2010–2019
E semeio mau te reira.
Eperera 2013


E semeio mau te reira

Mai te mea e ere outou i te misionare rave tamau ma te tareta i‘oa i ni‘a i to outou ahu, teie ïa te taime no outou no te peni i te reira i ni‘a i to outou aau—peni mai ta Paulo i parau, « aita râ i papa‘ihia i te inita, na te Varua râ o te Atua ora ra ».

Ua apăpă noa te parau no te mau semeio i roto i te oraraa tahuti o Iesu Mesia : te paratenia metua vahine, te feti‘a apî, te mau melahi tei fa i te mau tia‘i mamoê, te mata po tei ite faahou, te pirio‘i tei haere faahou, te mau melahi i Getesemane e i te menema, e te rahi roa a‘e o te mau semeio atoa—To’na Ti‘a-faahou-raa hanahana.

Ua nehenehe anei ta outou e feruri i te ohipa i tupu, na aposetolo ahuru ma hoê i ni‘a i te mou‘a fatata ia Galilea, e ua haere mai ia ratou ra te Fatu tei ti‘a faahou mai ma te parau e, « E teie nei, e haere outou e faa riro i te mau fenua’toa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai » ?1 « E haere outou e ati noa‘e te mau fenua’toa, e faa ite haere i te evanelia i te taata’toa ».2

« Te mau fenua’toa » ? « E ati noa‘e te mau fenua’toa » ? « I te taata’toa » ? E roaa anei ia rave ? Noa’tu â ua faahau Iesu i to ratou mana‘o, ua ui maere paha ratou ia ratou iho, e tae mai ihoa anei te mau semeio a haaparare ai ratou i te evanelia.3

Ua upooti‘a te faaroo i ni‘a i te feaa, e ua faateitei o Petero i to’na reo ma te parau e :

« E te mau Ati Iuda nei, e te feia’toa e parahi i Iesusalema nei… a faaroo mai na outou i ta’u nei parau :

« O Iesu no Nazareta… i noaa’i ia outou, faa satauro ihora, e taparhi pohe roa’tura i te rima o te haapa‘o ore ra…

« O taua Iesu nei â ta te Atua i faa ti‘a a‘enei i ni‘a, [e] o matou atoa nei ho‘i te ite ».4

Aita e nehenehe e parau, e maniiraa varua rahi i taua mahana ra, e 3 000 varua tei bapetizohia. Mai fafauhia na Iesu, ua pee te mau tapa‘o e te mau semeio i te faaroo o tei ti‘aturi.

I te faati‘a-faahou-raa-hia mai te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei a 183 matahiti i teie nei, ua poro‘i te Fatu i Ta’na pŭpŭ pĭpĭ iti ia tavevo i Ta’na mau parau i faahitihia a rave rahi tenetere na mua’tu : « E riro te mau taata atoa i te faaroo i te reo faaara ».5 « No te mea, oia ïa, ia reva atu te pororaa… i te ao paatoa nei e ti‘a’i, e e tae noa’tu ho‘i i te mau tufaa atea roa’tu no te fenua ra ».6

« Te mau taata atoa » ? « I te ao paatoa nei » ? « I te mau tufaa atea roa’tu no te fenua ra » ? E roaa anei ia rave ?

Ua faahau te Faaora i te mana‘o o To’na Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei,7 e teie râ, ua nehenehe anei ta ratou ia ite i te aano e te hopea o teie ohipa maere ? Ua ui maere ihoa paha ratou, e tae mai ihoa anei te mau semeio a haaparare ai ratou i te evanelia.

Faahou â, ua upooti‘a te faaroo i ni‘a i te feaa, e tauasini e tauasini tei bapetizohia. I te fenua Peretane, ua ite mai o Elder Wilford Woodruff i te hoê amuiraa taatoa e tia‘i ra i to’na taeraa mai. Ua pou te Varua o te Fatu i ni‘a ia ratou, e ua bapetizo oia 45 orometua e e rave rahi hanere melo i te roaraa o te ava‘e matamua oia i te fare faaapu a Benbow.8

