2010–2019
Teihea ra te ti‘ahapa?
Atopa 2012


Teihea ra te ti‘ahapa ?

Aita râ te ti‘ahapa o tei mana‘ohia e na’na e tape‘a nei i te tautururaa a te ra‘i e tapo‘i nei i te Atua ; te tapo‘i nei râ ia tatou.

I roto i to’na horuhoru hohonu i roto i te Fare Tape‘araa no Liberty, ua tuô te peropheta Iosepha Semita : « E te Atua, teihea ra oe ? E teihea ra te ti‘ahapa o te tapoi nei i to oe na vahi tapuniraa ? »1 E rave rahi o tatou i roto i te mau taime horuhoru e mana‘o nei e tei te atea roa te Atua ia tatou. Aita râ te ti‘ahapa o tei mana‘ohia e na’na e tape‘a nei i te tautururaa a te ra‘i e tapo‘i i te Atua ; te tapo‘i nei râ ia tatou. Eita roa te Atua e tapuni, o tatou râ tera e tapo‘ihia nei e te hoê ti‘ahapa no te mau hinaaro e faaatea ê atu ia tatou i te Atua e e au atura ïa, ua atea roa Oia e e ore roa e ra‘ehia. Na to tatou iho mau hiaai, e ere roa te mana‘o « Ia tupu to oe hinaaro »2 e faatupu nei i te mana‘o no te hoê ti‘ahapa e tape‘a nei i te Atua. E nehenehe noa i te Atua ia ite aore râ ia paraparau ia tatou, o tatou paha o te ore nei e hinaaro i te faaroo aore râ i te auraro atu i To’na hinaaro e i To’na taime.

E iti mai to tatou mana‘oraa e, ua taa ê atu tatou i te Atua, a riro ai tatou mai te tamarii rii i mua Ia’na. E ere te reira i te mea ohie i roto i te hoê ao e nehenehe ho‘i i te mau mana‘o o te tahi atu mau taata i te tura‘i i to tatou mau hinaaro. E tauturu râ te reira ia tatou ia ite i teie parau mau : Tei piha‘iho te Atua ia tatou e te ite nei Oia ia tatou e e ore roa Oia e tapuni Ia’na i Ta’na mau tamarii haapa‘o maitai.

Ua faahoho‘a mai ta’u nei mootua tamahine, e toru matahiti, i te mana no te ti‘araa hara ore e te haehaa no te tu‘ati ia tatou i te Atua ra. Ua haere oia e to’na utuafare i te opani iriti no te Hiero no Brigham City i Utaha. I roto i te hoê o te mau piha o tera fare nehenehe, ua hi‘o haere oia e ua ui, « Mama, tei hea Iesu ? » Ua faaite to’na metua vahine e eita oia e ite mata atu ia Iesu i roto i te hiero, e nehenehe râ ta’na e ite i To’na mana i roto i to’na aau. Ua feruri maite Eliza i te pahonoraa a to’na metua vahine e e au ra ua mauruuru oia. E ua faaoti a‘era oia e « Ua haere Iesu e tauturu i te tahi atu taata ».

Aore e ti‘ahapa i haapouri i te ite o Eliza aore râ i faaapiapi i to’na hi‘oraa i te mea e tupu mau nei. Tei piha‘iho te Atua ia’na, e ua ite oia i te reira. Ua ite oia e, te hiero o te fare ïa o te Fatu e ua maramarama atoa râ oia e e tino to Iesu Mesia tei ti‘afaahou mai e tei faahanahanahia e e nehenehe ia’na ia tae atu i te hoê noa vahi i te taime hoê.3 Mai te mea aita Oia i To’na ra fare, ua ite oia e, tei te tahi atu vahi Oia. E na roto i te mea ta’na i ite no ni‘a i te Faaora, ua ite oia e, tei te tahi vahi Oia i te raveraa i te maitai no te mau tamarii a To’na Metua. E mea maramarama e ua ti‘aturi oia i te ite mata atu ia Iesu eiaha no te hoê temeio haapapûraa e, te ora nei Oia te mea noa ra e ua here oia Ia’na.

