2010–2019
Hoê niu papû
Eperera 2013


Hoê niu papû

E mata na tatou ia farii i te titauraa a te Faaora ia haere Ia’na ra. E mata na tatou ia patu i to tatou oraraa i ni‘a i te hoê niu hau e te papû.

I te 17 no te ava‘e no atopa 1989, te ho‘i ra vau i te fare na ni‘a i te pereoo i muri iho i te ohipa, e ua fatata roa vau i mua i te mori puromu i te maaraa puromu no Market Street e Beale Street i San Francisco, i California. I tera taime, ua ueue te pereoo e ua mana‘o atura vau, « e huira perehu paha teie ». Ueue noa te pereoo, ua faaaoao rii au e ua ite ihora i te hoê pereoo mataeinaa tei tapiri roa mai, ua mana‘o a‘era vau, « Ua faaû mai tera pereoo mataienaa ia’u ! » Puai faahou atu te pereoo i te ueue, e ua mana‘o vau, « Perehu pauroa paha ïa na huira e maha ! » E ere roa râ te huira perehu e te pereoo mataeinaa—e aueueraa fenua iti rahi ! Ua tape‘a vau i mua i te mori uteute, e ua ite a‘era vau i te tahi mau ominomino i ni‘a i te puromu mai te aremiti ra te huru, te horo ra i raro ia Market Street. I mua noa mai ia’u, e fare iti rahi tera e oriori ra i tera pae e i tera pae, e te haamata ra te mau ofa‘i araea i te maruarua mai ni‘a mai te tahi fare rahi i to’u pae aui a tamau noa ai te fenua i te ueue.

Ua ta‘iri te aueueraa fenua Loma Prieta i te ôoa no San Francisco Bay i tera avatea e e rave rahi tei vai ma te nohoraa ore.

E pêpê huru rahi ta teie aueueraa fenua i faatopa i ni‘a i te ôoa no San Francisco Bay, i ni‘a ihoa râ i te fenua hirohirouri no San Francisco e no Oakland. I San Francisco, ua patuhia te vahi ra Marina District i ni‘a i te hoê faaru‘eraa pehu tei ano‘ihia te one, te repo, te patu maruarua e te tahi atoa materia ua puru rahi i te pape no raro i te fenua. Ua ano‘i-atoa-hia te tahi mau patu maruarua tei faaru‘ehia i roto i te ôoa no San Francisco Bay i muri mai i te aueueraa fenua no 1906 ».1

I te matahiti ra 1915, ua faati‘ahia te tahi mau paturaa rarahi i ni‘a i taua mahora ra. I te aueueraa fenua no 1989, ua riro te repo tei puru roa ino i te pape, tei ano‘ihia te one e te mau patu maruarua, ei tumu no te maruaraa o taua mau paturaa rarahi ra. Aita teie mau paturaa rarahi i patuhia i ni‘a i te niu papû.

Tauiraa iti rahi tei tupu i roto i te mau oraraa, i to’u atoa nei ho‘i, no taua aueueraa fenua ra Loma Prieta. Na te feruri-maite-raa i te mau ohipa i taua mahana ra i haapapû i roto i to’u feruriraa e to’u aau e, no te pato‘i manuia i te mau vero, te mau aueueraa fenua e te mau ati o te oraraa, e mea ti‘a ia tatou ia patu i ni‘a i te hoê niu papû.

Ua horo‘a mai te peropheta ati Nephi ra, o Helamana, i te parau maramarama mau no ni‘a i te faufaa ia patu i to tatou oraraa i ni‘a i te hoê niu papû, oia ho‘i te niu o Iesu Mesia. « E teie nei, e ta’u na tamarii, a haamana‘o, a haamana‘o e ia haamau i to orua niu i nia i te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoi, e ia hapono mai te diabolo i to’na ra mata‘i u‘ana, e ta’na mau ohe na roto i te puahi‘ohi‘o, e ia mairi mai to’na ra ûa paari, e to’na vero rahi i nia iho ia orua ra, e ere oia i te mana i nia iho ia orua e putôhia’i orua i raro i te abuso, a mamae ai i te oto mure ore ra, no te păpă pai ta orua i tia i nia ra, o te niu mau ïa, o te tumu ia patuhia i nia i te taata, e ore e tia ia mairi ratou i raro » (Helamana 5:12).

I roto i te hamaniraa i te mau hiero apî, e hi‘opo‘araa rahi te ravehia nei i ni‘a i te hoho‘a, te rave‘a hamaniraa e te mau materia paturaa e faaohipahia. E ravehia te hi‘opo‘araa o te repo fenua e o te păpă fenua i te vahi e patuhia ai te hoê hiero. E hi‘opo‘ahia te mau tuatapaparaa mata‘i, te ua, e te mau tauiraa i roto i te reva ia nehenehe i te hiero ia faaruru eiaha noa i te mau vero e te anuvera e au i te hoê vahi, ua hamani-atoa-hia râ te hiero e ua faaotihia to’na vahi no te faaruru i te mau aueueraa fenua, te mau mata‘i rorofa‘i, te diluvi e te tahi atoa mau ati o te natura e nehenehe e tupu mai. I raro a‘e e rave rahi hiero, ua haamure-hohonu-roa-hia te tahi mau pou tima e aore râ pou auri i roto i te repo no te haamau i te niu o te hiero.

