2010–2019
Haru i te vave‘a
Eperera 2013


Haru i te vave‘a

Te haamauruuru nei au i te Atua e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, no te Faaho‘i-faahou-raa mai e no te mana o te reira i te tura‘iraa i te hoê vave‘a no te parau mau e no te parau-ti‘a na te ao atoa nei.

E au mau taea‘e e tuahine, te tahoê atoa nei au i to’u reo i to te peresideni Thomas S. Monson e vetahi ê no te arue i te feia tei pahono i te piiraa a te peropheta ia rahi atu â te mau misionare ti‘amâ. I teie mahana, e vave‘a anaanatae teie no te ohipa misionare, aita i itehia a‘enei, o te tere ra na te ao atoa nei. Mai te taime mai â o te parau faaite rahi a te peresideni Monson i te ava‘e atopa ra, tauasini e tauasini taea‘e e tuahine e taata faaipoipo tei farii i te piiraa, e te vai nei e rave rahi â e faaineine ra ia ratou.1 I teie nei râ, teie te uiraa, « Eaha pai ta outou e rave atu i teie mau misionare atoa ? » Ohie roa te pahonoraa. E rave ratou i te mea i ravehia na e te mau misionare. E poro atu ratou i te evanelia ! E haamaitai atu ratou i te mau tamarii a te Atua Mana Hope !

E rave rahi atu â feia apî tamaroa e feia apî tamahine e riro i te haru mai i teie vave‘a a tutava noa ai outou i te faati‘amâ ia outou no te hoê piiraa misioni. Te hi‘o nei outou i te reira ei vave‘a no te parau mau e no te parau-ti‘a. Te ite nei outou i te rave‘a no outou no te ti‘a’tu i ni‘a i taua mataare ra.

Outou te mau taure‘are‘a, a rave i te faanahoraa haapiiraa apî no outou e a haapii te tahi i te tahi i te haapiiraa tumu a Iesu Mesia. Teie te taime no outou no te faaineine ia haapii ia vetahi ê no ni‘a i te maitai o te Atua.

E te feia apî tamaroa e tamahine, e mea faufaa roa atoa te haapiiraa no outou—no matou nei, no outou e no te Atua. Ia ti‘a ana‘e teie raveraa, e ua hinaaro outou i te haere i te haapiiraa tuatoru i muri iho i ta outou misioni, te faaitoito nei matou ia outou ia tapa‘o i to outou i‘oa i te hoê fare haapiiraa, ta outou e ma‘iti, na mua a‘e te haamataraa o ta outou misioni. E rave rahi fare haapiiraa teitei e horo‘a mai i te 18 e tae roa’tu i te 30 ava‘e faataimeraa na te feia e tano no te hoê misioni. E na reira, e tavini atu outou, e te mau taea‘e e te mau tuahine, ma te haape‘ape‘a ore i hea outou e haere atu no te haapiiraa teitei i muri iho. Ua mauruuru roa matou i te mau ti‘a faatere o te mau fare haapiiraa tei haamanuia i teie huru faanahoraa !

Outou te mau metua, te mau orometua e te vai atu ra, a haru i te vave‘a ma te faaineine i ta tatou u‘i apî ia vai ti‘amâ ratou no te taviniraa misionare. E na reira, e riro te hi‘oraa maitai o to outou oraraa i te ume mai i te mana‘o o to outou mau hoa e taata tupu. A vai ineine noa no te horo‘a’tu i te pahonoraa i te feia e ani mai ia outou no te aha taua huru oraraa ra no outou. A vai ineine noa no te horo‘a’tu i te tumu o te ti‘aturiraa e te oaoa ta ratou e ite nei i ni‘a ia outou.2 Ia tae mai tera huru mau uiraa, e pahono atu outou ma te parau e, « Ei ani ana‘e i te mau misionare ! Ua nehenehe ta ratou e tauturu mai ! E ia hinaaro noa’tu oe, e parahi vau i piha‘i iho ia oe ia pahono mai te mau misionare e ia haapii mai raua ».

