2010–2019
Faaipoiporaa: a hi‘o e a haapii mai
Eperera 2013


Faaipoiporaa : A hi‘o e a haapii mai

E horo‘ahia te mau fafauraa a te Fatu i te feia atoa e pee i te hauru oraraa o te patu i te mau auraa faaipoiporaa oaoa e te mo‘a.

I te hoê ahiahi e rave rahi matahiti i teie nei, te haere ra vau e ta’u vahine i te utuafare o te hoê o ta maua mau tamaiti e ta’na vahine e te mau tamarii no te tamaaraa i te pô. E ohipa matarohia teie no te hoê utuafare e mau tamarii na‘ina‘i to roto : Mea puai te maniania ua hau atu râ te arearea. I muri noa iho i te tamaaraa, tei ni‘a noa â ta maua mootua tamahine e maha matahiti, o Anna, e o vau i te amuraa maa. No to’na iteraa e, te haapa‘o maitai atura vau ia’na, ua ti‘a a‘era oia i ni‘a i te parahiraa e ua hi‘o tutonu maira i ni‘a ia’u. Ia papû a‘era oia e, te hi‘o atura vau i ni‘a ia’na, ua ani papû maira oia ia’u « [ia] hi‘o e [ia] haapii mai ». I reira oia i te oriraa e i te himeneraa i te hoê himene na’u.

Ua riro te parau a Anna « a hi‘o e a haapii mai » ei parau paari no roto mai i te vaha o te hoê aiû. E nehenehe ta tatou e apo rahi mai na roto i te hi‘oraa e i muri iho e feruri eaha ta tatou i ite e i feruri. Ia au i te reira huru hi‘oraa, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te tahi mau parau tumu ta’u i ite na roto i te hi‘oraa e te haapiiraa mai i roto i te mau faaipoiporaa nehenehe e te haapa‘o maitai. Na teie mau parau tumu e patu i te mau faaipoiporaa paari, e te oaoa tei tu‘ati i ni‘a i te mau parau tumu no te ra‘i mai. Te ani manihini nei au ia outou ia hi‘o e ia haapii mai na muri iho ia’u.

A tahi, ua hi‘o vau e, i roto i te mau faaipoiporaa oaoa, te faariro nei te tane e te vahine i to raua autaatiraa mai te hoê poe tao‘a rahi, e faufaa mure ore. Ua faaru‘e raua toopiti i to raua mau metua tane e mau metua vahine, e ua faatupu i to raua oraraa no te patu i te hoê faaipoiporaa o te vai e a muri noa’tu. Ua maramarama raua e, te haere nei raua na ni‘a i te hoê e‘a hanahana faataahia. Ua ite raua e te haere ra raua na ni‘a i te hoê e‘a hanahana papû. Ua ite raua e, aore e autaatiraa ê atu e nehenehe e horo‘a mai i te oaoa rahi, e faatupu i te maitai rahi e aore râ, e horo‘a mai i te maitai no te taata iho. A hi‘o e a haapii mai : E hi‘o na taata faaipoipo i to raua faaipoiporaa mai te hoê faufaa tao‘a rahi.

I muri iho, te faaroo. E patuhia te mau faaipoiporaa manuïa i ni‘a i te niu o te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e i ni‘a i te haapa‘oraa i Ta’na mau haapiiraa.1 Ua hi‘o vau e, te feia faaipoipo tei faariro i to ratou faaipoiporaa ei faufaa tao‘a rahi, o te rave nei i te mau faanahoraa no te faaroo : Te haere nei ratou i te pureraa oro‘a e i te tahi atu mau pureraa i te mau hepetoma atoa, te faatupu nei i te pureraa pô utuafare, te pure nei e te tuatapapa nei ratou i te mau papa‘iraa mo‘a, amui e ei taata hoê, e te aufau nei i te hoê tuhaa ahuru ti‘a. Ta ratou titauraa hoê o te riroraa ïa ei feia haapa‘o e te maitai. Aita ratou e faariro nei i te mau faaueraa mai te hoê tamaaraa i reira ho‘i ratou e rave ai e e ma‘iti ai i te mau mea au-roa-hia a‘e e ratou.

Te faaroo o te niu ïa o te mau viretu atoa o te haapaari i te faaipoiporaa. Ia haapuaihia te faaroo, e puai atoa ïa te faaipoiporaa. E tupu rahi te faaroo a haapa‘o ai tatou i te mau faaueraa, e na reira atoa ïa te au maite e te oaoa i roto i te faaipoiporaa. No reira, ua riro te haapa‘oraa i te mau faaueraa ei ohipa faufaa roa no te haamau i te mau faaipoiporaa paari mure ore. A hi‘o e a haapii mai : Te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia, o te niu ïa o te mau faaipoiporaa mure ore oaoa.

