2010–2019
Eiaha ia faanuu-ê-hia’tu!
Eperera 2013


Eiaha ia faanuu-ê-hia’tu !

A ti‘a papû. A tamau maite. « A ti‘a no te parau mau e te parau-ti‘a ». A ti‘a ei ite. Ia riro ei hi‘oraa no to te ao nei. A ti‘a i te mau vahi mo‘a.

I teie aru‘i, tei roto vau i te hoê vahi mo‘a i mua i teie terono, i rotopu i te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau e te mau tamahine arii a te Atua. E taime nehenehe teie no te ti‘a i ni‘a i te fenua nei e ia riro ei feia apî tamahine. E mau tamahine ma‘itihia outou na to tatou Metua i te Ao ra. E te ti‘aturi nei au e te ite ra outou i to outou ti‘araa e te mea e, ua herehia outou e to tatou Metua i te Ao ra. Te here nei Oia ia tatou tata‘itahi e o vau atoa.

I ni‘a i te iri ohiparaa i roto i ta’u piha toro‘a, te vai ra ta’u hoê hoho‘a auri veo nana‘ohia no te hoê tamahine tei piihia o Kristina. Te vai ra te tii rahi o Kristina i ni‘a i te uahu i Copenhagen, Danemaka, te ti‘a ra ma te hi‘o i ni‘a i te miti i te pae no Ziona. Aita ta’na faaotiraa ia tomo i roto i te Ekalesia e ia faaru‘e i to’na utuafare i riro ei faaotiraa ohie, e e nehenehe ta outou e ite i te mau mata‘i e pupuhi nei ma te puai i ni‘a ia’na. Te ti‘a nei oia ma te aueue ore, i te raveraa i te hoê ohipa teimaha rahi, tera râ, e ohipa ta’na i ite e, ua ti‘a. Na to’na mau huaai i haamau i taua tii ra i reira i ni‘a i taua uahu ra ei haamana‘oraa ia Kristina, i te mea e, ua riro ta’na faaotiraa i taua mahana ra ei faaotiraa faufaa mure ore no tera u‘i e tera u‘i.

No’u nei, te faahoho‘a nei teie tii to Kristina ia outou tata‘itahi. Mai ia Kristina, te ti‘a nei outou i te hiti o te mau faaotiraa faufaa e rave rahi, ma te rave i te mau ma‘itiraa i te mau mahana atoa, te tahi o te reira, e mau ma‘itiraa fifi ïa, o te faaineine eiaha i to outou noa ananahi, i te hopearaa atoa râ o te mau u‘i. Te faaruru atoa nei outou i te mau mata‘i puai o te pato‘iraa, o te ati, o te umeraa a te mau hoa e o te haaviiviiraa morare. Noa’tu râ i te reira, te ti‘a nei outou ma te aueue ore, ma te ora i te evanelia i mua i teie mau vero u‘ana i roto i to tatou nei oraraa. Mai ia Kristina, na te Varua Maitai outou e arata‘i nei. Te rave nei outou i te mau faaotiraa ti‘a. E mau tamahine haapa‘o maitai outou, e e mau tamahine arii.

Aita ta’u e nehenehe e feruri i te hoê parau a‘o no roto mai i te hoê Metua here i te Ao ra, hau atu i te faufaa i teie a‘oraa Ta’na no outou tata‘itahi ia « ti‘a… na outou i roto i te mau vahi mo‘a ra, e eiaha ia faanuu-ê-hia’tu ».1 Te parau nei Oia e : A ti‘a papû. A tamau maite.2 « A ti‘a no te parau mau e te parau-ti‘a ».3 A ti‘a ei ite.4 Ia riro ei hi‘oraa no to te ao nei. A ti‘a i te mau vahi mo‘a. E no reira, ta’u poro‘i ia outou tata‘itahi, e parau poro‘i ohie roa ïa : Eiaha ia faanuu-ê-hia’tu.

A tahi, eiaha ia faanuu-ê-hia’tu i roto i te ma‘itiraa i te maitai. I teie mau mahana hopea nei, aore e faaotiraa na‘ina‘i. Te mau ma‘itiraa ta outou e rave i teie nei, e mau ma‘itiraa faufaa rahi ïa. Te ti‘amâraa, e aore râ, te ti‘araa ia ma‘iti, o te hoê ïa o te mau horo‘a rahi a‘e a te Atua i Ta’na mau tamarii ra. E tuhaa te reira no te faanahoraa o te oaoa ta outou e ta’u i ma‘iti e i paruru i roto i to tatou oraraa hou teie oraraa. A ora i to outou oraraa ia ti‘a ia outou ia faaroo i te Varua Maitai e na’na e tauturu ia outou ia rave i te mau faaotiraa ti‘a. Na’na e « faaite ia outou i te mau mea ta outou e rave ».5