Ua nehenehe i te Varua i te heheu atu i to’na feruriraa e i to’na aau tamarii te tamahanahanaraa ta tatou paatoa e titau e e hinaaro nei. Te ora nei Iesu, ua ite Oia ia tatou, te tia‘i nei Oia ia tatou e te tau‘a nei Oia ia tatou. I roto i te mau taime mauiui, te mo‘emo‘e e te ahoaho, eita e titauhia ia tatou ia ite mata roa ia Iesu Mesia no te ite e, te ite nei Oia i to tatou huru oraraa e Ta’na misioni o te haamaitairaa ïa ia tatou.

Ua ite au na roto i to’u iho oraraa e nehenehe te ohipa tei tupu ia Eliza e tupu atoa ia tatou, te taata paari. I te mau mahana matamua no to’u ti‘araa ohipa, ua rave puai au i te ohipa ia noaa te hoê ti‘araa orometua haapii papû i te fare haapiiraa teitei no Stanford. Ua mana‘o vau e, ua noaa ia’u e to’u nei utuafare te hoê oraraa maitai. Mea piri to matou faaearaa i to te mau metua o to’u hoa faaipoipo i te tahi vahi nohoraa maitai roa. Ia au i te faito o te ao nei, ua noaa ia’u te manuiaraa. Ua horo‘ahia mai râ e te Ekalesia te haamaitairaa ia faaru‘e ia California e ia haere atu i te fare haapiira teitei no Ricks i Rexburg, Idaho. Ua riro paha ta’u nei ohipa i roto i to’u oraraa e hoê ti‘ahapa e faataa ê ra ia’u i te hoê Metua here tei ite maitai a‘e ia’u nei, eaha ra to’ u oraraa no ananahi. Ua haamaitaihia râ vau i te ite e noa’tu eaha te manuiaraa ta’u i farii i roto i ta’u ohipa e to’u oraraa utuafare e tae noa mai i taua taime ra e tao‘a aroha ïa no ô mai i te Atua ra. E mai te hoê tamarii rii, ua tuturi au no te pure ia ani eaha te mea e ti‘a ia’u ia rave. Ua nehenehe ia’u ia faaroo i te hoê reo hau i roto i to’u feruriraa tei parau e, « Na’u teie fare haapiiraa ». Aore e ti‘ahapa i paruru ia’u i te Atua. Ma te faaroo e te haehaa ua auraro vau i To’na hinaaro e ua ite au i To’na here e to’na parahiraa i piha‘iho ia’u.

Te mau matahiti i te fare haapiira teitei no Ricks i reira ho‘i au i te tamataraa i te imi e i te haapa‘o i te hinaaro o te Atua, ua riro ïa ei tape‘araa i te ti‘ahapa ia ore e tapo‘i ia’u aore râ ia haapouri i te ohipa a te Atua i roto i to’u nei oraraa. A tutava ai au i te rave i Ta’na ohipa, ua ite au i to’u piriraa’tu Ia’na e ua papû ia’u e, ua ite Oia i to’u huru oraraa e ua tau‘a rahi Oia i to’u oaoa. Are‘a râ mai tei tupu i Stanford, ua haamata te mau mana‘o o te ao nei i te faaiteite mai ia ratou i mua i to’u na mata. Te hoê, o te hoê ïa ohipa maitai roa, tei pûpûhia mai ia’u a faaoti ai au i te paeraa o te matahiti ei peresideni no te fare haapiiraa teitei no Ricks. Ua feruri au i teie ohipa e ua pure e ua tauaparau i te reira e te Peresideniraa Matamua. Ua pahono maitai mai ratou e ma te arearea rii e ere râ i te mea papû roa. Ua faaroo te peresideni Spencer W. Kimball ia’u no ni‘a i te ohipa tei pûpûhia mai e te hoê taiete rahi e ua parau mai, « Oia e Hal, e au ra ua tano maitai oe ! E mai te mea no’atu e hinaaro matou ia oe, ua ite ïa matou e tei hea oe ». Ua ite ratou tei hea vau, are‘a râ e nehenehe i to’u mau hinaaro ia manuia i roto i to’u toro‘a e faatupu i te hoê ti‘ahapa o te haafifi ia’u i te imi i te Atua e o te haafifi rahi roa’tu â i te faaroo e i te pee atu i Ta’na mau aniraa.

