. E rave rahi i‘oa tei faahereherehia a rave rahi mau matahiti i teie nei. Te mau tupuna tei itehia mai e mea papû roa ia e oaoa rahi ratou ia faati‘a-ana‘e-hia to ratou mau i‘oa no te mau oro‘a. Are‘a râ eita paha ratou e oaoa roa mai te mea e tia‘i noa ȃ ratou ia ravehia to ratou mau oro‘a.

Te faaitoito nei matou i te feia ua rahi roa ta ratou mau i‘oa tei faahereherehia ia horo‘a’tu i te reira ia nehenehe i te mau fetii aore râ te mau melo no te paroita e te tĭtĭ ia tauturu ia outou ia faaoti i taua ohipa ra. E nehenehe ta outou e rave i te reira na roto i te opereraa i te mau tareta hiero i te mau melo no te paroita e te tĭtĭ o te hinaaro i te tauturu aore râ na roto i te faaohiparaa i te faanahoraa roro uira a te FamilySearch no te haapono ti‘a’tu te mau i‘oa i te hiero. Teie rave‘a o te tahi ïa mea ta Cindy Blevins no Casper, Wyoming i rave na e rave rahi matahiti te maoro.

Ua bapetizohia te tuahine Blevins ei taure‘are‘a e o oia ana‘e te melo no to’na utuafare tei tomo mai i roto i te Ekalesia. Ua faaoti oia i te hoê ohipa faito rahi no te parau tuatapaparaa. Tera râ ua rahi roa te mau i‘oa e nehenehe ia’na e to’na iho utuafare ia rave faaoti. No reira, ua haapono atu te tuahine Blevins i te mau i‘oa i te hiero, e mai ta’na i faaite mai, ua hope te reira i te ravehia tau hebedoma noa i roto i te hoê o na hiero e piti piri mai i to’na fare. Ua mana‘o oia e na te mau hoa e te mau taata i roto i ta’na iho paroita e tĭtĭ i tauturu i te faaotiraa i te mau oro‘a o to’na mau tupuna. Te mauruuru nei oia ia ratou.

Mea au roa na ta’u vahine here, o Jeanene, i te ohipa ma‘imiraa i te aamu utuafare. I te apȋraaa ta maua mau tamarii, e haapa‘o ïa oia i te mau tamarii a to’na mau hoa e e haere mai te mau hoa i muri iho e haapa‘o i ta’na iho mau tamarii ia nehenehe ia’na e ohipa no te tahi na hora i te mau hebedoma atoa i te ma‘imiraa i to matou mau reni utuafare. I muri a‘e i to ta maua tamarii hopea faaru‘eraa mai i te utuafare, ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu : « Ua rave iho nei au i te hoê faaotiraa e te hinaaro nei au e ti‘a i ni‘a e ia tuô no ni‘a i te reira faaotiraa. Ua riro te piha ta‘otoraa tahito o Mike ei piha ohipa parau tuatapaparaa na’u. Te vai nei te mau tauhaa atoa no te faanahonaho i te mau buka utuafare e no te rave i te ohipa i reira. I teie nei, e faatumu to’u oraraa i ni‘a i te ma‘imiraa utuafare e te haaponoraa i te mau i‘oa i te hiero. Te oaoa e te anaanatae rahi nei au i te rave-tamau-raa i te reira ».8