E rave rahi hepetoma i ma‘iri a‘enei, ua ho‘i atu vau i ta’u fare haapiiraa tuarua tahito no te taime matamua i muri a‘e e rave rahi matahiti. Ua haere atu vau no te hoê amuiraa tĭtĭ i faatupuhia i roto i te fare ha‘utiraa o te fare haapiiraa. A haere ai au na roto i te vahi tomoraa, ua haamata a‘era te mau haamana‘oraa e rave rahi i te tupu i roto i to’u feruriraa. Haamana‘o atura vau i te huru ta’u i farii a haere ai au i te fare haapiiraa tuarua ei tamahine apî—te taiâ, te papû ore, te mamahu, e te vai atu ra, e te hinaaro rahi ia matau. Haere atura vau i roto i te fare ha‘utiraa. E ua tupu faahou mai te mau haamana‘oraa e rave rahi i roto i to’u feruriraa. Ua matau maitai au i taua fare ha‘utiraa ra. Hoê noa mea tei taui—o vau.

I taua mahana ra ua ti‘a vau i ni‘a i te pa‘epa‘e mai ta’u i na reira i roto i te fare haapiiraa e rave rahi taime ei faatere piahi. Ua ite atoa’tu vau i te tahi o to’u mau hoa no te haapiiraa i roto i te amuiraa—te tahi o ratou ta’u i haere na muri iho ! I teie ra râ taime, aita vau e faatere nei i te hoê rururaa, ua farii râ vau i te haamaitairaa—i roto i te fare ha‘utiraa o ta’u fare haapiiraa tuarua—ia « ti‘a ei ite »6 e ia faaite i to’u iteraa papû no ni‘a i to tatou Faaora, o Iesu Mesia.

E te feia apî tamahine, a haapapû i to outou mau auraa e o vetahi ê ia ore ho‘i outou e haama i te roaraa e 40 matahiti i muri nei. Eiaha e farii i te hoê faaauraa, noa’tu te umeraa a te mau hoa, noa’tu aita outou e fariihia, noa’tu te tu‘iroo ore. Na to outou huru i ni‘a i te feia apî tamaroa e tauturu ia ratou ia vai ti‘amâ noa i to ratou mana autahu‘araa, i roto i te mau fafauraa o te hiero e te taviniraa i te hoê misioni. E o vai tei ite ? I roto e maha ahuru matahiti i muri nei, e riro te hoê o ratou i te ti‘a mai i mua ia outou, i roto i te fare ha‘utiraa o ta outou fare haapiiraa tuarua, e i te haamauruuru mai ia outou no to outou tautururaa ia’na ia vai ti‘amâ noa no te faaoti i ta’na hopoi‘a o te autahu‘araa no te tavini i te hoê misioni maitai. E o vai tei ite ? E farii paha outou i te hoê rata no ô mai i te vahine a te hoê o taua mau feia apî tamaroa ra, no te haamauruuru mai ia outou no to outou huru i ni‘a i ta’na tane faaipoipo e to ratou utuafare no a muri a‘e, i tera ra tau o te haapiiraa tuarua ra. E faufaahia ta outou mau ma‘itiraa. Eita ta outou mau ma‘itiraa i teie nei e faaûru noa ia outou, e tupu atoa râ i ni‘a ia vetahi ê. E faufaa mure ore to te reira. Eiaha ia faanuu-ê-hia’tu !

Te piti, eiaha ia faanuu-ê-hia’tu i roto i to outou hinaaro e ta outou fafauraa ia vai viivii ore noa e te mâ i te pae morare. A faaherehere i te viivii ore. To outou iho viivii ore o te hoê ïa o to outou mau tumu rahi a‘e no te puai. I to outou haereraa mai i te fenua nei, ua horo‘ahia mai ia outou te horo‘a tao‘a rahi o te hoê tino. Ua riro to outou tino ei mauhaa no to outou feruriraa e e horo‘a hanahana i reira outou e faaohipa ai i to outou ti‘amâraa. Ua pato‘ihia teie horo‘a ia Satane, e no reira, te faaho‘i nei oia i ta’na mau aroraa atoa i ni‘a i to outou tino. Te hinaaro nei oia ia haapa‘o ore outou, ia faaohipa hape e ia faaino outou i to outou tino. Te ahu tano ore, te hoho‘a faufau, te viivii, te nana‘o e te patiatiaraa, te raau taero, e te mau huru peu ino atoa, e mau tautooraa ana‘e te reira no te haru i teie horo‘a tao‘a rahi—to outou tino—no te haafifi ia outou ia faaohipa i to outou ti‘amâraa. Te ani ra o Paulo, « Aita outou i ite, e o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ? »7