Mai te mau taata feruri e te mau taata hamani no to tatou anotau, ua faaineine to tatou Metua here i te Ao ra, te Metua maitai e Ta’na Tamaiti i te mau faanahoraa, te mau mauihaa e te mau rave‘a ê no tatou ia faaohipa, ia nehenehe ia tatou ia patu e ia faahoho‘a i to tatou oraraa i ni‘a i te mea papû e te aueue ore. Taua faanahoraa ra, o te faanahoraa no te faaoraraa ïa, te faanahoraa rahi oaoa. Te faataa nei teie faanahoraa ia tatou i te hoê hoho‘a papû e te haamaramaramaraa no ni‘a i te haamataraa e te hopea, na reira atoa te mau taahiraa faufaa, mai te mau oro‘a, o te riro mai ei rave‘a faufaa na te tamarii tata‘itahi a te Metua no te ho‘i atu i mua i To’na aro e no te noho atu e Ana ra e a muri noa’tu.

Te faaroo, te tatarahapa, te bapetizoraa, te horo‘araa i te Varua Maitai e te haapa‘oraa e tae noa’tu i te hopea, e mau tuhaa te reira no taua « opuaraa » ra no te oraraa. Na ratou e tauturu i te hamani i te mau ofa‘i patu tano no te haamau i to tatou oraraa i ni‘a i te Taraehara a te Mesia. Na te reira e tarai e e faahoho‘a i te huru paturaa o te oraraa o te taata hoê. Ei reira, mai te mau faanahoraa no te hiero e faataa nei i te mau parau taa ê e faaite ra i te mau arata‘iraa no te faahoho‘a e no te ano‘i i te mau materia faufaa rahi, e riro mai te pure, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te raveraa i te oro‘a e te fariiraa i te mau oro‘a autahu‘araa ei mau « parau taa ê » no te tauturu ia tatou ia ano‘i e ia taamu tahoê mai i te huru paturaa o te oraraa.

E mea faufaa rahi te parau no te au maitai i roto i te faaohiparaa o teie mau parau taa ê. Ei hi‘oraa, i roto i te hamaniraa i te tima, e faaohipahia te hoê faito ti‘a no te one, no te iriiri, no te tima e no te pape no te hamani i te patu paari maitai. Ia hape noa’tu te faito e aore râ ia mo‘e noa’tu te hoê tuhaa o teie mau mau mea rii tumu, e paruparu mai ïa te tima e eita i te reira e nehenehe e pahono mai i to te reira tumu mau.

Ia au i te reira, ia ore tatou e haapa‘o i te parau no te au maitai ti‘a i roto i to tatou oraraa i te pae no te pure taata hoê e te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a i te mahana hoê, i te pae no te haapuairaa na roto i te raveraa i te oro‘a, e i te pae no te amui-pinepine-raa i roto i te mau oro‘a autahu‘araa mai te mau oro‘a hiero, e riro atoa ïa tatou i te haaparuparuhia i roto i to tatou puai pae varua.

I roto i te hoê rata i to Ephesia, teie ta Paulo i parau, o ta tatou atoa e nehenehe e faaohipa no te hoê tupuraa au maitai i roto i to tatou huru e to tatou varua : « No’na te fare atoa i te ati-maitai-raa ia’na ra, i riro ai ei hiero mo‘a no te Fatu ra » (Ephesia 2:21).

O te pure te hoê o te ofa‘i patu niu e te mea faufaa no to tatou faaroo e to tatou huru. Na roto i te pure e nehenehe ai ta tatou e faaite i to tatou mauruuru, to tatou here e te pûpûraa ia tatou iho i te Atua. Na roto i te pure e nehenehe ai to tatou hinaaro e auraro i To’na e i muri iho, e farii mai i te puai no te faati‘a i to tatou oraraa i ni‘a i Ta’na mau haapiiraa. Ua riro te pure ei e‘a rahi e pee atu no te imi i Ta’na faaûruraa i roto i to tatou oraraa, oia ho‘i te heheuraa.

Ua haapii Alama e, « E ui atu i te Fatu i te mau mea atoa ta oe e rave ra, e na’na hoi oe e aratai i te maitai ; e ia taoto oe i te rui ra, ia taoto ia oe i te Fatu ra, ia tiai mai oia ia oe i ta oe na taotoraa ; e ia tia a‘era oe i te poipoi, ia î to aau i te haamaitai i te Atua ra ; e ia na reira oe, e faateiteihia ïa oe ia tae te mahana hopea ra » (Alama 37:37).

Te faaiteraa i to tatou mana‘o, te mea i te aau e te mau hiaai ho‘i i mua i te Atua ra, na roto i te pure aau tae e te reo o te aau ; e ti‘a te reira ia riro mai, no tatou paatoa, ei mea faufaa roa e te ohie atoa mai te hutiraa aho e te amuraa i te maa.