Ua ite ta’u vahine faaipoipo i te reira e ua farii oia i te hoê mana‘o puai e eiaha matou e faaru‘e i te Ricks College. Ua parau vau, « Na reira ïa, ua oti ». Ua mârô râ oia, ma te paari, ia farii au i ta’u iho heheuraa. E no reira ua pure faahou vau. I tera taime, ua farii mau vau i te arata‘iraa, mai te huru o te hoê reo i roto i to’u feruriraa tei parau e, « E vaiiho vau ia oe ia faaea maoro rii i te fare haapiiraa teitei no Ricks ». Ua nehenehe paha i to’u iho mau mana‘o te‘ote‘o i te haapouiri i to’u hi‘oraa i te mea e tupu mau ra e i te haafifi ia’u ia farii i te heheuraa.

E toru ahuru mahana i muri a‘e i te faaotiraa faaȗruhia ta’u i rave ia pato‘i i te ohipa tei pûpûhia mai e ia faaea i te fare haapiiraa teitei no Ricks, ua parari mai te haapueraa pape no Teton. Ua ite te Atua e, e parari te haapueraa pape no Teton, e hanere e hanere taata e riro i te hinaaro i te tautururaa. Ua vaiiho Oia ia’u ia imi i te mana‘o tauturu e ia farii i Ta’na faati‘araa no te faaea i te fare haapiiraa teitei no Ricks. Ua ite Oia i te taato‘araa o te mau tumu e hinaaro noahia’i ta’u taviniraa i te fare haapiiraa e i Rexburg. E no reira ua ani pinepine au i te Metua i te Ao ra na roto i te pure i tera mau mea Ta’na e hinaaro ia’u ia rave no te feia ua ino te fare e aore râ te vahi ohiparaa. E tau hora ta’u no te ohipa ia ratou ra no te tamâ i te vari e te pape i roto i te fare. No to’u hinaaro ia ite e, ia rave i To’na hinaaro i tae ai i to’u aau te rave‘a faaaano varua.

Na te reira e faahoho‘a i te tahi atu rave‘a e nehenehe ta tatou e faatupu i te hoê patu i te iteraa i te hinaaro o te Atua aore râ te iteraa i To’na aroha no tatou : te ononoraa i ta tatou iho tarena e te vai nei ho‘i ta te Fatu iho. Ua mana‘o vau e, ua nava‘i ta’u taime taviniraa i Rexburg e ua hora roa no te haere i mua’tu. I te tahi mau taime e nehenehe i to tatou onoonoraa ia rave ia au i ta tatou noa tapura ohipa e haapouri i To’na hinaaro no tatou.

I roto i te fare tape‘araa no Liberty ua ani te peropheta Iosepha Semita i te Fatu ia faautu‘a i te feia e hamani ino ra i te mau melo no te Ekalesia i Missouri. Ta’na pure no te faautu‘araa papȗ ïa e te vitiviti. Ua pahono mai râ te Fatu « aita rea e matahiti a‘e i mua ra »,4 e e na reira Oia i taua mau enemi ra o te Ekalesia. I roto i te irava 24 e te 25 no te tufaa 121 no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, ua parau Oia :

« Inaha te ite nei to’u na mata e ua ite au i ta ratou mau ohipa atoa, e utu‘a oioi ta’u i te tau au no te reira, no ratou atoa :

« No te mea ua faataahia te tau no te mau taata atoa, mai te au i te mau ohipa ta’na e rave ra ».5

E iriti ê atu tatou i te ti‘ahapa ia mana‘o ana‘e tatou i te pure « Ia haapaohia to oe hinaaro » e « i to Oe ihoa na taime ».

Ua mana‘o te hoê o ta maua hunoa vahine e rave rahi mau matahiti e, ua tuu te Atua i te hoê ti‘ahapa i ni‘a‘e ia’na. E metua vahine apî oia e e toru tamarii ta’na e tei hiaai no te tahi atu â mau tamarii. I muri a‘e e piti maruaraa tamarii, ua u‘ana ta’na mau pure taparuraa. A rahi noa’tu ai te mau matahiti tamarii ore, ua farii oia i te tamataraa ia riri. I te haereraa ta’na tamarii hope‘a i te haapiiraa e au ra e te huru tamarii ore o to’na fare eita ïa te reira e tano e ta’na faaotiraa ia haapuai i to’na ti‘araa metua vahine—oia atoa te mau hapȗraa mana‘o-ore-hia aore râ hinaaro-ore-hia o to’na mau hoa. Ua mana‘o oia ia haapa‘o e ia haamo‘a ia’na mai ia Maria ra, tei parau, « Inaha… [te] tavini… o te Fatu ».6 Noa’tu râ e ua parau oia i teie mau parau i roto i to’na aau, aita râ oia i faaroo i te hoȇ pahonoraa.

