2010–2019
E maha ti‘araa
Eperera 2013


E maha ti‘araa

Te hinaaro nei au e horo‘a’tu e maha ti‘araa… o te tauturu ia tatou ia ite i ta tatou ohipa i roto i te faanahoraa mure ore a te Atua, e i to tatou faito puai ei mau taea‘e te mau nei i te autahu‘araa.

E au mau taea‘e here, e e au mau hoa here, te î nei to’u aau i te mauruuru e i te oaoa ia tae mai i rotopu ia outou. Te haapopou nei au ia outou e te mau metua tane e te mau metua ruau tei afa’i mai i ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamaiti mootua. Te haapopou nei au ia outou e te feia apî tamaroa i te mea e, ua ma‘iti outou e haere mai i ô nei i teie mahana. Teie te vahi no outou ia haere mai. Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe ta outou e ite i te autaea‘eraa o te tahoê nei ia tatou, e te pure nei au e, i ô nei, i rotopu i to outou mau taea‘e, e itehia ia outou te fariiraa, te patururaa e te auhoaraa.

Tatou te mau tane, i te tahi mau taime, te faaite nei tatou ia tatou na roto i te mau ti‘araa. E rave rahi o tatou e mau nei i te mau ti‘araa rau, e te parau nei te reira mau ti‘araa tata‘itahi i te hoê mea faufaa no ni‘a i to tatou ti‘araa taata. Ei hi‘oraa, te tahi mau ti‘araa te faaite nei ïa i to tatou ti‘araa i roto i te utuafare, mai te tamaiti, taea‘e, tane faaipoipo e metua tane. Te tahi atu mau ti‘araa te faaite nei ïa i to tatou toro‘a i roto i te ao nei, mai te taote, te faehau, e aore râ, te rima î. E te tahi te faaite nei ïa i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia.

I teie mahana te hinaaro nei au e horo‘a’tu e maha ti‘araa ta’u e ti‘aturi nei e, e au ïa i te mau taea‘e atoa te mau nei i te autahu‘araa i roto i te ao atoa nei—e mau ti‘araa o te tauturu ia tatou ia ite i ta tatou ohipa i roto i te faanahoraa mure ore a te Atua, e i to tatou faito puai ei mau taea‘e te mau nei i te autahu‘araa i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

E tamaiti na te Metua i te Ao ra

Hoe ti‘araa e faaite nei ia tatou paatoa, ma te faufaa rahi, te ti‘araa ïa ei tamaiti na te Metua i te Ao ra. Noa’tu eaha’tu â te tahi ti‘araa to tatou e aore râ, eaha ta tatou e rave nei i roto i te oraraa, eiaha roa’tu ia mo‘ehia ia tatou e, e mau tamarii varua tatou na te Atua. I riro na tatou ei mau tamarii Na’na hou a haere mai ai tatou i te ao nei, e e riro tatou ei mau tamarii Na’na e a muri noa’tu. Na teie parau mau faufaa e taui i ta tatou huru hi‘oraa ia tatou iho e ti‘a’i, e i to tatou mau taea‘e e mau tuahine, e i te oraraa nei.

Te fifi râ, maori râ, aore hoê o tatou e ora hope nei i te mau mea atoa ta teie mau ti‘araa e faaite nei, « ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra ».1

E riro ïa ei ohipa haaparuparu mana‘o i te tahi taime ia ite e, eaha te auraa ia riro ei tamaiti na te Atua e aita e faaohipa i te reira iteraa. E mea au na te enemi ia faahohonu i teie mau huru mana‘o. E imi Satane i te rave‘a ia faaite outou ia outou iho na roto i ta outou mau hara, eiaha râ na roto i to outou faito puai hanahana. E te mau taea‘e, eiaha e faaroo’tu ia’na.

Ua ite paatoa tatou i te hoê aiû ia haapii i te haere. E haere oia ma te paruparu e te papû ore. E topa oia. E tama‘i anei tatou i te reira huru tautooraa ? Aita ïa. Eaha ïa huru metua tane o te faahapa i te hoê aiû no te hi‘araa ? E faaitoito râ tatou, e popo tatou, e e arue tatou, no te mea, na roto i te mau taahiraa na‘ina‘i atoa, e riro mai te tamarii mai to’na ra na metua.