E riro atoa te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa i te haapuai i to tatou faaroo e to tatou huru. Mai te maa ua hinaaro tatou no te faatamaa i to tatou tino tahuti, e faaîhia to tatou varua e e haapuaihia ho‘i na roto i te popouraa i te parau a te Mesia mai papa‘ihia na te mau peropheta. Ua haapii o Nephi, « A popou na outou i te parau a te Mesia : inaha hoi, e faaite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapao » (2 Nephi 32:3).

Mea maitai ihoa ïa te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a, eita râ te tai‘oraa e nava‘i no te haru mai i te aano e te hohonu hope o te mau haapiiraa a te Faaora. Na te ma‘imiraa, te feruri-maite-raa e te faaohiparaa i te parau a te Mesia mai haapiihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e faatae mai i te paari e te ite i ô atu i te maramarama tahuti. Na te reira e haapuai atu i to tatou fafauraa ma te horo‘a mai i te haaputuraa pae varua no te rave atu mai te au i to tatou faito maitai roa a‘e e noa’tu te ohipa.

Te hoê o te mau taahiraa faufaa roa a‘e ua ti‘a ia tatou ia rave no te haapuai i to tatou oraraa e no te vai taamu papû i te niu o te Faaora, o te rave-ti‘amâ-raa ïa i te oro‘a i te hepetoma atoa. Te horo‘a nei te oro‘a mo‘a i te melo atoa o te Ekalesia i te taime no te feruri maite i ni‘a i to’na oraraa hou te haamataraa, no te feruri i te mau ohipa e te mau ohipa ore e ti‘a ia tatarahapa, ei reira, e rave ai i te faraoa e te pape ei tapa‘o mo‘a ma te haamana‘o i te tino e te toto o Iesu Mesia, ei faaiteraa no To’na Taraehara. Ia rave tatou i te reira ma te haavare ore e te haehaa, e faaapî tatou i te mau fafauraa mure ore, e tamâhia e e haamo‘ahia tatou, e e farii tatou i te fafauraa ia vai To’na Varua i roto ia tatou i te mau taime atoa. Mai te huru ra te Varua i te hoê tapiri, mai te hoê ave fifi e haamo‘a ia tatou, e ere noa râ te reira, no te hopoi atoa mai i te mau mea atoa i to tatou haamana‘oraa ma te faaite papû faahou e faahou â no Iesu Mesia. Na te raveraa tatou i te oro‘a ma te ti‘amâ e haapuai i to tatou puoiraa i ni‘a i te niu păpă, oia ho‘i o Iesu Mesia.

I te taime no Ta’na taviniraa, ua haapii te Faaora ma te here e te papû i te mau haapiiraa tumu, te mau parau tumu e te mau ohipa faufaa e faaherehere i to tatou oraraa e e haapuai i to tatou huru. I te hopea o te Haapiiraa i ni‘a i te Mou‘a ra, ua parau Oia :

« E teie nei, o te faaroo mai i ta’u nei mau parau e haapao atura, e faito vau ia’na i te hoê taata paari, o tei faatia i to’na fare i nia i te păpă—

« E mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mata‘i hoi i te uihiraa mai i nia iho i taua fare ra, e aore roa i parari, no te mea e păpă te tiaraa.

« Area tei faaroo noa mai i ta’u nei mau parau, e aore i haapao, e faitohia ïa i te maamaa, o tei faatia noa i to’na fare i nia i te one—

« E mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mata‘i hoi i te uihiraa i nia iho i taua fare ra, mairi ihora, e e parari rahi to taua fare ra » (3 Nephi 14:24–27; hi‘o atoa Mataio 7:24–27).

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e ore roa hoê a‘e o tatou e patu i to tatou fare, to tatou vahi ohiparaa, to tatou fare pure mo‘a i ni‘a i te one, te patu maruarua e aore râ ma te ore e hi‘o i te faanahoraa e te materia tano. E mata na tatou ia farii i te titauraa a te Faaora ia haere Ia’na ra. E mata na tatou ia patu i to tatou oraraa i ni‘a i te hoê niu hau e te papû.

Ma te haehaa, te faaite papû nei au e, na roto i te haamauraa i to tatou oraraa i ni‘a ia Iesu Mesia e i Ta’na Taraehara e na roto i te pee-maite-raa i Ta’na mau faanahoraa no to tatou oaoa, mai te pure i te mahana atoa, te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa e te raveraa i te oro‘a i te mau hepetoma atoa, e haapuaihia tatou, e ite tatou i te hoê tupuraa mau e te hoê fariuraa papû, e ineine maitai atu â tatou no te pato‘i manuia i te mau vero e te mau ati o te oraraa, e farii tatou i te popou e te oaoa i fafauhia, e e farii tatou i te ti‘aturi e, ua patuhia to tatou oraraa i ni‘a i te hoê niu papû—e niu eita roa e marua. I te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.

Te nota

  1. A hi‘o « 1989 Loma Prieta Earthquake », wikipedia.org/wiki/1989_Loma_Prieta_earthquake.