No te faaanaanatae ia’na, ua ani ta’na tane faaipoipo ia pee atu ia’na i roto i te hoê tere ohipa i California. Ia haere ta’na tane i te mau apooraa, ua haere oia na te pae tatahi nehenehe e te taata ore. Ua ineine to’na aau i te pihaa, ua pure oia ma te reo puai. No te taime matamua aita oia i ani no te tahi atu â tamarii no te hoê râ tumu ohipa no te ra‘i mai. Ua tuô oia, « E te Metua i te Ao ra, e horo‘a ïa vau i te taato‘araa o to’u taime; a faaite mai na ia’u nahea i te faaî i taua taime ra ». Ua faaite oia i to’na hinaaro i te afa‘i i to’na utuafare i te mau vahi atoa e titauhia ratou ia haere. Ua faatupu taua pure ra i te hoê mana‘o hau mana‘o-ore-hia. Aita te reira i haamaha i te hiaai o to’na hinaaro i te hoȇ haapapȗraa, tera râ, no te taime matamua i roto i te mau matahiti e rave rahi, ua tamărȗ i to’na aau.

Ua tatara ê atu te pure i te ti‘ahapa e ua iriti i te mau maramarama o te ra‘i. I roto noa e piti hebedoma ua ite oia e, ua hapȗ oia i te hoê tamarii. Hoê noa matahiti to te aiû apî ua tae mai te hoê piiraa misionare i ta’u tamaiti e ta’u hunoa vahine. No ta’na fafauraa ia haere e rave i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa, ua tuu oia i te hiti te măta‘u e ua afa‘i i ta’na mau tamarii na te ara. I roto i te misioni ua fanau oia i te tahi â tamarii, i te mahana tauiraa misionare.

E mea faufaa rahi roa te auraro-hope-raa i te hinaaro o te ra‘i mai ta teie metua vahine apî i rave no te iriti ê atu i te mau ti‘ahapa varua ta tatou e tuu nei i te tahi mau taime i ni‘a i to tatou mau upoo. Eita râ te reira e haapapû i te mau pahonoraa i ta tatou mau pure i te reira iho taime.

E au ra e mea parau-ti‘a te aau o Aberahama na mua roa‘e i to Sara hapûraa ia Isaaka e hou a farii ai raua i to raua fenua i fafauhia ra. Te vai nei te tahi atu mau opuaraa a te ra‘i e ti‘a ia rave-faaoti-hia na mua roa. Taua mau opuaraa ra e ere noa ïa te paturaa i te faaroo o Aberahama e o Sara, te haapiiraa atoa râ ia raua i te mau parau mau mure ore ta raua i faaite atu ia vetahi ê i to raua tere i te fenua tei faaineinehia no raua. Mea pinepine e mea roa te mau faataimeraa a te Fatu; e te tahi te roaraa ïa o te oraraa. Ua numerahia râ te reira i te mau taime atoa no te haamaitai. E ere roa teie mau faataimeraa i te mau taime mo‘emo‘e aore râ oto e aore râ rû noa.

Noa’tu e ere To’na taime i to tatou taime, e nehenehe râ e papû ia tatou e e tape‘a te Fatu i Ta’na mau fafauraa. Ia outou o te mana‘o nei e mea fifi roa i te tapae atu Ia’na ra, te faaite papû atu nei au e e tae mai te mahana e ite mata paatoa ai tatou Ia’na. I teie taime, aore e mea e haapoiri nei i To’na hi‘oraa ia tatou, aore atoa ïa e mea e haapoiri i to tatou hi‘oraa Ia’na. E ti‘a tino paatoa ïa tatou i mua Ia’na. Mai ta’u mootua tamahine, e hinaaro tatou ia ite ia Iesu Mesia i teie nei, tera râ to tatou farereiraa papû Ia’na i mua i te haavâraa mea hau atu ïa i te oaoa mai te mea e rave matamua tatou i te mau mea i mâtau ai Oia ia tatou mai ia tatou i mâtau Ia’na. Ia tavini tatou Ia’na, e riro ïa tatou mai Ia’na, e e piri atu tatou Ia’na a fatata’tu ai tatou i te mahana aore roa e ohipa e huna i to tatou hi‘oraa.