I teie nei, e te mau taea‘e, ia faaauhia i te huru maitai roa o te Atua, e mea ino roa’tu ïa tatou i te mau aiû papû ore, e te paruparu. Tera râ, te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia riro tatou mai Ia’na ra te huru, e, e te mau taea‘e here, ia riro atoa teie ei opuaraa mure ore na tatou. Ua taa i te Atua e, e tae‘ahia ia tatou te reira faito eiaha i te hoê noa taime, na roto râ i te haereraa ma te hoê taahiraa i te taime hoê.

Aita vau e ti‘aturi nei i te hoê Atua o tei haamau i te mau ture e te mau faaueraa no te tia‘i noa ia hi‘a tatou, ia nehenehe Ia’na e faahapa ia tatou. Te ti‘aturi nei râ vau i te hoê Metua i te Ao ra tei here e tei aupuru e tei oaoa i ta tatou mau tautooraa atoa no te ti‘a papû e no te haere Ia’na ra. Noa’tu e, e topa tatou, e faaitoito Oia ia tatou eiaha ia paruparu—eiaha roa e faaru‘e e aore râ, e horo ê i ta tatou vahi taviniraa—ia faaitoito râ, ia faatupu i to tatou faaroo, e ia tamata tamau noa.

E arata‘i to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii e e mea pinepine Oia i te tono mai i te tauturu ite-ore-hia no te ra’i mai i te feia e hinaaro ia pee i te Faaora.

E pĭpĭ na Iesu Mesia

Na teie e arata‘i ia tatou i ni‘a i te ti‘araa i muri iho o ta tatou paatoa e mau nei : Te feia atoa e tautoo ma te itoito i te pee i te Mesia e parauhia ratou e pĭpĭ Na’na. Noa’tu e, te ite nei tatou e, aore hoê o tatou i maitai roa, eiaha tatou e faaohipa i te reira iteraa ei otoheraa no te faaiti mai i ta tatou mau titauraa, no te ora i raro iho i to tatou mau haamaitairaa, no te faataere i te mahana o to tatou tatarahaparaa, e aore râ, no te pato‘i ia tupu ei mau pĭpĭ maitai a‘e no to tatou Fatu e Arii.

A haamana‘o e, ua patuhia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, eiaha no te mau tane e te mau vahine maitatai roa e aore râ aita i farii i te mau faahemaraa tahuti nei, aita, ua patuhia râ no te mau taata mai ia outou e o vau nei. E ua patuhia te reira i ni‘a i te păpă o to tatou Faaora, te Fatu o Iesu Mesia,2 na roto ho‘i i ta’na Taraehara e ti‘a ai ia tatou ia tamâhia e ia riro mai « hoê… oire… no te fetii o te Atua ».3

Ahiri aita te Taraehara a Iesu Mesia, e riro ïa te oraraa nei mai te hoê e‘a aore e uputa haereraa i rapae, aore e tia‘iraa e aore râ, aore e ananahi. Na roto i te Taraehara, ua riro te oraraa nei mai te hoê tere maitai i te pae varua, e te faaûruhia no te tupuraa i te rahi e te hoturaa, e tae atu ai i te ora mure ore ra i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra.

Tera râ, noa’tu e ua faataahia te Taraehara no te tauturu ia tatou paatoa ia riro mai te Mesia ra te huru, aita te reira i faataahia no te faariro ia tatou paatoa hoê â huru. I te tahi mau taime, te ano‘i nei tatou i te parau no te taa-ê-raa te huru o te taata i te parau no te hara. E haere roa’toa tatou i te feruri-hape-raa e, e mea taa ê te tahi mau taata ia tatou, te auraa ra, aita ïa ratou i auhia mai e te Atua. E faatupu teie huru feruriraa i te ti‘aturiraa i roto i te tahi mau taata e, te hinaaro nei te Ekalesia e hamani hoê noa iho huru faito melo—oia ho‘i, ia hi‘o, ia mana‘o, ia feruri e ia haa te taata tata‘itahi mai te tahi atu mau huru taata. Te faahape ra ïa te reira i te paari o te Atua, tei hamani i te taata ma te taa ê i to’na taea‘e, tei hamani i te tamaiti ma te taa ê i to’na metua tane. Noa’tu te hoho‘a aifaito o te mau maehaa, aita râ ratou i aifaito i roto i to ratou huru taata e to ratou huru i te pae varua.