Outou te feia paari, a haru i te vave‘a ma te tauturu i te faaineineraa pae varua, pae tino e pae moni a te mau misionare no ananahi. Ua mâtau roa outou i te haaputu i te tahi moni i te fare moni. O outou te taata faaipoipo paari, a opua i te mahana e haere atu orua i ta orua misioni. Papû maitai, e mauruuru ihoa matou no ta outou taviniraa. A tia‘i noa’tu taua mahana ra, peneia‘e ua nehenehe ta outou e hapono i ta outou mau moni tara i te misioni na roto i te horo‘araa i te ô i te afata moni rahi na te misionare, mai ani-faahou-hia mai e te peresideni Monson i teie po‘ipo‘i.3

Te maraa noa’tu ra te numera o te mau tane ma‘iti e to ratou hoa here, o te haru nei i te vave‘a a piihia ai ratou no te peresideni i te hoê misioni a te Ekalesia. Na roto i teie taviniraa, e hamani atu ratou i te ananahi o na u‘i rahi, tei fanauhia e tei ore i fanauhia. Te mau peresideni misioni, te mau nei ratou i te mau taviri e au i te hopoi‘a no te maitai, te paruru e te manuiaraa o ta ratou mau misionare. I muri iho to ratou farereiraa i te mau peresideni tĭtĭ e mataeinaa na roto i ta ratou misioni, e tono te peresideni tata‘itahi i te mau misionare no te tavini atu na roto i te mau tĭtĭ, te mau paroisa e te mau amaa.

E haru te mau peresideni tĭtĭ e te mau episekopo i te vave‘a ia faataa ratou e rave rahi atu â hora no te uiui i te feia e tano no te misioni. Te mau nei teie mau ti‘a faatere o te autahu‘araa i te mau taviri e au i te hopoi‘a no te ohipa misionare i roto i ta ratou amuiraa e te faaûru nei ratou i te mau melo ia rave atoa i te reira.

Te haamata ra te mau taea‘e e te mau tuahine i roto i te apooraa paroisa tata‘itahi ia haru mai i te vave‘a. I roto i taua apooraa ra, te vai nei te taata faatere i te ohipa misionare o te paroisa (te DMP).4 Ua hinaaro rii au e paraparau atu ia outou, e te mau taata faatere i te ohipa misionare no te paroisa (te mau DMP). Ua piihia outou e to outou episekopo no te faatere i te ohipa misionare i roto i te paroisa. E vetahi o outou, ua manuia rahi roa, e no reira ua piihia te hoê taata tauturu ia outou. I roto i te apooraa paroisa na muri i te tahi mau pu‘eraa, e faataa outou o vai te mau melo paruparu, te mau utuafare afa melo, na reira atoa te mau hoa e anaanatae ra. Pinepine outou i te farerei i te mau misionare rave tamau. Na outou e arata‘i e e tauturu i te mau misionare. E mata na outou ia î ta ratou tapura ohipa i te mau haapiiraa ma te fâ papû e te faufaa mau. O teie ïa ta outou hopoi‘a. E mea faufaa mau to outou ti‘araa no te manuiaraa o teie nei ohipa. Mai te peu e haru mai outou i te vave‘a ma te faaroo e te anaanatae, e na reira atoa mai te tahi mau pu‘eraa. Outou, i te ti‘araa taata faatere i te ohipa misionare no te paroisa (DMP), o outou te pu‘oiraa i rotopu i te mau melo e te mau misionare i roto i teie ohipa mo‘a no te faaoraraa i te mau tamarii a te Atua.5

Ua nehenehe atoa i te mau hoa e i te taata tupu e ere no to tatou faaroo e o te imi haere ra, ia haru mai i te vave‘a. Te faaitoito nei tatou ia tape‘a mai ratou i te mau mea maitai atoa e te mau parau mau atoa i roto i to ratou oraraa. E te ani atoa nei tatou ia ratou ia farii faahou mai, teie ihoa râ parau mau hanahana e, na roto i te faanahoraa mure ore a te Atua, e ti‘a i te utuafare ia ora tahoê.6