Teie ȃ te tahi papa‘iraa i roto i te buka aamu : « Te… temeio no’u nei ua tupu ïa i roto i te piha toro‘a no te Aamu Utuafare o Mel Olsen tei horo‘a mai ia’u te hoê neneiraa o to’u mau tabula utuafare tei itehia e tei iritihia mai mai roto mai i te mau buka roro uira a te Ancestral File [Vairaa Tupuna] tei haaponohia’tu i te sotaiete parau tuatapaparaa tupuna. No roto mai te rahiraa i te mau buka no te faanahoraa e maha u‘i ta te Ekalesia i faanaho e rave rahi mau matahiti i teie nei. Ua pe‘ape‘a roa vau i te mana‘oraa i te ohipa rahi i mua ia’u no te haaputuputuraa i te taato‘araa o te mau buka tupuna no roto mai i te mau faanahoraa utuafare e no te tuu atu te reira i roto i te matini roro uira no te opereraa matamua na roto i te roro uira a te Ancestral File [Vairaa Tupuna]. E teie i mua ia’u teie mau buka tei nene‘i-nehenehe-hia e tei faanahohia e te vai nei i ni‘a i te iri i mua ia’u. Ua oaoa roa vau e ua rahi roa to’u maere e ua parahi au ma te maere e ua haamata vau i te heva no to’u oaoa rahi… No te hoê taata mai ia’u tei ma‘imi ma te tuutuu ore e ma te itoito e toru ahuru matahiti te maoro, e mea faahiahia mau te tuuraahia te taatoaraa o teie mau buka aamu i roto i te roro uira. E ia mana‘o vau i te mau hanere tauasini mau taata e tuu nei aore râ o te fatata i te tuu i roto i te matini roro uira te mau buka tivira huru rahi e te mau pehe ma‘imiraa a te taata iho… te oaoa rahi nei au. E ohipa mau teie na te Fatu e te arata‘i nei Oia i te reira ».9

Ua tamata vau i te hotu o teie ohipa hanahana no te ite e ua faati‘a te mau taviri ta Eliaha i faaho‘i mai ia Iosepha Semita ia taatihia to tatou mau aau e ua tu‘ati-tata‘itahi-hia tatou i te aau o to tatou mau tupuna tei tia’i i ta tatou tauturururaa. Na roto i ta tatou mau tautooraa i roto i te mau hiero mo‘a i ni‘a i te fenua nei e na roto i te faaohiparaa i te mana ta te Faaora i horo‘a mai, e farii ïa to tatou mau tupuna i te mau oro‘a faaora o te faati‘a ia ratou ia oaoa i te oaoa mure ore.

I mutaa iho, ma te tura‘ihia e te hoê iteraa hohonu no te huru mo‘a o te ohipa, ua faaruru itoito noa te mau taata i te hoê titauraa mai te ooti-rima-raa i te mau huero maa atoa i Nebraska. I teie nei, e rave rahi matini puai e ohipa nei. E nehenehe ta tatou e faaoti amui i te ohipa i titauhia.

Te faaite papû atu nei au e, te haaputapû nei te Varua o Eliaha i te aau o te mau tamarii e rave rahi a te Metua i te Ao ra na te ao taatoa nei, ma te haavitiviti atu â i te ohipa no te feia i pohe.

E outou ? Ua pure anei outou no ni‘a i te ohipa o to outou iho mau tupuna ? A tuu na i te hiti taua mau mea faufaa ore ra i roto i to outou oraraa. A faaoti i te rave i te tahi mea e hopearaa mure ore. Peneia‘e ua faaûruhia outou i te ma‘imi i te mau tupuna e ua mana‘o râ outou e ere outou i te hoê aivanaa no te parau tuatapaparaa tupuna. E nehenehe anei ia outou ia ite e eita te reira aravihi e titau-faahou-hia ? E haamata te reira ma te here e te hoê hinaaro mau ia tauturu i te feia tei pohe o te ore e nehenehe i te tauturu ia ratou iho. A imi. Te vai nei te tahi taata i piha‘iho ia outou o te nehenehe e tauturu ia outou ia manuia.

E ohipa varua teie, e ohipa tautooraa rahi o na pae e piti atoa ra o te paruru, e e tauturu te horo‘ahia i na pae e piti atoa ra. I te mau vahi atoa tei reira outou i roto i te ao nei, na roto i te pure, te faaroo, te mana‘o tae, te itoito e te tahi faatusiaraa, e nehenehe ta outou e horo‘a i te hoȇ tauturu puai. A haamata i teie nei. Te fafau atu nei au ia outou e e tauturu te Fatu ia outou ia ite i te hoê e‘a. E na te reira ïa e faaoaoa ia outou. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.