Te faahape atoa ra te reira i te hinaaro e i te opuaraa a te Ekalesia a Iesu Mesia, tei ite e o te paruru nei i te ti‘amâraa morare—e te mau hopearaa rarahi atoa o te reira—o te mau tamarii atoa a te Atua. Ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, ua hoê tatou i roto i to tatou iteraa papû no ni‘a i te evanelia i faaho‘ihia mai, e i roto i ta tatou fafauraa ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Ua taa ê râ tatou i roto i to tatou mau ti‘araa i te pae no te hiro‘a tumu, no te oraraa sotiare e poritita.

E tupu te Ekalesia i te puai mai te mea e, e faaohipa maitai tatou i teie huru taa-ê-raa, e mai te mea e, e faaitoito tatou te tahi i te tahi ia faahotu e ia faaohipa i to tatou mau tareni no te faaitoito e no te haapuai i to tatou taata tupu.

E te mau taea‘e, ua riro te ti‘araa pĭpĭ ei tere no te oraraa taatoa na muri iho i to tatou Faaora. I ni‘a i to tatou e‘a mai Betelehema e tae atu i Golagota, e rave rahi taime e hinaaro tatou e faaru‘e i to tatou tere. I te tahi taime, mai te mea ra e, e mea huru fifi rii te e‘a i ta tatou i mana‘o ra. Tera râ, ei mau tane no te autahu‘araa, ia itoito tatou no te pee i to tatou Faaora e ti‘a ai, noa’tu te teimaha o to tatou satauro ia amo i te tahi taime.

No te mau taahiraa atoa ta tatou e rave no te pee i te Tamaiti a te Atua, e faahaamana‘o mai te reira ia tatou e, aita â tatou i maitai roa’tura. Ei mau pĭpĭ aueue ore râ tatou e te tamau maite e ti‘a ai. Eiaha e faaru‘e. E haapa‘o maitai tatou i ta tatou mau fafauraa. Eiaha tatou e faaea i te hi‘o i to tatou Arai e to tatou Faaora a haere ai tatou Ia’na ra, hoê taahiraa paruparu i muri iho i te tahi.

E taata faaora no te mau Varua

E te mau taea‘e, mai te mea e, e hinaaro mau tatou e pee i to tatou Fatu ia Iesu Mesia, e ti‘a ïa ia tatou ia rave i te toru o te ti‘araa : E faaora no te mau varua. Tatou tei faatoro‘ahia i te autahu‘araa o te Atua, ua piihia ïa tatou « ia faaora ia vetahi ê ».4

E ohipa na tatou ia patu, ia tâtâî, ia haapuai, ia faati‘a i ni‘a, e ia faaora. Ua titauhia ia tatou ia pee i te hi‘oraa o te Faaora e ia toro i te rima i te feia mauiui. Ua au ia tatou « ia oto, a oto ai te feia oto ra… ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra ».5 E rapaau tatou i te puta o tei ati ra. E au ia tatou ia « aupuru i te feia paruparu, [ia] faateitei… i te rima tautau ra i ni‘a, e [ia] faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».6

Ei mau taea‘e haapii utuafare, e mau taata faaora tatou. Ei mau ti‘a faatere autahu‘araa, e mau taata faaora tatou. Ei mau metua tane, mau tamaiti, mau taea‘e, e e mau tane faaipoipo, ia riro na tatou ei mau taata faaora itoito e te haapa‘o. I roto i te hoê rima e ta‘ita‘i tatou i te mohina hinu haamo‘ahia no te haamaitai i tei ma‘ihia ; i roto i te tahi rima, e ta‘ita‘i tatou i te hoê tapu faraoa no te faaamu i tei po‘ia ; e i roto i to tatou aau e ta‘ita‘i tatou i te parau hau a te Atua o te « faaora i te aau i putahia ra ».7