E mea faahiahia mau teie vave‘a no te parau mau e no te parau-ti‘a ! E ere na te taata te reira ! No ô roa mai te reira i te Fatu, tei parau e, « E [haapeepee] au i ta’u ohipa i roto i te tau mau no te reira ».7 Ua haapuaihia teie vave‘a na roto i te hoê parau faaite tei faahitihia a 193 matahiti i teie nei. E va‘u noa ta‘o : « O ta’u Tamaiti Here teie. A faaroo Ia’na ! »8 Faahitihia e te vaha o te Atua Mana Hope ra, ua faatae te reira parau faaite i te tamaiti apî ra o Iosepha Semita i mua i te Fatu ra Iesu Mesia. Na teie na ta‘o e va‘u i haamata i te Faaho‘i-faahou-raa mai o Ta’na evanelia. No te aha ? No te mea e Atua aroha to tatou Atua ora ! Ua hinaaro Oia ia ite Ta’na mau tamarii Ia’na e ia Iesu Mesia, Ta’na i tono mai !9 E ua hinaaro Oia ia roaa i Ta’na mau tamarii te tahuti ore e te ora mure ore !10

No teie fâ hanahana ta tatou mau misionare e haapii nei i te Faaho‘i-faahou-raa mai. Ua ite ratou e, a 2 000 matahiti i teie nei, ua faati‘a te Fatu i Ta’na Ekalesia. I muri iho To’na faasatauroraahia e te poheraa atoa o Ta’na mau aposetolo, ua faahuru ê te taata i te Ekalesia e to te reira haapiiraa tumu. I reira, i muri mai e rave rahi u‘i i roto i te poiri pae varua, e mai tohuhia e te mau peropheta i mutaa ra,11 ua faaho‘i faahou mai te Metua i te Ao ra e Iesu Mesia i te Ekalesia, e to te reira haapiiraa tumu e to te reira haamanaraa autahu‘araa. Aua‘e teie Faaho‘i-faahou-raa mai, ua matara faahou mai te ite e te mau oro‘a faufaa rahi no te faaoraraa e te faateiteiraa i te mau taata atoa.12 I te hopea roa, e faati‘a’tu teie faateiteiraa ia tatou tata‘itahi ia parahi e to tatou utuafare i mua i te aro o te Atua e ia Iesu Mesia, e a muri noa’tu !

Eita ta’u e nehenehe e paraparau no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa mai ma te reo mărû noa. Teie ohipa i roto i te aamu, e ohipa faahiahia mau ïa ! E ohipa maere ! E ohipa faatupu i te tahi hutiraa aho ! Eaha pai te faito maere i te mea e, ua pou roa mai te mau ve‘a mai te ra‘i mai no te horo‘a i te haamanaraa e te mana no te rave i teie ohipa ?

Ua fâ te Metua Mure Ore e o Iesu Mesia e rave rahi taime i te peropheta Iosepha Semita.13 I raro a‘e i Ta Raua faatereraa, ua pou mai te tahi faahou mau ve‘a, e tera ve‘a to’na fâ taa ê. Ei hi‘oraa :

  • Ua heheu mai te melahi Moroni no ni‘a i te Buka a Moromona.14

  • Ua faaho‘i faahou mai Ioane Bapetizo i te Autahu‘araa a Aarona.15

  • Ua faaho‘i faahou mai Petero, Iakobo, e Ioane i te Autahu‘araa a Melehizedeka.16

  • Ua tuu mai Mose i te mau taviri no te haaputuraa ia Iseraela.17

  • Ua horo‘a mai o Elia i te mau taviri no te ite no ni‘a ia Aberahama.18

  • Ua faaho‘i faahou mai Eliaha i te mau taviri no te mana taatiraa.19

E hau atu ra, ua horo‘a atoa mai te Faaho‘i-faahou-raa mai i te ite ua fana‘o te Feia Mo‘a i mutaa ra. Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê buka papa‘iraa mo‘a apî. I te Bibilia Mo‘a ra, ua amui mai Oia i te Buka a Moromona : Te tahi faahou ite no Iesu Mesia. E papaa parau te reira no te mau tohuraa e te taviniraa a te Fatu tei ti‘a faahou mai e tei haere i rotopu i te nunaa ra no Amerika tahito. Te faataa nei te reira i te faanahoraa oaoa rahi20—te faanahoraa no te faaoraraa.21 Ua tua‘ti hope te Buka a Moromona i te Bibilia. Te haapapû nei teie na papaa parau toopiti i te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia e te faufaa rahi o Ta’na Taraehara.22

