2010–2019
Te oaoa o te Autahu‘araa
Atopa 2012


Te oaoa o te Autahu‘araa

E mata na tatou i te farii e i te haro‘aro‘a i te mau mea maere e i te haamaitairaa o te autahu‘araa. E mata na tatou i te farii e i te here i te mau hopoi‘a tei anihia ia tatou ia faaoti.

Te oaoa ia ma‘ue

E rave rahi matahiti i teie nei, ua faaoti matou te tahi mau hoa tapena faahoro manureva ia faatupu i te hoê moemoea tamarii ta matou, oia hoi, e tata‘i i te hoê manureva tahito. No reira, ua amui matou no te hoo i te Piper Cub tahito roa no te matahiti 1938, e ua haamata matou i te ohipa no te faaho‘i faahou ia’na mai to’na huru apî ra. Ua au roa matou i te raveraa i teie ohipa. E auraa taa ê roa to teie ohipa no’u i te mea e, ua haapii mai au i te faahoro i te manureva i ni‘a i teie huru manureva i to’u taure‘are‘araa ra.

Ua hamani-matamua-hia teie marureva e 35 matahiti i muri a‘e i to te mau taea‘e Wright faatupuraa i ta ratou rereraa manureva tu‘iroo matamua. E au e, e ruau-roa-hia vau no te haamana‘o-noa-raa i te reira.

E ere te mea pata pitopito te faaharururaa i te matini ; hoê taata i roto no te faaharuru i te matini, e hoê taata i rapae no te taviri haapuai i te moulin ê haruru noa’tu te matini. Ua riro te taime faaharururaa matini tata‘itahi ei taime oaoaraa e te faaiteraa i to matou itoito.

Ia rere a‘era te manureva, ua ite papû ihora matou e, e ere te Piper Cub i te manureva tere. Mai te mea e, e mata‘i puai na mua mai, e au e, aita matou e nuu faahou i mua. Te haamana‘o nei au i te taime a rere ai au e ta’u tamaiti, o Guido, na ni‘a a‘e i te autobahn (purumu tere vitiviti) i Helemani, e mea papû maitai e, ua hemo maua i te mau pereoo !

Noa’tu râ, ua here roa vau i teie manureva iti na‘ina‘i ! E rave‘a maitai roa ïa teie no te ite i te mau mea maere e te nehenehe o te rereraa na ni‘a i te manureva. E nehenehe ta oe e faaroo, e ite, e hau‘a, e tamata e e hi‘o eaha mau te rereraa na ni‘a i te manureva. Teie te parau a te mau taea‘e Wright no ni‘a i te reira: « [Aore] roa hoê mea e aifaito i te mea ta te mau taata faahoro manureva e fana‘o a amohia ai oe na roto i te reva na ni‘a i te mau pererau uouo ».1

A taa noa’tu râ te reira, i te omuaraa o teie matahiti, ua fana‘o vau i te rere na ni‘a i te hoê manureva tama‘i F-18 tutuha auahi hamaniraa taa ê roa, na muri iho i te mau Blue Angels, oia te pŭpŭ faahoro manureva faaiteite no te nuu reva a te Hau Amui no Marite. Mai te huru ra e, e rereraa haamana‘oraa teie, i te mea e, e 50 matahiti ti‘a na mua’tu, fatata i te tai‘o mahana ti‘a, ua faaoti au i ta’u haapiipiiraa no te riro mai ei pairati manureva tama‘i.

Parau mau, e taa-ê-raa rahi te rereraa na ni‘a i te F-18 e te rereraa na ni‘a i te Piper Cub. Ua faaite mai te reira i te hoê nehenehe taa ê atu o te rereraa na ni‘a i te manureva. Mai te huru e, ua faaohipa-maitai-roa-hia’tu te mau ture o te mata‘i. Tera râ, teie rereraa to’u na muri iho i te mau Blue Angels, ua faahaamana‘o oi‘oi mai te reira e, te ohipa pairati manureva tama‘i tutuha auahi, na te mau taure‘are‘a ihoa te reira ha‘uti, e ere na te ruau faahou. Te faahiti faahou nei au i te parau a te mau taea‘e Wright i te na-ô-raa e, « Hau atu i te mau huru mea atoa, ta te rereraa manureva e horo‘a mai, o te mana‘o hau hope roa ïa, ano‘ihia i te oaoa faito ore ».2 Taa ê atu i te reira, te rereraa na muri iho i te mau Blue Angels, te tahi ïa rave‘a taa ê roa no te faahaere mai i « te mau melahi » e ati noa‘e ia outou na, e ia haamaraa mai ia outou i ni‘a.

