2010–2019
«E te Fatu, ua faaroo vau»
Eperera 2013


« E te Fatu, ua faaroo vau »

A fa‘i i ta outou mau uiraa e mau fifi, tera râ, na mua roa e a muri noa’tu, a tahirihiri arahu i to outou faaroo, no te mea, e tupu ihoa te mau mea atoa ia ratou o te ti‘aturi.

I te hoê taime ua farerei mai Iesu i te tahi pŭpŭ taata o te mârô ra ma te riri rahi i Ta’na mau pĭpĭ. A ani ai te Fatu no ni‘a i te tumu no teie mârôraa, ua haere mai te metua tane o te hoê tamaiti ma‘i i mua, ma te parau e, ua haere mai oia e farerei i te mau pĭpĭ a Iesu no te hoê haamaitairaa no ta’na tamaiti, aita râ i ti‘a ia ratou ia horo‘a i te reira. Te aati noa ra te tamaiti i to’na niho, te uha ra te vaha, e te taaviri noa ra i raro i te repo, ua ani atura te metua tane ia Iesu ma te reo taparu :

« E i tia ia oe ia rave ra, aroha mai oe ia matou, e e tauturu mai.

« Ua parau atura Iesu ia’na, I tia ia oe ia faaroo ra, e tia te mau mea atoa nei i te taata i faaroo.

« Ua pii noa maira te metua tane o taua tamaiti ra i reira ra, na o maira ma te roimata, E te Fatu, ua faaroo vau, e turu mai oe i ta’u faaroo paruparu nei ».1

Na roto i ta’na iho parau, e mea iti te ti‘aturiraa matamua o teie taata. Tera râ, e hinaaro rahi to’na no ta’na hoê noa iho tamaiti. Ua parauhia mai tatou e ua rava‘i te reira no te haamataraa. Ua parau mai Alama e, « noa’tu aita i tia ia outou, maori râ o te hinaaro noa ia ti‘aturi ; a vaiiho i taua hinaaro ra ia tupu i roto ia outou ra e tae noa’tu i te faaroo iti haihai ».2 Aita’tu ai e tia‘iraa, ma te faaite i to’na faaroo e vai ra, ua taparu a‘era teie metua tane i te Faaora o te ao nei, « I tia ia oe ia rave ra, aroha mai oe ia matou [e tauturu oe ia matou ».3 Aita roa ta’u e nehenehe e tai‘o i teie mau parau ma te ta‘i ore. Ua faaohipa-maite-hia te parau ra matou ma te hinaarohia. Te na ô ra teie taata e, « Te taparu nei to matou utuafare taatoa. Aita roa to matou pe‘ape‘a e hope nei ; aita roa. Tei te hopea matou i to matou taura. Aita matou i ite o vai atu â ta matou e nehenehe e fariu atu. E nehenehe anei ta oe e tauturu mai ? E mauruuru roa matou i tei tia ia oe ia horoa mai—hoê pae no te haamaitairaa, e hi‘oraa iti no te ti‘aturi, te faaoreraa i te mauiui tei amohia e te metua vahine o teie tamaiti i te mau mahana atoa no to’na oraraa.

« I tia ia oe ia rave ra, » te parau a taua metua tane ra, ua ho‘i faahou mai ia’na ra te parau a te Fatu « I tia ia oe ia faaroo ra, »4

Te na ô ra te irava parau e « Ua pii noa maira »—e ere teie i te parau mărû e aore râ i te parau ti‘aturi ore. Ua ta‘i mai te metua ma te mauiui rahi o te hoê metua, « E te Fatu, ua faaroo vau, e turu mai oe i to’u faaroo paruparu nei ». Te parauhia ra i roto i te Mareko e ei pahonoraa i teie faaroo apî e te faaroo papû ore rii, ua faaora mai Iesu i te tamaiti, ma te faati‘araa mai ia’na i ni‘a mai raro mai i te pohe, mai tei faaitehia e Mareko.5

Ma te faaohiparaa i teie mau irava parau no te papairaa mo‘a, te hinaaro nei au e parau ti‘a roa’tu i te feia apî no te Ekalesia—feia apî i te pae matahiti paari e aore râ feia apî e riroraa mai ei melo no te Ekalesia e aore râ feia apî i te rahiraa matahiti no te faaroo. O tatou pauroa atoa ïa teie, e ere anei !