Aita to tatou anotau i taa ê roa. I to maua Elder David A. Bednar taviniraa ei misionare, fatata a 40 matahiti i teie nei (e e haapapû atu vau ia outou e, e ere maua te misionare paari roa a‘e e parahi nei i roto i te parahiraa uteute), 16 000 tiahapa misionare i tera ra tau. Mai ta te peresideni Thomas S. Monson i faaite inanahi ra, i teie nei, ua 65 000 roa—hau atu i tei itehia a‘enei. I tera ra tau, e 562 tĭtĭ. I teie mahana, ua hau i te 3 000. I tera ra tau, ta tatou mau paroisa e mau amaa, tei ni‘a ïa e 59 fenua. I teie mahana, e amuiraa ta tatou i roto e 189 i ni‘a na 224 fenua e tuhaa fenua na te ao atoa nei. Ua iti tatou i te pae o te numera, mai tohuhia e Nephi.9 Tapiri râ i te reira, te ite mata nei outou e o vau atoa nei i te mau parau tohu a Daniela : te « ofai aita… e rima… [te faaî ra i] te ao atoa nei ».10

E anotau faahiahia teie no te mau semeio. A ono ava‘e i teie nei, ua faaite te peresideni Monson i te tauiraa o te matahiti no te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine e hiaai ra e tavini i te hoê misioni, e ua manii mau ihoa te varua. Ua upooti‘a te faaroo i ni‘a i te feaa, e ua ti‘a mai te feia apî tamaroa e tamahine. I te mahana maha i muri noa mai i te amuiraa rahi, ua faataahia vau no te rave i te tonoraa misionare i mua i te Peresideniraa Matamua. Ua maere roa vau i te iteraa i te pu‘e parau a te mau tamaroa 18 matahiti e te mau tamahine 19 matahiti, e ua faatano a‘ena ratou i ta ratou mau opuaraa, ua haere e farerei i te taote, ua farerei i te episekopo e i te peresideni tĭtĭ e ua hapono i ta ratou pu‘e parau misioni—e pae noa mahana ua oti. E rave rahi tauasini i teie nei tei amui atoa mai. E semeio mau te reira.

Ua mauruuru matou no te faaroo itoito rahi o to tatou mau tuahine, no te numera rahi o te mau misionare na te mau fenua na te ara mai, e te maraaraa o te numera o te taata faaipoipo ua ineine no te tavini. Pae ahuru ma va‘u misioni apî tei faaitehia, e aua‘e maoti, ua itehia mai te hoê pû haapiipiiraa misionare apî i Mexico City no te apiti i tera i Provo tei î roa ino.

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson e : « Te faaohipa nei tatou ma te mana‘o paari i te mana o te Faaora… ‘E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai’ ».11 « E tamau noa teie ohipa rahi… i te haere i mua, ma te taui e ma te haamaitai i te mau oraraa… Aore roa e puai i te ao taatoa nei e nehenehe e tape‘a i te ohipa a te Atua ».12

Te ite nei tatou i te mau semeio a te Fatu a parare noa ai Ta’na evanelia na te ao atoa nei.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, a faaûru papû noa ai te Fatu e rave rahi atu â mau misionare ia tavini, te faaara atoa nei Oia i te feruriraa e te iriti roa nei ho‘i i te aau o na taata e rave rahi atu â, na taata maitatai e te parau-ti‘a, ia farii i Ta’na mau misionare. Ua mâtau a‘ena outou ia ratou e aore râ e mâtau mai outou ia ratou. E fetii ratou no outou e te ora nei ratou na piha‘i iho i to outou fare. Te haere nei ratou na piha‘i iho ia outou na ni‘a i te puromu, te parahi ra i piha‘i iho ia outou i te haapiiraa, e te farerei nei ia outou i ni‘a i te Itenati. O outou atoa te tahi tuhaa faufaa rahi no teie semeio e puhara nei.

Mai te mea e ere outou i te misionare rave tamau ma te tareta i‘oa i ni‘a i to outou ahu, teie ïa te taime no outou no te peni i te reira i ni‘a i to outou aau—peni mai ta Paulo i parau, « aita râ i papa‘ihia i te inita, na te Varua râ o te Atua ora ra ».13 E o outou te mau misionare i faaoti, a imi mai ta outou tareta i‘oa tahito. E ore outou e tamau i ni‘a ia outou, e tuu râ i te hoê vahi e ite outou. Ua hinaaro te Fatu ia outou ia riro mai ei mauhaa i roto i To’na rima, i teie nei rahi a‘e i tei mutaa ra. E tuhaa ta tatou paatoa e nehenehe e hopoi mai i roto i teie semeio.

Te mau melo parau-ti‘a atoa o te Ekalesia tei feruri a‘enei no ni‘a i te rave‘a no te faaite atu i te evanelia. Te vai ra e mea ohie na ratou ia faaite i te evanelia, e e haapii rahi mai tatou mai roto mai ia ratou.14 Te vai ra e tafifi nei i te reira ma te uiui e, nahea i te rave maitai a‘e, inaha te vai nei te hiaai ia reva ê atu te mana‘o faahapa e tae mai i te tahi mau taime.