Mai te mea e, e ui mai outou ia’u e, tei hea te rereraa ta’u i au roa a‘e i roto i teie na rereraa e piti, aita vau i papû e, e nehenehe anei ta’u e pahono atu. Te vahi papû, e mea taa ê roa te tahi i te tahi. Tera râ, e nehenehe atoa e parau e, ua aifaito rii noa raua.

Inaha, i roto i te Piper Cub e i te F-18, ua ite au i te aehuehu, i te nehenehe e i te oaoa o te rereraa. I roto i teie na rereraa e piti, te taa nei ia’u te auraa o te parau a te rohipehe, a papa‘i ai oia e, ia faaatea ê i te mau otia haape‘ape‘a o te fenua e ia [ori] i roto i te ra‘i i ni‘a i te pererau moni.3

Tau autahu‘araa nei â i te mau vahi atoa

I teie nei, te uiui nei paha outou e, eaha te tuatiraa o teie na rereraa taa ê roa te tahi i te tahi i ni‘a i ta tatou putuputuraa i teie mahana, e aore râ, i ni‘a i te autahu‘araa ta tatou e fana‘o nei, e aore râ, i ni‘a i te taviniraa autahu‘araa ta tatou paatoa e here rahi nei ?

E te mau taea‘e, e ere anei e, e mea taa ê roa to te tahi e to te tahi iteraa no ni‘a i te ohipa taviniraa i roto i te autahu‘araa ? E nehenehe e parau e, te rere nei te tahi pae o outou na ni‘a i te F-18 tutuha auahi, area te tahi o outou ra, te rere nei ïa na ni‘a i te Piper Cub. Te ora nei te tahi pae o outou i roto i te mau paroisa e te mau tĭtĭ i reira te mau ti‘araa atoa, mai te tauturu o te tia‘i pŭpŭ tahu‘a rahi e tae noa’tu i te papa‘i parau o te pŭpŭ diakono, i faaî-hope-roa-hia ai na te mau melo autahu‘araa haapa‘o. Ua fana‘o ïa outou i te rave i te ohipa i roto i te hoê paroisa nahonaho maitai.

Area te tahi pae o outou, te ora nei ïa i roto i te mau fenua e mea iti roa te mau melo o te Ekalesia e te feia tei mau i te autahu‘araa. E riro paha outou i te mana‘o e, o outou ana‘e i to outou vahi, e te teimaha te ohipa e titauhia ia rave. E titauhia paha ia outou ia horo‘a rahi i to outou taime no te faaharuru i te matini o te ohipa taviniraa a te autahu‘araa. I te tahi taime, mai te mea ra e, aita roa’tu ta outou amaa e aore râ, ta outou paroisa e nuu ra i mua.

Tera râ, noa’tu eaha ta outou hopoi‘a e aore râ, eaha te huru o to outou oraraa, ua ite outou e o vau atoa nei e, i te mau taime atoa, e itehia ihoa te hoê oaoa taa ê i roto i te ohipa taviniraa autahu‘araa itoito.

Ua au vau i te mau taime atoa ia tere na ni‘a i te manureva, noa’tu e, na ni‘a i te Piper Cub, na ni‘a i te hoê F-18, e aore râ, na ni‘a i te tahi atu huru manureva. I roto i te Piper Cub, aita vau i amuamu i to’na tere ore ; i roto i te F-18 aita’toa vau i amuamu i te iteraa e, ua hope mau to’u anotau.

Oia mau, i te mau taime atoa te vai ra ihoa te tahi mea tano ore i roto i te hoê ohipa. Oia mau, e mea ohie ia imi i te mau mea no te amuamu.

