2010–2019
Manava i te amuiraa
Atopa 2012


Manava i te amuiraa

Ia faaroo maitai mai tatou i te mau poro‘i… e ia farii tatou i te Varua o te Fatu e ia noaa te ite o Ta’na e hinaaro no tatou.

Mai ta’u e ite nei, ua î te mau parahiraa tata‘itahi—eiaha ra i teie pae i muri. Te vai ra te mau parahiraa vata. Te reira no te feia tei taere rii, no te rahi o te pereoo i ni‘a i te purumu, te imiraa i te parahiraa ia haere mai ratou.

E mahana rahi teie—mahana no te amuiraa. Ua faaroo mai tatou i te hoê pŭpŭ himene nehenehe i te himeneraa mai i te himene haviti mau. I te mau taime atoa e faaroo ai au i te pŭpŭ himene, te hamonia e aore râ te piana, e haamana‘o vau i to’u metua vahine, o tei parau e « ua here au i te mau horo‘a atoa tei horo‘ahia ia outou, i te mau parau tu‘ite atoa ta outou i farii, e te mau ohipa atoa ta outou i rave. To’u noa oto i te aau o te ore outou i faaea e te piana ». Mauruuru, e mama te hinaaro nei au.

E oaoa rahi i te farii atu ia outou e to’u mau taea‘e e mau tuahine i te 182raa o te Amuiraa Rahi Afa Matahiti a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Mai to tatou farereiraa e ono ava‘e i ma‘iri a‘enei, e toru na hiero apî tei haamo‘ahia, e e hoê hiero tei haamo‘a-faahou-hia. I te ava‘e Me ra, ua haamo‘a vau i te hiero nehenehe no Kansas City Missouri e ua tae atu i te faaiteiteraa no te peu tumu tei faataahia no te reira haamo‘araa. E faahiti ïa vau i te reira ananahi po‘ipo‘i.

I te ava‘e Tiunu ra, ua haamo‘a te Peresideni Dieter F. Uchtdorf i te hiero tia‘i-maoro-hia i Manaus Berezilia e i te omuaraa o te ava‘e Setepa ra, ua haamo‘a faahou te Peresideni Henry B. Eyring i te hiero tei faaapîhia i Buenos Aires, fenua Labrada, ta‘u ho‘i i haamo‘a fatata e 27 matahiti i ma‘iri a‘enei. E piti noa iho hepedoma i ma‘iri a‘enei, ua haamo‘a te Peresideni Boyd K. Packer i te hiero nehenehe no Brigham City i te oire i reira ho‘i oia i fanauhia’i e i paari ai.

Mai ta‘u i parau na mua’tu, aita’tu e fare patuhia e te Ekalesia tei hau atu i te faufaa rah i te hoê hiero, e te oaoa nei matou e te vai nei 139 hiero e ohipa nei na te ao taatoa nei, e 27 tei faaitehia aore râ te patuhia ra. Te mauruuru nei matou no teie mau fare mo‘a e no te mau haamaitairaa ta ratou e hopoi mai nei i roto i to tatou mau oraraa.

I teie po‘ipo‘i, te oaoa nei au i te faaara’tu e piti faahou â hiero, oia ho‘i no te mau ava‘e e te mau matahiti e haere mai nei, o te patuhia i te mau vahi i muri nei : Tucson i Arizona e Arequipa i Peru. E horo‘ahia’tu te mau hamaramaramaraa no teie mau hiero i muri nei ia roaa mai te parau faati‘a e te faati‘araa e titauhia.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e rave mai au i te hoê atu parau—oia ho‘i te misionare rave ohipa.

Aita i ma‘oro a‘enei, ua faati‘a te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te mau taure‘are‘a o te tahi mau fenua iho ia tavini i te 18raa o te matahiti, e mea ti‘amâ ratou, te itoito, e ua farii i te parau tu‘ite no te haapiiraa tuarua, e ua faaite i te hinaaro mau e tavini. Ua riro te reira ei paruru taa ê no te fenua, e ua faati‘a te reira e rave rahi tauatini mau taure‘are‘a tamaroa ia tavini i te hoê misioni hanahana e tei faaî atoa i te mau hopoi‘a no te faehau i titauhia e te mau rave‘a no te haapiiraa.

Ua riro to matou iteraa e teie mau misionare 18 matahiti ei manuïaraa. Ua faaite to ratou peresideni misioni e mea faaroo ratou, te haapa‘o maitai, te paari te feruriraa, e te tavini ma te aravihi mai te mau misionare tahito e tavini ra i roto i te misioni iho. Ua faatupu to ratou haapa‘o maitai, te faaroo e te paari te feruriraa i te hinaaro ia matou ia na reira atoa no te ohipa misionare oioi no te feia apî tamaroa atoa na te mau fenua atoa no reira mai ratou te haereraa mai.

Te oaoa nei au i te faaara’tu mai teie taime, te mau taure‘are‘a ti‘amâ atoa e te itoito, tei farii i ta ratou parau tu‘ite no te haapiiraa tuarua e aore râ te au, noa’tu te vahi ta ratou e ora ra, e faati‘ahia ratou ia tavini ei misionare i te omuaraa o te 18raa o te matahiti ei monoraa i te 19 matahiti. Aita vau e parau nei e mea ti‘a no te mau taure‘are‘a atoa—e aore râ titauhia—ia tavini i teie matahiti apî. Aita roa, tei te huru ra o te oraraa, e oia’toa i te faaotiraa a te feia faatere o te autahu‘araa, e faati‘ahia ia teie faaotiraa.

A feruri ai matou na roto i te pure no te matahiti e ti‘a ai i te feia apî tamaroa ia haamata i ta ratou ohipa misioni, ua hi‘o atoa matou no te matahiti o te feia apî tamahine o te nehenehe e tavini. I teie mahana, te oaoa nei au ia faaara’tu, e no te feia apî tamahine itoito, te ti‘amâ o te hinaaro nei e tavini, e faati‘ahia no te ohipa misionare i te omuaraa o te 19raa o te matahiti ei monoraa i te 21 matahiti.

Te haapapû atu nei matou e te ohipa misionare e hoê hopoi‘a na te autahu‘araa—e te faaitoito nei matou i te feia apî tamaroa atoa ti‘amâ e te itoito i te pae tino e te pae feruriraa, ia pahono i te piiraa ia tavini. E rave rahi feia apî tamahine e tavini atoa nei, aita ratou i raro a‘e i teie titauraa ia tavini mai te feia apî tamaroa. Te haapapû nei ra matou i te feia apî tamahine o te Ekalesia, e te hopoi mai nei râ ratou i te hoê tauturu faahiahia mau i te riroraa ei misionare, e te oaoa nei matou no ta ratou taviniraa

Te hinaaro tamau noa nei â matou i te mau misionare tane e vahine faaipoipo paari. Mai te mea te vata nei outou, e ua faatuhaahia, e mea maitai to outou ea, te faaitoito nei au ia outou ia haere e tavini ei misionare rave tamau. E oaoa rahi to te tane e te vahine a tavini amui ai raua i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra.

I teie nei e to’u mau taea‘e e mau tuahine, ia faaroo maitai mai tatou i te mau poro‘i o te hohorahia mai i roto i na mahana e piti i mua nei, e ia farii tatou i te Varua o te Fatu e ia noaa te ite o Ta’na e hinaaro no tatou. Te pure nei au, ia riro ei iteraa no tatou, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.