E riro to tatou hiaai ia faaite i te evanelia i te faatopa ia tatou paatoa i ni‘a i to tatou na turi, e ua ti‘a roa te reira, no te mea titau-mau-hia te tauturu a te Fatu no tatou.

Ua ani mai te peresideni Monson ia pure tatou no « te mau fenua e ere tatou i te mea puai roa, e i te mau fenua aita tatou e fariihia ia faaite i te evanelia ma te ti‘amâ i teie taime ».15 A taparu papû ai tatou e ma te tahoê i to tatou Metua i te Ao ra, e tamau noa te Fatu i te iriti i te mau uputa faufaa rahi no tatou.

E pure atoa tatou no ta tatou iho mau rave‘a ia faaite atu i te evanelia. Ua parau te aposetolo Petero e, « Ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata’toa ia ui mai… i te ti‘aturi i roto ia outou na ».16

No te ahuehue17 e te arepurepu18 o teie nei ao, aita ihoa e maere e, ua iti roa mai te taata e haere ra i to ratou vahi haamoriraa. Noa’tu â ua rahi te taata ua hinaaro i te haafatata i te Atua e ia maramarama maitai a‘e i te tumu o te oraraa, te vai pahono-ore-noa-hia ra ta ratou mau uiraa. E rave rahi ua matara te aau i te parau mau, are‘a râ, mai faahoho‘ahia mai e te peropheta Amosa, « Mai te tooa o te râ e te hitia o te râ i te horo raa e te hoi raa mai, i te imi raa i te parau a Iehova, e ore roa râ e itea ».19 Ua ti‘a ia outou e tauturu atu ia pahono i ta ratou mau uiraa. I roto i ta outou mau tauaraa parau i te mahana hoê, ua ti‘a ia outou ia faananea atu â i to ratou faaroo i te Mesia.20

Ua parau te Faaora : « E faateitei i to outou maramarama, ia anaana’tu i to te ao nei. Inaha, o vau ïa te maramarama ta outou e faateitei i ni‘a ».21

Te fafau nei au ia outou, ia pure outou no te ite mai e, o vai te paraparau atu, e tae mai te mau i‘oa e te mau hoho‘a mata i roto i to outou feruriraa. E tae mai te mau parau i te taime ti‘a ua hinaaro outou ia ratou.22 E matara mai te mau rave‘a no outou. E upooti‘a te faaroo i ni‘a i te feaa, e e haamaitai mai te Fatu ia outou ma te mau semeio no outou iho.

Ua haapii mai te Faaora ia tatou nahea i te faaite i te evanelia. E mea au roa na’u te aamu o Anederea, tei ani, « E Rabi, e ti‘a oe i hea ? »23 Ua nehenehe roa ta Iesu e pahono atu i te vahi e ora ra Oia. Aita râ, ua parau atu Oia ia Anederea, « A haere mai, a hi‘o ».24 E mea au na’u ia feruri e, te parau ra te Faaora, « A haere mai, a hi‘o, eiaha noa te vahi te ora ra vau, te huru atoa râ te ora ra vau. A haere mai, a hi‘o o vai Au. A haere mai e a putapu i te Varua ». Aita tatou i ite i te mau mea atoa no ni‘a i taua mahana ra, ua ite râ tatou e, i to Anederea iteraa i to’na taea‘e o Simona, ua parau atu oia, « Ua itea ia maua… te Mesia ».25

No ratou e faaite ra i te tahi hiaai i roto i ta tatou mau tauaraa parau, ua nehenehe ta tatou e pee i te hi‘oraa a te Faaora ia titau atu, « a haere mai, a hi‘o ». E farii vetahi ta outou titauraa, e te vai ra, eita. Ua mâtau tatou paatoa i te hoê taata tei titauhia e rave rahi roa taime na mua i te fariiraa i te titauraa « a haere mai, a hi‘o ». E feruri atoa na tatou i te feia tei ti‘a iho i rotopu ia tatou nei na mua a‘e, are‘a i teie nei, ua varavara roa tatou i te iteraa ia ratou, e titau ana‘e ïa ia ratou ia ho‘i mai e ia hi‘o faahou â.