E hiero to outou tino. No te aha ? No te mea e nehenehe ta’na e farii eiaha i to outou noa varua mure ore, te mau varua mure ore atoa râ o vetahi ê o te haere mai i te fenua nei ei tuhaa no to outou utuafare mure ore. Ua haapii mai o Elder Dallin H. Oaks e, « Te mana no te poiete i te ora tahuti nei, e mana faateiteihia ïa ».8 E ti‘araa faateiteihia to outou. Ua horo‘a mai te Atua ia outou i te hoê ti‘aturiraa mo‘a ! Te faaineine nei outou ia outou ia riro ei metua vahine no ananahi no te mau u‘i e tae mai. A tape‘a noa ia outou ma te mâ e te ti‘amâ, e a mau maite i te mea tei « hau a‘e i te maitai e te faufaa rahi i te mau mea atoa »—to outou viretu e to outou viivii ore.9 Te a‘o paari a te Metua i te Ao ra no outou iho, Ta’na mau tamahine ma‘itihia ia « haere… na te mau e‘a o te parau ti‘a ».10

Te viretu, o te taviri auro ïa e tae atu ai i te hiero. No reira, te toru, eiaha ia faanuu-ê-hia’tu ia vai ti‘amâ noa no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a. E tape‘a te fafauraa ta outou i rave i roto i te bapetizoraa ia outou i ni‘a i te e‘a o te viivii ore e te oaoa, a faaapî ai outou i taua fafauraa ra i te mau hepetoma atoa na roto i te amuraa i te oro‘a mo‘a. A haapa‘o ai outou i ta outou fafauraa no te bapetizoraa, e taa ê ta outou hi‘oraa, e taa ê ta outou ahuraa, e e taa ê ta outou haaraa i ta to te ao nei. Te haapa‘oraa i teie fafauraa, na te reira e faati‘a i te Varua Maitai ia arata‘i ia outou. A ti‘a i te mau vahi mo‘a, e eiaha atoa e hafatata’tu ia outou i te mau vahi e aore râ, i te mau pehe, te mau ve‘a e aore râ, te mau amuitahiraa o te faaatea ia outou i te auhoaraa o te Varua Maitai.11 E mai te mea e, e haapa‘o outou i ta outou mau fafauraa, e riro outou ei feia ti‘amâ e te ineine no te tomo i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu.

Te hopea, eiaha ia faanuu-ê-hia’tu i roto i to outou fariiraa i te Taraehara a te Faaora. No outou e no’u atoa te Taraehara. E mana faati‘a e e mana faaora. Mai te mea e, aita outou e mana‘o ra e, e mea ti‘amâ outou no te ti‘a i te mau vahi mo‘a ra, eiaha e amo faahou i te reira teimaha hoê a‘e mahana toe. E hape tatou paatoa i te tahuti nei. Ia ite papû mai outou e, te here nei te Faaora ia outou e ua tae roa i te horo‘a mai i te rave‘a ia outou no te taui e no te tatarahapa mai te mea e, e hape outou. Aita Satane e hinaaro ia feruri outou e, e nehenehe outou e taui.12 E tamata oia i te haavare ia outou e, aita e rave‘a faahou. E haavare te reira. E nehenehe ta outou e ho‘i mai. E nehenehe ta outou e tatarahapa. E nehenehe outou e riro mai ei mea mâ e te mo‘a na roto i te Taraehara hope ore a te Faaora.

I teie nei, te hinaaro nei au e faaoti na roto i te hoê o te mau aamu rahi roa a‘e no te here aitâ i faati‘ahia a‘enei. E ui paha outou e, « Eaha te ohipa a te aamu no te here i roto i te parau no te ti‘araa i roto i te mau vahi mo‘a ? » E ohipa mau ta’na i roto i te parau no te ti‘araa i te mau vahi mo‘a. E aamu teie no te hoê tamahine o Rebeka to’na i‘oa.13

Te faati‘a ra teie aamu e, ua faaue Aberahama i to’na tavini ia haere e imi i te hoê tamahine ti‘amâ ei vahine na ta’na tamaiti o Isaaka. Ei tamahine e ti‘a ia farii i te fafauraa o te faaipoiporaa—te viivii ore e te mâ e te ti‘amâ. E no reira, ua tono oia i to’na tavini i roto i te hoê tere roa e te fifi i te fenua ra i parauhia o Harana. E mea papû maitai te tumu i titauhia ai ia’na ia haere i reira—titau te mau tane mo‘a i te mau vahine mo‘a i piha‘iho ia ratou. A fatata atu ai te tavini i te oire no Nahora, ua faaea a‘era oia i piha‘ iho i te hoê apoo pape no te faainu i ta’na mau tamera, e ua pure oia ia arata‘ihia oia i te tamahine i faataahia, e ia ite atu oia i te reira tamahine na roto i to’na pûpûraa mai i te pape na’na e na ta’na na 10 tamera. Teie nei, ua pauma na vau na ni‘a i te hoê tamera, e ua ite au i te reira—e mea inu roa te tamera i te pape !