E rave rahi tohuraa bibilia e faatupu nei te Faaho‘i-faahou-raa mai. Te tahi hi‘oraa, ua tohu o Isaia e, e faati‘ahia te fare o te Fatu ra i ni‘a i te tupuai mou‘a.23 Ua riro te tere a te mau pionie Momoni na ni‘a i te mau mou‘a ra no Amerika too‘a o te râ ei tere faatupuraa i te tusia e te faaroo. Ua tohu atoa o Isaia e, e rave te Atua i « te rave raa umere hia e te maere hia ».24 Te tupu ra ïa te reira i teie nei na roto i te ohipa mo‘a a to tatou nuu faehau misionare.

Ua faaho‘i-faahou-hia mai te mau haapiiraa o te Faufaa Tahito no ni‘a i te tufaa ahuru.25 E te faahopearaa, ua rahi atu â te taata aufau i te tufaa ahuru o te haamaitaihia ra no to ratou haapa‘o maitai. Ua haamaramaramahia te mau faahororaa parau no ni‘a ia Melehizedeka na roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te Faaho‘i-faahou-raa mai.26 Te mau tohuraa no ni‘a i te raau a Iosepha (te Buka a Moromona) e te raau a Iuda (te Bibilia), tei faarirohia ei hoê i te rima o te Atua, ua tupu ïa te reira i teie nei.27

E haamaramarama atoa te Faaho‘i-faahou-raa mai i te mau papa‘iraa mo‘a o te Faufaa Apî. Te faahitiraa no ni‘a i te bapetizoraa no te feia i pohe, ua maramarama-maitai-hia i teie nei.28 E te mau oro‘a no to tatou hui tupuna, te ravehia nei ïa, na roto i te ohipa monoraa, i roto i na hiero 141 na te ao atoa nei ! Aita e rave‘a ê atu no te pûpû i te faaoraraa i to tatou hui tupuna tei pohe ma te ere i te ite no ni‘a i te evanelia !29 Te orama a Ioane te Heheu Parau no ni‘a i « te hoê melahi i te maue raa na ropu i te reva nei, ma te evanelia e ti‘a i te vai raa ra ei poro raa’tu i te feia e parahi i te ao nei ra », ua riro ïa ei tohuraa no te misioni a te melahi o Moroni e te Buka a Moromona.30

O te Buka a Moromona te tuhaa tumu no te Faaho‘i-faahou-raa mai. Ua papa‘ihia te reira, ua faaherehehia e ua faahaerehia mai i raro a‘e i te faatereraa a te Fatu. Ua iritihia te reira « na roto i te horo‘a e te mana ho‘i o te Atua ».31 Te vai nei i roto i te buka Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e rave rahi atu â heheuraa tei horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita. Na roto ia’na, ua farii tatou e rave rahi api papa‘iraa mo‘a, hau atu â i tei noaa mai na roto i te tahi atu peropheta. I te hoê taime, tei riro paha ei taime rumaruma, ua parau oia i te Feia Mo‘a i Nauvoo, i Illinois, « Aita roa vau i parau noa‘e ia outou e e taata maitai roa vau ; aita râ e hape i roto i te mau heheuraa ta‘u i haapii ».32

Ma te tahoê, te ani nei te mau melo e te mau misionare i te feia atoa ia haapii mai no ni‘a i te Atua, no ni‘a ia Iesu Mesia e no ni‘a i Ta’na evanelia. Te taata atoa e imi haere ra, e ti‘a ia’na ia imi papû ma te pure tuutuu ore i teie haapapûraa e, e parau mau anei teie mau mea. E faaitehia te parau mau na roto i te mana o te Varua Maitai.33

Te haamauruuru nei au i te Atua e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, no te Faaho‘i-faahou-raa mai e no te mana o te reira i te tura‘iraa i te hoê vave‘a no te parau mau e no te parau-ti‘a na te ao atoa nei. Ia haru mai tatou i teie vave‘a ma te faatupu i te faaueraa a te Fatu ia hopoi i te evanelia i « te mau fenua’toa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa’toa »,34 o ta’u ïa pure i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.