Tera râ, e te mau taea‘e, te mau nei tatou i te Autahu‘araa Mo‘a, mai te au i te haapa‘oraa a te Tamaiti o te Atua ! Ua tuuhia te rima i ni‘a i to tatou upoo tata‘itahi, e ua farii tatou i te autahu‘araa o te Atua. Ua horo‘ahia mai ia tatou te mana e te hopoi‘a no te rave i te ohipa i to’na ra i‘oa, ei mau tavini Na’na i ni‘a i te fenua nei. I roto anei i te hoê paroisa rahi e aore râ, i te hoê amaa na‘ina‘i, ua piihia tatou ia tavini, ia haamaitai e ia rave i te ohipa i te mau taime atoa, ei maitai no te mau taata atoa e no te mau mea atoa i tuuhia mai na tatou e haapa‘o. Te vai ra anei te tahi atu ohipa hau atu i te nehenehe ?

E mata na tatou i te haroaroa, i te mauruuru, e i te ite i te oaoa o te ohipa taviniraa i roto i te autahu‘araa.

Te oaoa o te autahu‘araa

Ua faataui to’u here i te ohipa tere manureva i te avei‘a i to’u oraraa taatoa. Tera râ, noa’tu te oraora e te oaoa i fariihia e au i roto i te ohipa pairati manureva, ua riro to’u mau iteraa ei melo no teie Ekalesia ei mau iteraa rahi a‘e, oaoa a‘e, e te hohonu a‘e. A ô ai au i roto i te ohipa a te Ekalesia, ua ite au i te mana hope o te Atua e tae noa’tu i To’na aroha mau.

Ei pairati manureva, ua tapea vau i te ra‘i. Ei melo no te Ekalesia, ua ite au i te here e te tia‘i maite no te ra‘i mai.

I te tahi taime, e mihi au ia parahi i roto i te piha faahororaa manureva. Tera râ, na te taviniraa i piha‘i iho i to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine i roto i te Ekalesia e faaore maite i te reira. No te mea ho‘i e, ua ti‘a ia’u ia ite i te hau e te oaoa nehenehe o te tupu i te rahi i te riroraa ei tuhaa iti na‘ina‘i o teie ohipa rahi, eita roa ïa vau e hinaaro ia ere au i te reira no te hoê noa a‘e mea i te ao nei.

I teie mahana, ua putuputu mai tatou ei naho‘a rahi no te autahu‘araa. Tei ia tatou nei te oaoa mo‘a e te haamaitairaa ia tavini i te Fatu e i to tatou taata tupu, ia horo‘a i tei hau i te maitai i roto ia tatou, no te tauturu ia vetahi ê, e no te patu i te basileia o te Atua.

Ua ite tatou e ua maramarama tatou e, te autahu‘araa, o te puai e te mana mure ore ïa o te Atua. E nehenehe ta tatou e faahiti aau ohie noa i teie tatararaa. Tera râ, ua taa papû anei tatou i te auraa o te mau parau ta tatou e parau nei ? E faahiti faahou atu vau : te autahu‘araa, o te puai mure ore e te mana o te Atua.

A feruri i te reira. Na roto i te autahu‘araa, ua hamani e ua faatere te Atua i te mau ra‘i e i te fenua.

Na roto i teie puai, e faaora Oia e e faateitei Oia i Ta’na mau tamarii, ma te faatupu « i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».4

Te autahu‘araa, mai ta te peropheta Iosepha Semita i faataa mai, o « te rave‘a ïa a haamata ai te Manahope i te heheu i To’na hanahana i roto i te… hamaniraa o teie ao, e na roto hoi i te reira i tamau ai Oia i te faaite mai Ia’na iho i te mau tamarii a te taata nei i teie mahana, e na roto atoa i te reira e faaite mai ai Oia i Ta’na mau opuaraa i te hopea o te tau ».5

Ua tuu mai to tatou Metua mana hope i te Ao ra i te mana o te autahu‘araa i ni‘a ia tatou—tatou te taata tahuti nei, e to tatou huru haapa‘o ore e te parau ti‘a ore, ia au i te tatararaa. Ua horo‘a mai Oia ia tatou nei i te mana no te rave i te ohipa na roto i To’na i‘oa no te faaoraraa o Ta’na mau tamarii. Na roto i teie mana rahi, ua faatiahia tatou ia poro i te evanelia, ia rave i te mau oro‘a o te faaoraraa, ia tauturu i te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e ia haamaitai e ia tavini i to tatou mau utuafare e to tatou mau taata tupu.