I roto i te Genese te tai‘o nei tatou e, aita o Rebeka i haere noa’tu i te apoo pape ra e e taipu mai i te pape, ua rave « oioi » râ oia14 e aore râ, ua haapeepee oia i te rave i taua ohipa ra. Ua tuu atura te tavini i te mau tape‘a rima e te poe i ni‘a ia Rebeka e ua ani atura e, te vai ra anei te hoê vahi taotoraa no’na i te fare o to’na ra metua tane. Ua papû ia’u e, aua‘e atoa te poe ! Te na ô ra te papa‘i e, « ua horo atura taua tamahine ra, faaite atura i to te utuafare o te metua vahine ra i taua mau parau nei ».15 E taata horo mau o Rebeka !

Ua parau atura te tavini i te utuafare o Rebekah i te tumu o to’na tere roa, e ua farii o Rebeka ia riro ei vahine na Isaaka. Ua hinaaro te tavini e reva i te mahana i muri iho e o Rebeka, tera râ, ua taparu to’na utuafare ia faaea rii mai â o Rebrka i piha‘iho ia ratou e 10 a‘e mahana faahou. Ua ui atu ra ratou ia Rebeka eaha ta’na e hinaaro e rave, e mea ohie roa ta’na pahonoraa « E haere ïa vau ».16 Aita anei teie pahonoraa i tu‘ati i te pahonoraa a e rave rahi tauatini tei pahono papû maitai e, « E haere ïa vau ; e rave ïa vau »17 i te taime a faaara ai to tatou peropheta Thomas S. Monson e, e nehenehe te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine e tavini i te misioni i te hoê matahiti apî a‘e ?

I teie nei, teie te haapiiraa e te opaniraa o teie aamu no te here. Ua ineine e ua ti‘amâ o Rebeka no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a e no te riro mai ei vahine fafauhia na Isaaka. Aita i titauhia ia’na ia tia’i e ia faaineine ia’na. Hou to’na faaru‘eraa’tu i to’na utuafare, ua horo‘ahia te hoê haamaitairaa i ni‘a ia’na, e ua riro te mau parau ei mana‘ona‘oraa na’u, i te mea e, ua fafauhia ia’na e, e riro mai oia « ei metua no te taata atoa e i tausani, e ia tausani atu te tausaniraa ».18 Tera râ, te tuhaa maitai roa a‘e o teie aamu no te here, o to Rebeka ïa ite-matamua-raa’tu ia Isaaka e to Isaaka ite-matamua-raa mai ia’na. Aita te reira i parauhia i roto i te Bibilia, te feruri nei râ vau e, o te here ïa i te iteraa matamua ! No te mea « te here nei te taiata ore i te taitata ore ; [e] te ati atu nei hoi te maramarama i te maramarama ».19 A haere mai ai Isaaka i mua i te feia ratere ra, « ua pou ihora [Rebeka] i raro mai ni‘a mai i ta’na kamela ».20 I muri iho, te na ô ra, « e vahine hinaaro oia na’na ».21 Ei ô nei au e huti ai i to’u aho !

Aita i riro ei ohipa ohie no Rebeka e no Kristina ia ti‘a i roto i te mau vahi mo‘a. Aita i riro ei ohipa ohie ia ore ia faanuu-ê-hia’tu. Ua pupuhi te mata‘i ma te puai, e mea toiaha te pape i te apoo ra, e e mea papû maitai e, e ere i te mea ohie ia faaru‘e i to raua mau utuafare matarohia e to raua oraraa tahito ra. Tera râ, ua rave raua i te mau ma‘itiraa tano. Na te Varua Maitai raua i arata‘i. E mea viivii ore raua, e ua faaineine raua ia ratou iho no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a. Ua pou mai te Faaora na roto i te huaai o Rebeka. Ua ite anei oia i taua taime ra e, e tupu te reira ? Aita ! E mea faufaa anei ta outou mau ma‘itiraa i teie nei ? E !

E te feia apî tamahine e, tei ni‘a ta outou mau ma‘itiraa, to outou viivii ore, e to outou oraraa ti‘amâ i te ora o te mau u‘i e rave rahi. Eiaha ia faanuu-ê-hia’tu. E hopearaa nehenehe to outou i mua ia outou. No outou teie taime ! Te ti‘aturi papû nei au e, e nehenehe te hoê tamahine viivii ore, tei arata‘ihia e te Varua, e taui i te ao nei !

Te faaite papû nei au e, te ora nei te Faaora ! E parahi Oia i piha‘iho ia outou. E haamana oia ia outou. E i roto i te mau taime fifi, « [Ta’na] mau melahi hoi e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a ».22 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.