A toru, te tatarahapa. Ua haapii mai au e, e turu‘i te mau faaipoiporaa oaoa i ni‘a i te horo‘a o te tatarahapa. O te hoê tuhaa faufaa rahi te reira no te mau auraa faaipoiporaa maitai atoa. Te feia faaipoipo o te hi‘opo‘a tamau maite noa ia ratou iho, e o te rave oioi i te mau taahiraa e titauhia no te tatarahapa e no te haamaitai atu â, e itehia ïa ia ratou te raau faaora i roto i to ratou faaipoiporaa. Na te tatarahapa e tauturu ia faaho’i mai e ia tape‘a noa i te au maite e te hau.

Ua riro te haehaa ei tumu no te tatarahapa. E aau horo‘a to te haehaa, e ere i te aau pipiri. Aita oia e faahepo ia ravehia mai ta’na e hinaaro, e aore râ, aita oia e faahua taata maitai a‘e. E pahono râ te haehaa ma te mărû,2 e e faaroo oia ma te here no te titau i te ite, eiaha no te aro. E ite te haehaa e, aita te hoê taata e nehenehe e taui i te tahi atu taata, tera râ, na roto i te faaroo, te itoito e te tauturu a te Atua, e nehenehe ta tatou e faatupu i to tatou iho tauiraa rahi o te aau.3 Ia tupu ana‘e te tauiraa rahi o te aau, ei reira tatou e faaite ai i te mărû i ni‘a ia vetahi ê, i ni‘a iho ihoa râ i to tatou hoa faaipoipo.4 Te auraa o te haehaa maori râ, e imi te tane e te vahine faaipoipo i te rave‘a ia haamaitai, ia tauturu e ia faateitei te tahi e te tahi, ma te tuu i te tahi na mua roa i roto i te mau faaotiraa atoa. A hi‘o e a haapii mai : Na te tatarahapa e te haehaa e patu i te faaipoiporaa oaoa.

A maha, te faatura. Ua hi‘o vau e, i roto i te faaipoiporaa oaoa faahiahia, e faariro te tane e te vahine i te tahi e te tahi ei apiti aifaito. Te mau peu no te mau huru vahi atoa e aore râ, no te mau huru tau atoa, tei vaiiho i te tane ia haavî i te vahine, e aore râ, ia faariro i te vahine ei apiti faufaa rii i roto i te faaipoiporaa, aita ïa i au i te ture no te ra‘i ra, e e ti‘a ïa ia monohia i te mau parau tumu e te mau arata‘iraa ti‘a o te faatura.

I roto i te faaipoiporaa maitai, e rave amui te tane e te vahine i te mau faaotiraa, e ua aifaito raua toopiti no te rave ma te ti‘a i roto i te parau e i te ma‘itiraa.5 Ta raua tumu matamua, o te utuafare ïa e te tautururaa te tahi e tahi i roto i ta raua mau hopoi‘a toopiti.6 Ua niuhia to raua faaipoiporaa i ni‘a i te hoêraa, eiaha i ni‘a i te mârôraa. Ua riro te hora tamaaraa i te ahiahi ei taime no te utuafare o te riro mai, ei taime faufaa rahi no raua, e ei tumu no ta raua mau tautooraa maitai roa. E tupohe raua i te mau matini uira, e e vaiiho i ta te tahi e ta te tahi faaoaoaraa no te tauturu i te mau ohipa o te utuafare. Mai te mea e, e nehenehe, e tai‘o raua i te buka e te mau tamarii i te mau pô atoa, e e tauturu raua toopiti i te faataotoraa i te tamarii. E haere amui raua e taoto. Mai te mea e nehenehe, e ohipa apipiti te tane e te vahine no te rave i te ohipa faufaa roa a‘e—te ohipa ta tatou e rave i roto i to tatou iho utuafare.

Ia vai ana‘e te faatura, e vai atoa te parau papû, te hoê te reira tufaa faufaa no te faaipoiporaa oaoa. Aita e parau huna no ni‘a i te mau mea faufaa i roto i te faaipoiporaa tei niuhia i ni‘a i te faatura e te parau papû. E hoê te tane e te vahine faaipoipo i roto i te mau faaotiraa no ni‘a i te moni, e e ite raua toopiti i te mau haamaramaramaraa atoa.