Teie ta tatou hopoi‘a faufaa matamua ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa—no na autahu‘araa toopiti teie parau, to te Autahu‘araa a Aarona e to te Autahu‘araa a Melehizedeka. E haamaitai te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai i te oraraa, eiaha i te taime ana‘e tatou e ti‘aturi ai—e hau atu râ mai te mea e, e haapa‘o tatou i te reira. E mea na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia e faateiteihia ai te taata i ni‘a, e e faaetaetahia ai te mau utuafare. E haamaitairaa e e hopoi‘a na tatou eiaha ia parau noa i te parau ti‘a, ia rave atoa râ i te ohipa ti‘a.

Na te Faaora e faatupu i te semeio. O Oia te taata faaora rahi. O Oia to tatou hi‘oraa, to tatou maramarama, noa’tu te mau taime teimaha, e Na’na e faaite ia tatou i te e‘a ti‘a.

E pee ana‘e tatou Ia’na. E ti‘a ana‘e tatou i roto i to tatou ti‘araa, e ia riro tatou ei mau taata faaora na roto i te taviniraa i te Atua e i to tatou mau taata tupu.

E feia tufaa no te Ora Mure Ore

E faaho‘i te maha o te ti‘araa ta tatou paatoa e mau nei ia tatou i roto i te ti‘araa matamua i roto i ta tatou tapura—Ei mau tamaiti na to tatou Metua i te Ao ra, e feia tufaa tatou no te mau mea atoa Na’na ra.

« O te Varua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua :

« E tamarii ra, e feia tufaa ïa ; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia ; te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa hoi ».8

A feruri na i teie mea, e au mau taea‘e here. E feia tufaa tatou e te Mesia !

No reira, no te aha e rave rahi o tatou e haamau‘a nei i to tatou taime faufaa rahi, to tatou mau mana‘o, ta tatou mau rave‘a e to tatou puai no te imi i te hanahana e aore râ, te maitai o to te ao nei e aore râ, no te ha‘uti i teie mau matini apî o teie nei tau ?

Ua tuu mai te Fatu i mua ia tatou i te fafauraa hanahana e « No te mea o tei haapa‘o maitai e ua noaa hoi ia ratou teie nei na autahu‘araa e piti… e ua faarahi hoi i to ratou parauraahia… E farii atoa mai ïa ia’u nei, te na reira maira te Fatu… e o oia o te farii mai ia’u nei ua farii atoa ïa i to’u Metua… no reira o te mau mea atoa na to’u Metua ra, e hope roa ïa i te horo‘ahia na’na ».9

Eita e roaa ia’u ia feruri i te mau mea atoa ta teie fafauraa e parau nei. Ua ite râ vau e, e mea rahi, e mea hanahana, e mea mure ore, e e faufaaraa maitai ta tatou mau tautooraa atoa i roto i te oraraa nei.

Ma te ite i te reira, nahea e ore e nehenehe ai ia tatou ia fafau ma te aau tae e te oaoa ia tavini i te Fatu e i to tatou taata tupu, e ia haapa‘o i ta tatou mau hopoi‘a i roto i te autahu‘araa o te Atua ?

Te hoê teie ohipa hanahana roa a‘e o te titau i te taatoaraa o to tatou maramarama e o te faananea i to tatou aravihi taatoa. E hinaaro anei tatou e ite i te mau ra‘i ia matara e ia ite i te mau muhumuhuraa a te Varua Maitai no te faaite mai ia tatou i te e‘a ? No reira, e haamata ana‘e ïa i te rave i te ohipa, e e rohi ana‘e i roto i teie ohipa rahi—hoê ohipa rahi a‘e ia tatou iho !

Na roto i te taviniraa i te Atua e i to tatou mau taata tupu, na te reira e haaferuri e e huri ia tatou i roto i te hoê mea rahi a‘e aita â tatou i mana‘o a‘enei e, e nehenehe.

E feruri paha outou e, aita outou e hinaarohia—te tau‘a-ore-hia nei outou e aore râ, aita outou e auhia nei, e mea faufaa ore outou.