Te hi‘oraa matamua o teie aamu, oia ho‘i, a faaruru ai i te tamataraa o te parau no te faaroo, ua faahiti mai te metua tane i to’na puai na mua, e i reira noa iho to’na faahitiraa mai i to’na oti‘a. E mea papû ta’na parau faahiti matamua e aita e măta‘uraa : « E te Fatu, te ti‘aturi nei au ». Te parau atu nei au i te mau taata atoa o te hinaaro nei ia rahi mai te faaroo, a haamana‘o i teie taata ! I te mau taime no te taiâ e aore râ te feaa e aore râ te taime fifi rahi, a tape‘a noa i tei mau ia outou, noa’tu e e mea iti te reira. I roto i te haereraa i mua, e faaruru tatou paatoa i te mau tamataraa o te oraraa tahuti nei, e tae mai i ni‘a ia tatou paatoa, i te pae varua, te tahi mauiui tu‘ati i te mauiui o teie tamaiti e aore râ i te hepohepo o teie metua. Ia tae ana‘e mai taua mau taime ra e te mau uiraa, e aita te rave‘a e vai ra e tae oioi mai, a tape‘a maite noa i te mau mea ta outou i ite a‘ena e a vai puai noa e tae roa’tu ua tae mai te tahi faahou â ite. Teie ta Iesu i parau mai no ni‘a i teie ohipa, teie ihoa ra semeio, « Ahiri e faaroo to outou, e mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi, e tia ïa ia outou ia parau noa’tu i teie nei mou‘a, A haere i ǒ atu, e na’na ïa e haere noa, e aita roa e mea e ore e tia ia outou ».6 E ere te fifi te rahi o to outou faaroo e aore râ to outou ite i te tumu parau—o te huru parau-ti‘a ra ta outou e faaite mai no te faaroo ta outou e mau nei e te parau mau ta outou i ite a‘ena.

Te piti o te hi‘oraa, e mea taa ê rii i te matamua ra. Ia tupu ana‘e mai te mau fifi e te mau uiraa, eiaha e haamata i ta outou titorotororaa no te faaroo na roto i te parauraa e aita roa ta outou, inaha e riro mai te reira mai to outou huru « ti‘aturi ore » ra. E mea fifi roa te reira. E haapapû atu vau i teie tumu parau : Aita vau e ani atu nei, ia faahua outou i te faaroo o ta outou e ore e mau nei. Te ani atu nei râ vau ia outou ia vai parau mau noa no te faaroo ta outou e mau ra. I te tahi mau taime, te rave nei tatou mai te mea ra e, te faaiteraa i to tatou mana‘o feaa, e faaiteraa rahi a‘e no te itoito morare i te faaiteraa haavare ore o te faaroo. E ere roa ïa ! No reira, a haamana‘o noa na tatou paatoa i te parau papû no teie aamu i roto i te papairaa mo‘a. A haapapû maitai i ta outou mau uiraa ; e mea rahi mau te mau uiraa no ni‘a i tera tumu parau e tera tumu parau. Tera râ, mai te mea e ua hinaaro outou e to outou utuafare ia faaorahia outou, eiaha e vaiiho i taua mau uiraa ra ia haafifi mai i te faaroo e faatupu ra i to te reira semeio.

Taa ê atu i te reira, ua rahi roa’tu â to outou faaroo i ta outou e mana‘o nei no te mea te parau nei te Buka a Moromona i te reira « te rahi o te mau ite i noaa mai ia ratou ra ».7 Ua parau mai Iesu e, « E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa »,8 e te itehia nei te hotu o te oraraa i te evanelia i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei na te mau vahi atoa. Mai ta Petero e o Ioane i parau i te mau taata i mutaa ihora, te parau atu nei au ia outou, « E ore ho‘i matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hi‘o a‘enei e i faaroo a‘enei, » e te mea ta tatou i ite e i faaroo « ua tupu mau te semeio rahi » i roto i te oraraa o te milioni rahiraa melo no teie Ekalesia.9 Aita e pato‘iraa i te reira.

Te mau taeae e te mau tuahine, e ohipa teie na te Atua o te tupu noa nei, e itehia te mau faaiteraa e te mau haamaitairaa no teie ohipa na te mau vahi atoa, no reira eiaha e haape‘ape‘a rahi mai te mea e e tupu mai te fifi i tera taime e tera taime, o te tia ia hi‘opo‘ahia, ia taahia, e ia faaafarohia. E tupu mai ihoa te reira. I roto i teie Ekalesia, e mea faufaa a‘e te mau mea ta tatou i ite i te mau mea tei ore i itehia e tatou. A haamana‘o, i roto i teie ao, e haere te mau taata atoa ma te faaroo.

No reira a faaoroma‘i i te mau hape a te taata nei—to outou iho e to vetahi o te tavini ra i roto i teie Ekalesia e arata‘ihia nei e te mau tane e te mau vahine na roto i te hinaaro mau. Taa ê noa’tu i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi maitai roa a‘e, e mau taata hapehape ana‘e ta te Atua e ohipa nei mai te omuaraa mai o te tau. E mea fifi roa paha teie Na’na, tera râ te faaoroma‘i noa nei Oia. A na reira ana‘e tatou. E no reira ia ite ana‘e outou i te mau hapehape, a haamana‘o e ere te oti‘a tei i roto i te hanahana no teie ohipa. Mai ta te hoê taata papa‘i parau aravihi i papa‘i, ia maniihia mai te îraa o te mure ore, e ere na te hinu te hape mai te mea ua manii mai te reira na rapae, no te mea râ e, eita ta te mau vairaa iti e nehenehe e farii pauroa i te reira.10 O outou e o vau nei teie mau vairaa iti, no reira a faaoroma‘i e a hamani maitai i te taata e a faaore i te mau hape.