E nehenehe te mau taata atoa e farii i te reira

Te autahu‘araa mo‘a teie ta tatou e mau nei.

Eita te autahu‘araa, e te hopoi‘a o te reira, e hoohia e aore râ, e poro‘ihia. E ore roa te faaohiparaa i te puai o te autahu‘araa e faaume mai, e taparuhia, e aore râ, e haahepohia na roto i te ti‘araa, te tao‘a rahi aore râ te faaumeraa. E puai varua teie, o te faaohipahia ia au i te ture o te ra‘i. No ô mai te reira i to tatou Metua i te Ao ra te rahi no tatou paatoa. E nehenehe to’na puai e faatanohia e e faaterehia na roto ana‘e i te parau tumu no te parau-ti‘a ra,6 eiaha râ te faatiaraa ia’na iho.

Te Mesia te puna o te mau mana e te puai atoa o te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei.7 Na’na teie ohipa, i haamaitaihia ai tatou i te tautururaa. « E aita e ti‘a i te hoê taata ia tauturu i teie nei ohipa maori râ ia haehaa oia e ia î roa hoi i te here, ia vai ia’na te faaroo, te ti‘aturi, e te aroha, ma te hitahita ore i te mau mea atoa, noa’tu i te mea e tuu-ti‘aturi-hia ia’na ra ».8

Aita tatou e rave i te ohipa ei maitai no tatou iho, e imi râ tatou ia tavini e ia faateitei ia vetahi ê. Aita tatou e faatere na roto i te puai, na roto râ i te « taparuraa… te faaoroma‘i-noa-raa… te marû e te haehaa, e na roto i te here mau ra ».9

E roaa te autahu‘araa o te Atua Manahope i te mau taata ti‘amâ atoa, i te mau vahi atoa ta ratou e parahi ra—noa’tu te huru o to ratou hui metua, noa’tu te ha‘iha‘i o to ratou oraraa, i te fatata anei e aore râ, i te atea anei o te ao nei. E roaa noa te reira eiaha ei ario, e aore râ, eiaha ei hoo i te mau mea o te ao nei. Ei faahitiraa i te auraa parau a te peropheta Isaïa i tahito ra, te feia atoa i poihâ ra, e haere mai i te pape nei, eiaha ei ario no te haere mai e amu !10

E no te Taraehara mure ore e te maere ho‘i o to tatou Faaora, o Iesu Mesia, e roaa ai i te taata atoa te autahu‘araa o te Atua, noa’tu e, ua hi‘a na outou, e aore râ, ua ti‘amâ ore na outou i mutaa ihora. Na roto i te faanahoraa faaanaanaraa e te tamâraa i te pae varua o te tatarahapa, e ti‘a ia outou « ia ti‘a mai i ni‘a e ia anaana mai » !11 No te otia ore ho‘i o te here faaore hapa o to tatou Faaora e Taraehara, e ti‘a ai ia outou ia ara to outou mata i ni‘a, ia tamahia outou e ia ti‘amâ, e ia riro ei mau tamaiti parau ti‘a e te hanahana na te Atua ra—ei mau taata ti‘amâ no te mau i te autahu‘araa mo‘a a‘e o te Atua Mana hope ra.

Te mau mea maere e te haamaitairaa o te autahu‘araa

Te oto nei au no te feia o te ore e haroaroa nei e o te ore e oaoa nei i te mau mea maere e i te haamaitairaa o te autahu‘araa. E au ratou mai te mau horopatete i ni‘a i te manureva, i te haamau‘araa i to ratou taime no te amuamu, no te na‘ina‘i o te puohu aratita, a ta‘uma ai ho‘i ratou i ni‘a i te ra‘i i ô atu i te mau ata, mai te te‘a ra te tere—hoê mea e horo‘a ai te mau arii i tahito ra i te mau mea atoa na ratou ra, no te tamata i te ite hoê a‘e taime !