E mea faatura tatou i te ma‘itiraa e te taime o te taata tata‘itahi. Ua parau te Fatu, « Ia ma‘iti te taata tata‘itahi na’na iho ».26 Te taata aita to’na hinaaro rahi, eiaha atoa ïa ia faaiti atu i to tatou taamuraa hoa e to tatou here. Ia titau outou ia vetahi ê, e ua fariihia e aore râ aita i faariihia te titauraa « [ia] haere mai, [e ia] hi‘o », e farii atu outou i te mana‘o farii o te Fatu, e e apitihia te reira mana‘o farii, i te tahi atu â faito faaroo no te faaite faahou e faahou â i te mea ua ti‘aturi outou.

No ratou e faaohipa nei i te Itenati e te mau niuniu afa‘ifa‘i, te vai ra te mau rave‘a apî no te titau atu ia vetahi ê, « [ia] haere mai, [e ia] hi‘o ». E faariro na tatou i te faaiteraa i to tatou faaroo na ni‘a i te reni Itenati ei tuhaa no to tatou oraraa i te mahana hoê. Te vai ra te LDS.org, te Mormon.org, te Facebook, te Twitter—E mau rave‘a pauroa te reira.

No te faaite atu i te evanelia, ua haamata te tahi feia apî melo i Boston i te hoê faanahoraa « blogs ».27 O ratou e tomo i roto i te Ekalesia, e haamata ratou i ta ratou haapiiraa na ni‘a i te reni Itenati, apeehia e te mau paraparauraa e te mau misionare. E ua tauturu atoa teie ohipa i te feia apî ia faatupu i te faaroo rahi a‘e i te paraparauraa no ni‘a i te evanelia ia vetahi ê. Ua parau te hoê o ratou : « E ere roa teie i te ohipa misionare. E arearearaa misionare ».28

Tatou pauroa tei roto i teie ohipa. Tatou e te mau melo o te paroisa na reira atoa te mau misionare, e faanaho tatou e e pure tatou e e tauturu tatou te tahi i te tahi. A tape‘a na i te mau misionare rave tamau i roto i to outou feruriraa e i roto i ta outou mau pure. A ti‘aturi ia ratou, outou e to outou utuafare e to outou mau hoa. Ua ti‘aturi te Fatu ia ratou e ua pii ia ratou ia haapii e ia haamaitai i te feia e imi nei Ia’na.

Ua faati‘a mai te peresideni Paulo Kretly no te misioni no Mozambique Maputo i teie aamu : « E peu mâtau teie i te fenua Mozambique ia ora te tane e te vahine [ma te ore e faaipoipo no te mea ho‘i] i roto i te peu tumu no Afirita, titauhia hoê hoo taati rahi no te faaipoipo, e hoo taati teie aita e maraa i na taata toopiti ia amo ».29

Ua feruri te mau melo e te mau misionare nahea e tauturu atu e ua pure atoa.

E o teie te pahonoraa i ta ratou mau pure, oia ho‘i, e tura‘i â i te parau no te ture no te viivii-ore e te faufaa rahi no te faaipoiporaa e no te mau utuafare mure ore. E a tauturu noa ai ratou i na taata toopiti ia tatarahapa e ia faaipoipo i mua i te ture, e haapii atoa’tu ratou no ni‘a i te oaoa e tae mai na roto ana‘e i te peeraa ia Iesu Mesia.

Teie te hoê hoho‘a no te tahi tane e te vahine, no ô mai e piti oire taa ê no Mozambique. Ua faaipoipohia i te mahana pae, e ua bapetizohia e ta ratou atoa mau tamarii paari i te mahana maa.30 Ua titauhia te mau hoa e te utuafare ia « haere mai, [e ia] hi‘o », e hanere e hanere tei « haere mai, [e tei] hi‘o ».

I muri mai i te bapetizoraa, ua parau te hoê tuahine, « Titauhia ia maua ia ma‘iti, e pee anei i te mau peu tumu a to matou mau tupuna e aore râ e pee ia Iesu Mesia. Ua ma‘iti maua ia pee i te Mesia ».31

E ere paha outou no Mozambique, tera râ, ia au i to outou iho rave‘a e to outou iho hiro‘a tumu, ua nehenehe ta outou e faaite atu i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai.

A pure i to outou Metua i te Ao ra. Na’na teie ohipa mo‘a. Na’na e arata‘i ia outou i roto i te mea e rave atu. E iriti mai Oia i te mau uputa, ma te faaateatea i te puromu e ma te tauturu ia outou ia upooti‘a i te mau fifi. Ua parau te Fatu, « E riro te mau taata atoa i te faaroo i te reo faaara, no roto mai i te vaha o ta’u mau pĭpĭ… e aita hoê taata e tape‘a ia ratou ».32

Te faaite papû nei au e, « e tae te reo o te Fatu i te mau hope o te ao nei, ia faaroo mai te mau taata’toa o tei hinaaro ».33 E semeio mau te reira. E semeio mau te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Mataio 28:19.