Te haapa‘o maitai, te hoê ïa huru o te faatura. Ua haapii mai te mau peropheta e, te mau apiti i roto i te faaipoiporaa manuïa, e mau apiti haapa‘o maitai te tahi i te tahi ïa.7 E tape‘a raua i to raua oraraa i ni‘a i te Itenati ma te ti‘amâ i roto i te mau huru hi‘oraa atoa. Aita raua e rave i te mau peu huna i ni‘a i te Itenati. E faaite raua i ta raua mau parau tomoraa no te Itenati i te tahi e te tahi. Aita raua e hi‘ohi‘o i te tahi atu huru taata o te nehenehe e faaino i te ti‘aturiraa o te tahi hoa faaipoipo. E ore roa raua e rave e aore râ, e parau i te mau mea au ore, i roto anei i te feruriraa e aore râ, i roto i te rave-roa-raa. A hi‘o e a haapii mai : Te mau faaipoiporaa faahiahia, e mau faaipoiporaa faatura ïa, te parau papû e te haapa‘o maitai.

A pae, te here. Te faaipoiporaa oaoa roa a‘e ta’u i ite, te vai ra ïa i reira te haapa‘o i te hoê o te mau faaueraa oaoa roa a‘e—oia ho‘i, « e ora amui tatou i roto i te here ».8 Ua faaue te Fatu i te mau tane faaipoipo e, « E here oe i ta oe vahine faaipoipo mai to aau atoa, e e haapa‘o ho‘i ia’na e eiaha ei vahine ê atu ».9 Te haapii nei te Buka arata‘i a te Ekalesia e : « Te auraa no te parau ra, haapa‘o, maori râ, ia horo‘a e ia haapa‘o maitai hope roa i te hoê taata. Te mau taata tei faaipoipohia, e haapa‘o ratou i te Atua e i te tahi e te tahi na roto i te taviniraa e te hereraa i te tahi e te tahi, e na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa ma te haapa‘o maitai hope roa i te tahi e te tahi e i te Atua ». Te tane e te vahine, raua toopiti atoa te « vaiiho i to raua oraraa taata hoê i muri, e e haamau i to raua faaipoiporaa ei ohipa matamua na [raua]… Eita raua e vaiiho i te tahi atu taata, e aore râ, i te tahi atu hinaaro ia riro ei ohipa faufaa a‘e… i te haapa‘oraa i te mau fafauraa ta raua i rave i mua i te Atua e i mua i te tahi e te tahi ».10 A hi‘o e a haapii mai : Te feia faaipoipo manuïa, o ratou ïa o te here te tahi i te tahi ma te horo‘a hope roa ia ratou iho.

Te vai nei te tahi mau taata e ere to ratou faaipoiporaa i te mea oaoa roa mai te au i ta ratou i hinaaro, te feia aita roa’tu i faaipoipo, ua faataa, e mau metua hoê, e aore râ, no te tahi mau tumu rau, aita e nehenehe e faaipoipo. E nehenehe te mau titauraa rau e te oto e vai i roto i teie mau huru faaipoiporaa, tera râ, eiaha te reira ia riro ei mau mea mure ore. Ei ia outou na e vai nei i roto i teie huru oraraa, e o te « faaitoito nei ma te oaoa ia rave i te mau mea e maraa ia outou »11 no te tape‘a maite, ia haamaitai rahi mai to te ra‘i ia outou. A imi i te opuaraa o te faatupuraa i te faaipoiporaa mure ore, na roto i te rohiraa e aore râ, te faaineineraa ia riro ei hoa faaipoipo ti‘amâ. A haapa‘o i te mau faaueraa e a ti‘aturi i te Fatu e To’na here maitai roa no oe. E roaa ia oe a muri a‘e, te mau haamaitairaa i fafauhia no ni‘a i te faaipoiporaa.12

Te hoê o te mau irava mărû roa a‘e i roto i te Buka a Moromona te faaite ra ma te ohie e, « E te faaipoipohia ra, e te horo‘ahia ra ia faaipoipohia, e te haamaitaihia ra ratou mai te au i te rahi o te mau mea i parauhia e te Fatu ra ».13 E horo‘ahia te mau fafauraa a te Fatu i te feia atoa e pee i te huru oraraa o te patu i te mau auraa faaipoiporaa oaoa e te mo‘a. E tae mai teie mau haamaitairaa ei hopearaa oaoa e te fafauhia na roto i te haapa‘o-maitai-raa i te evanelia a Iesu Mesia.

Te mauruuru nei au no ta’u vahine nehenehe roa, o Kathy, tei riro ei here no to’u oraraa.

Ua riro te faaipoiporaa ei horo‘a na te Atua ia tatou nei ; ua riro te huru maitai o to tatou faaipoiporaa ei horo‘a na tatou Ia’na. Te faaite nei au i to’u iteraa papû no te faanahoraa nehenehe a to tatou Metua here i te Ao ra, o te nehenehe e horo‘a ia tatou i te hoê faaipoiporaa mure ore umerehia. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.