Te oto nei au mai te mea e, te vai nei te hoê taea‘e o te autahu‘araa e feruri i te reira huru feruriraa. E mea papû maitai e, aita outou i tau‘a-ore-hia e aore râ, i au-ore-hia e to outou Metua i te Ao ra. Ua here Oia ia outou. E te parau papû atu nei au ia outou e, te hinaaro nei te Ekalesia ia outou.

Aita anei outou i ite e « ua ma‘iti… te Atua i te mau mea maamaa o te ao nei, ei faahaama’tu i te feia paari ; e ua ma‘iti hoi te Atua i te mea paruparu o te ao nei, ei faahaamaraa’tu i te feia puai ? »10

Peneia‘e ua tano te parau e, e mea paruparu tatou. E ere paha tatou i te feia paari e aore râ, i te feia puai. Tera râ, ia ohipa ana‘e te Atua na roto ia tatou, aore e taata e nehenehe e mârô mai ia tatou.11

Tera te tumu e hinaarohia ai outou. E ohipa taa ê ta outou i titauhia, e e nehenehe i te Atua e faarahi i te reira horo‘araa i roto i te puai rahi. Aita to outou aravihi no te horo‘a i faaauhia i ni‘a i to outou piiraa i roto i te Ekalesia. Aita e hopearaa ta outou mau rave‘a no te tavini. Mai te mea e, te tia‘i nei outou i te hiti, te faaitoito atu nei au ia outou ia tomo i roto i te ha‘utiraa.

Eiaha e tia‘i i te hoê piiraa taa ê hou a horo‘a hope ai outou ia outou iho no te paturaa i te basileia o te Atua. I roto i to outou ti‘araa taea‘e no te autahu‘araa, ua pii-ê-hia na outou i roto i te ohipa. A tuatapapa i te parau na te Atua i te mau mahana atoa, a pure i te Metua i te Ao ra i te mau mahana atoa, a tamau i te mau parau tumu o te evanelia i faaho‘ihia mai, a haamaitai i te Atua, e a ani i Ta’na arata‘iraa. E i muri iho, a ora i te mau mea ta outou i apo mai, na mua roa i roto i to outou utuafare, i roto atoa râ i te mau huru taime atoa o to outou oraraa.

I roto i te pehe a te Rohi pehe rahi, te vai ra ta outou tuhaa taa ê ia ha‘uti—ta outou iho nota no te himene. Ia ore outou e rave i ta outou tuhaa, e tamau noa te pehe i te ohu ma te papû. Mai te mea râ e, e ti‘a outou i ni‘a e e tomo i roto i te pŭpŭ himene, e e vaiiho i te mana o te Atua ia ohipa i roto ia outou, e ite outou i « te mau haamaramarama o te ra’i » ia matara, e i reira Oia « e ninii mai ai i te hoê haamaitairaa, e ore e nava‘i te vairaa no te farii i te reira ».12 A ti‘a i to outou faito puai mau ei tamaiti na te Atua, e riro ïa outou ei puai no te ohipa maitai i roto i to outou utuafare, to outou fare, to outou oire, to outou fenua, e i roto i te ao nei.

Ia « tuu [outou] i to outou ora » no te tavini ia vetahi ê,13 e tupu ïa outou i te rahi e e hotu ho‘i e tae roa’tu i « te faito ra i te î o te Mesia i te rahi ».14 Ei reira outou e ineine ai no te fatu, e te Mesia atoa, i te mau mea atoa a to outou ra Metua.

E mea faufaa outou i te Atua

E au mau taea‘e here, e au mau hoa here, e mea faufaa outou. Ua herehia outou. Ua hinaarohia outou. E parau mau teie ohipa. Te autahu‘araa i haamaitaihia outou no te mau i te reira, na te Atua ïa.

Te pure nei au mai te mea e, e feruri hohonu outou i te mau ti‘araa e rave rahi o te hoê taea‘e ti‘amâ o te autahu‘araa, e ite outou i te hoê maitai hanahana i muri ia outou, o te amo ia outou i ni‘a, e tae roa’tu i te faturaa ai‘a rahi ta to outou Metua i te Ao ra i faaherehere no outou. Te vaiiho atu nei au i teie haamaitairaa e i to’u iteraa papû ia outou na, i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.