E nehenehe i te tere i te Atua ra e tamau noa. Ua haapii te Faaora, « A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra ».7 E i reira Oia e parau ai ia tatou :

« I poia na hoi au, e ua horoa mai outou i te maa na’u ; i poihâ na vau e ua faainu mai outou ia’u ; e taata ê au, e ua ite mai outou ia’u :

« I veve na vau, e ua faaahu mai outou ia’u ; i pohe na vau i te ma‘i, e ua utuutu mai outou ia’u ; i roto na vau i te tapearaa, e ua haere mai outou ia’u ra.

« Ei reira te feia parau-tia ra e na ô a‘e ai te parau ia’na, E te Fatu, i nafea matou i ite ai ia oe i te poiaraa, e ua faaamu ia oe ? E te poihâraa, e ua faainu atu ia oe ?

« I nafea matou i ite atu ai ia oe, e e taata ê, e ua ite atu ia oe ? E te veveraa, e ua faaahu ia oe ?

« I nafea matou i ite atu ai ia oe i te poheraa i te ma‘i, e i roto i te tapearaa, e ua haere atu ia oe ra ?

« E na ô a‘e te arii i te parau ia ratou, na ô a‘era, Oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia’u ».8

Ia rave tatou i Ta’na i hinaaro ia tatou ia rave no te mau tamarii a To’na Metua, e faariro ïa te Fatu i te reira ei hamani-maitai-raa Ia’na, e e piri atu â tatou Ia’na a ite ai tatou i To’na here e Ta’na fariiraa. E riro ïa tatou mai Ia’na ra te huru e e faariro ïa tatou i te Mahana Haavâraa ei ohipa oaoa.

Te măta‘u i te taata o te ti‘ahapa paha ïa e huna nei ia outou i te Atua, eiaha râ te hinaaro ia tavini ia vetahi ê. Te hinaaro hoȇ roa o te Faaora o te tauturu ïa i te taata. E rave rahi o outou, mai ia’u nei, o te măta‘u i te tapiri atu i te tahi taata ta outou i faainoino aore râ tei haamauiui ia outou. Ua ite râ vau i te Fatu i te tamărûraa i te mau aau i muri mai, e to’u atoa. E no reira, no te Fatu, te ani hua’tu nei au ia outou ia haere atu e farerei i te tahi taata, noa’tu to outou măta’u, no te faaite atu i to outou here e ta outou faaoreraa i ta’na hape. Te fafau nei au ia outou e ia na reira outou, e ite ïa outou i te here o te Faaora no taua taata ra e na reira atoa To’na here ia outou, e e ere ïa no te atea mai te reira. Peneia‘e no outou e tupu te reira i roto i te hoê utuafare, i roto paha i te hoê oire, aore râ i roto i te hoê fenua.

Ia haere râ outou no te Fatu e haamaitai ia vetahi ê, e ite e e haamauruuru ïa Oia i te reira. Ia na reira pinepine outou e ite ïa outou i te hoê tauiraa i roto i to outou iho natura, na roto i te Taraehara a Iesu Mesia. Eita noa outou e piri atu Ia’na, e ite atoa râ to outou aau i to outou riro-noa-raa mai mai Ia’na ra te huru. I reira, ia ite mata ana‘e outou Ia’na, e na reira ho‘i tatou paatoa, e riro ïa outou mai ia Moroni a parau ai oia, « E teie nei, te parau nei au ia ora na outou atoa. E haere vave au e faaea i roto i te paradaiso o te Atua ra, e tae roa’tu ua amui-faahou-hia tau varua e tau tino nei, e ua afaihia a‘era vau ma te umere na roto i te reva nei, ia farerei a‘e ia outou i te haavaraa a Iehova teitei, o te Haava mure ore no tei ora e tei pohe ra. Amene ».9

Mai te mea e tavini tatou ma te faaroo, te haehaa, e ma te hinaaro i te rave i te hinaaro o te Atua, te faaite papû atu nei au e, e mea au roa te haavâraa a Iehova. E ite ïa tatou i to tatou Metua Here e Ta’na Tamaiti mai ta Raua e ite nei ia tatou i teie nei—ma te maramaramara maitai e ma te here maitai roa. I te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.