  2. Mareko 16:15.

  3. Hi‘o Mataio 28:20Mareko 16:17–18.

  4. Te Ohipa 2:14, 22–23, 32.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:4.

  6. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 58:64.

  7. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:5.

  8. Hi‘o Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff (2004), 97–100.

  9. Hi‘o 1 Nephi 14:12.

  10. Daniela 2:34–35.

  11. Thomas S. Monson, « Manava i te amuiraa », Liahona, Me 2009, 5.

  12. Thomas S. Monson, « A haaputuputu faahou ai tatou », Liahona, Me 2012, 4.

  13. 2 Korinetia 3:3.

  14. Hi‘o Clayton M. Christensen, The Power of Everyday Missionaries: The What and How of Sharing the Gospel (2013).

  15. Thomas S. Monson, « Manava i te amuiraa », Liahona, Novema 2009, 6.

  16. 1 Petero 3:15.

  17. Te haapa‘o nei ratou i te mau parau mau tahito o te faanaho-apî-hia ra e aore râ o te haavare-ite-hia ra; hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:16; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 132:8.

  18. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 45:26; 88:91.

  19. Amosa 8:12.

  20. Ua na ô te peropheta Iosepha Semita : « E parau mau anei e vai ra i ô i te Perebiteriana ra ? E. E parau mau anei e vai ra i ô i te Bapetizo, i te Methodi, e te vai atura ? E… Ua ti‘a roa ia tatou ia haaputu i te maitai atoa e te mau parau tumu tano i teie nei ao ma te poihere ia ratou » (History of the Church, 5:517). « Eita matou e ani i te hoê noa‘e taata ia faaru‘e i te tahi mea maitai ta ratou ; e ani noa matou ia ratou ia haere mai e ia farii i te tahi atu a maitai. Eaha ra ïaa mai te mea e farii te ao ato‘a i teie nei Evanelia? E ite ïa to ratou iho mata e e niniihia mai ia te mau haamaitairaa a te Atua i ni‘a iho i te taata, o teie ia te hinaaro o te taato‘araa o to’u nei varua » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [2007], 176–77). Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « E parau atu vau e, ua mauruuru matou no te parau mau e vai ra i roto i te mau ekalesia atoa e te maitai te reira e hopoi mai. Te parau nei matou i te mau taata, oia mau, e hopoi mai outou i te maitai atoa e vai ra i roto ia outou, ei reira, e hi‘o matou i te mea e nehenehe e faananea atu â i te reira. Teie mau te varua o teie ohipa. Teie mau te tumu no ta tatou taviniraa misionare » (« Words of the Living Prophet », Liahona, Eperera 1999, 19). « E ti‘a ia tatou ia riro ei nunaa faahoa. E ti‘a ia tatou ia ite mai i te maitai i roto i te taata atoa. Eita tatou e haere atu no te faaino i te tahi atu mau ekalesia. E poro tatou e e haapii ho‘i na roto i te rave‘a au e te papû. E parau tatou i te feia no te tahi atu haapa‘oraa, ‘e hopoi mai outou i te maitai atoa e vai ra i roto ia outou, ei reira, e hi‘o matou i te mea e nehenehe e faananea atu â i te reira’. Teie mau te tumu rahi no ta tatou faanahoraa misionare rahi e te vai mau ra te faahopearaa ». (« Messages of Inspiration from President Hinckley », Church News, 7 no novema 1998, 2; hi‘o ldschurchnews.com).

  21. 3 Nephi 18:24.

  22. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:85; 100:6.

  23. Ioane 1:38.

  24. Ioane 1:39.

  25. Ioane 1:41.

  26. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 37:4.

  27. Hi‘o, ei hi‘oraa, youngandmormon.com.

  28. Paraparauraa na ni‘a i te niuniu paraparau e Jackson Haight i te 22 no mati 2013.

  29. Rata uira na te peresideni Paulo V. Kretly, 6 no mati 2013.

  30. Hoho‘a na te peresideni Paulo V. Kretly. Te pŭpŭ matamua, no Maputo mai ; ua faaipoipohia ratou i te 30 no novema 2012, e ua bapetizohia i te 1 no titema 2012. Te piti o te pŭpŭ, no Beira mai ; ua faaipoipohia i te 1 no mati 2013, e ua bapetizohia i te 2 no mati 2013.

  31. Rata uira na te peresideni Paulo V. Kretly, 6 no mati 2013.

  32. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:4–5.

  33. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:11.