Te hi‘oraa hopea : Ia tae ana‘e mai te feaa e aore râ te fifi, eiaha e măta’u i te ani atu i te tauturu. Mai te mea e hinaaro mau tatou ma te haehaa e te parau mau, mai ta teie metua tane i rave, e nehenehe ta tatou e farii i te reira. Te na ô ra te papa‘iraa mo‘a e « ma te hinaaro mau, ma te aau tae mau, ma te faahua ore e te haavare ore i mua i te Atua ».11 Te faaite papû nei au e i roto i teie pahonoraa i teie huru taparuraa, e tono mai te Atua i te tautururaa no na pae e piti o te paruru no te haapuai mai i to tatou ti‘aturiraa.

Te parau nei au e te aparau atu nei au i te feia apî. E mea apî noa â vau. Ua parau iho mai nei te hoê tamaiti e 14 matahiti te paari ia’u ma te otohe rii, « Elder Holland, aita ta’u e nehenehe e parau i teie nei e, ua ite au e parau mau te Ekalesia, tera râ te ti‘aturi nei au e parau mau ihoa ». Ua tauahi atu vau i taua tamaiti ra e tae roa ua oru mai to’na na mata. Ua parau atu vau ia’na ma te puai o to’u varua e, e parau faufaa rahi roa te ti‘aturi, are‘a te parau ra ia rave, ua hau atu ïa i te faufaa, e aita roa e titauhia ia’u ia tatarahapa no te « ti‘aturi-noa-raa ». Ua parau atu vau ia’na e ua parau mai te Mesia iho, « Eiaha e măta’u ; e ti‘aturi noa »,12 e parau ho‘i teie ta te tamaiti Gordon B. Hinckley i afa‘i atu i te misioni.13 Ua parau atu vau i teie nei tamaiti, o te ti‘aturi te taahiraa matamua e tae atu ai i te ite-papû-raa, e haamatahia to tatou faaroo amui i te parau ra « Te ti‘aturi nei matou ».14 E ua parau atu vau ia’na e ua faahiahia roa vau ia’na no to’na parau-ti‘a i roto i ta’na imiraa.

I teie nei, i te faufaa i roaa mai ia’u fatata e 60 matahiti i tei nei, mai te haamataraa mai to’u 14 matahiti paari i te ti‘aturiraa, te faaite atu nei au i te tahi mau mea ta’u i ite i teie nei. Ua ite au i te mau taime atoa e i te mau huru atoa e o te Atua to tatou Metua here i te Ao ra. Ua ite au e o Iesu ana‘e iho Ta’na Tamaiti Fanau Tahi maitai roa, tei horo‘a ma te here i To’na ora ma te hinaaro o te Metua e te Tamaiti iho no te faaoraraa i te taata atoa e ere ho‘i i te mea maitai roa. Ua ite au e ua Ti‘a mai Oia mai taua pohe mai ra ia ora faahou, e no te mea ho‘i e, ua na reira Oia, e na reira atoa ïa tatou. Ua ite au e o Iosepha Semita iho tei parau mai e e ere oia i te mea maitai roa, noa’tu râ i te reira,15 o oia te mauihaa ma‘itihia i te rima o te Atua no te faaho‘i mai i te evanelia mure ore i te fenua nei. Ua ite atoa vau e na roto i te reira—na roto ihoa râ i te iritiraa i te Buka a Moromona—ua rahi roa’tu ta’na i haapii mai ia’u no ni‘a i te here o te Atua, te hanahana o te Mesia, e te mana autahu‘araa i ta te tahi atu peropheta ta’u i tai‘o i te parau, ta’u i mâtau, e aore râ i faaroo i roto i te maororaa o te oraraa imiraa. Ua ite au e o te Peresideni Thomas S. Monson, o te fatata nei i te 50 matahiti mai to’na faatoro‘araahia ei Aposetolo, te mono tano no teie ti‘araa peropheta i teie mahana. Ua ite au e e 14 atu â mau taata ta outou e paturu nei e peropheta, e hi‘o, e e heheu parau, o te paturu nei ia’na i to ratou rima, to ratou aau, e ta ratou iho mau taviri aposetolo.

Te faaite papû atu nei au i teie mau mea atoa ia outou ma te ti‘aturiraa mai ta Petero i parau ra e, « te parau a te mau peropheta tia rahi roa’tu ».16 Te huero iti no te faaroo no’u nei ua tupu mai ïa ei tumu raau no te ora, no reira mai te mea ua tamata-rii-hia to outou faaroo i roto i teie e aore râ te tahi atu tau, te ani atu nei au ia outou ia turu‘i mai i ni‘a i to’u faaroo. Ua ite au e, e parau mau na te Atua teie ohipa. I to tatou noa pau, e faati‘a ai tatou i te feaa e aore râ te mau diabolo ia ruri ê ia tatou i teie ohipa. A ti‘aturi noa. A nuu i mua. A fa‘i i ta outou mau uiraa e mau fifi, tera râ, na mua roa e a muri noa’tu, a tahirihiri arahu i to outou faaroo, no te mea, e tupu ihoa te mau mea atoa ia ratou o te ti‘aturi. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.