E te mau taea‘e, ua haamaitaihia tatou i te mea e, ua riro tatou ei tuhaa haehaa no teie mana autahu‘araa rahi. E nânâ tatou i to tatou mata e e hi‘o, e ite e e farii ana‘e i teie rave‘a ia au i to’na huru mau ra.

Na roto i te ohipa taviniraa autahu‘araa ti‘a, te here e te faaroo, ei reira e ti‘a ai ia tatou ia ite i te auraa mau o te heheuraa ra: « E haere au na mua i to outou mata. E vai hoi au i to outou pae atau e i to outou pae aui, e ei roto hoi to’u Varua i to outou mau aau, e ta’u mau melahi hoi e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a ».12

E mata na tatou i te farii e i te haro‘aro‘a i te mau mea maere e i te haamaitairaa o te autahu‘araa. E mata na tatou i te farii e i te here i te mau hopoi‘a tei anihia ia tatou ia faaoti—te mau hopoi‘a i roto i to tatou utuafare e i roto i ta tatou mau amuiraa a te Ekalesia, noa’tu te huru o te rahi e aore râ, te na‘ina‘i o te reira. E mata na tatou i te faarahi tamau noa i to tatou parau-ti‘a, to tatou faaroo, e ta tatou taviniraa autahu‘araa. E mata na tatou i te imi i te oaoa o te ohipa taviniraa i roto i te autahu‘araa !

E nehenehe tatou e rave maitai a‘e i te reira na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te ite, te haapa‘o e te faaroo.

Te auraa ra, a tahi, titauhia ia tatou ia ite e ia faatumu roa i roto ia tatou i te haapiiraa tumu o te autahu‘araa o te itehia i roto i te parau i heheuhia mai e te Atua. E mea faufaa no tatou ia haroaroa i te mau fafauraa e i te mau faaueraa, i ni‘a i te reira e ohipa ai te autahu‘araa.13

A piti, e mata na tatou ia faaite i te paari e ia faaohipa tamau noa e ma te faatura, i teie iteraa tei roaa ia tatou. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te ture a te Atua, e haapii ho‘i ia arai i to tatou mana‘o e to tatou tino, e ia faaau i ta tatou mau ohipa i ni‘a i te haerea o te parau-ti‘a i haapiihia mai e te mau peropheta, e ite ïa tatou i te oaoa o te ohipa taviniraa autahu‘araa.

E te hopea, e mata na tatou i te faarahi i to tatou faaroo i to tatou Fatu ia Iesu Mesia. E mata na tatou i te rave i To’na i‘oa i ni‘a iho ia tatou, e ia fafau i te mau mahana tata‘itahi ia haere faahou na ni‘a i te e‘a o te aupĭpĭraa. A tuu ana‘e i ta tatou ohipa ia haamaitai roa i to tatou faaroo.14 Na roto i te aupĭpĭraa, tatou e maitai roa ai, hoê taahiraa i muri iho i te tahi, na roto i te taviniraa i to tatou utuafare, to tatou taata tupu e i te Atua.

Mai te mea e, e tavini tatou i roto i te autahu‘araa ma to tatou aau, to tatou puai, to tatou mana‘o e to tatou itoito atoa, ua fafauhia mai e roaa ia tatou te ite rahi, te hau e te mau horo‘a o te varua. Mai te mea e, e faatura tatou i te autahu‘araa mo‘a, e faatura atoa te Atua ia tatou, e i reira tatou e « ti‘a parau-ti‘a mai [ai] i mua i te aro o te Atua ia tae i te mahana hopea ra ».15

Te pure nei au ia ite noa to tatou mata e to tatou aau i te mau mea maere e te oaoa o te autahu‘araa o to tatou Atua rahi e te puai o ta’u ia pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.