2010–2019
E horo‘a mai te haapa‘o i te mau haamaitairaa
Eperera 2013


E horo‘a mai te haapa‘o i te mau haamaitairaa

A haapa‘o ai tatou i te mau faaueraa a te Atua, ei reira tatou e farii ai i te ite i te parau mau e i te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa rarahi.

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, e oaoa rahi to’u ia tae mai i rotopu ia outou i teie po‘ipo‘i. Te ani nei au i to outou faaroo e ta outou mau pure no te pahono i teie haamaitairaa to’u ia paraparau atu ia outou.

Mai te tau e te tau, ua imi noa te tane e te vahine i te ite e te maramarama no te parau o teie oraraa tahuti nei e to ratou vairaa e te opuaraa no te reira, e tae noa’tu i te rave‘a e noaa ai te hau e te oaoa. Tei roto tatou tata‘ihi i te reira ma‘imiraa.

E roaa te reira ite e te reira maramarama i te mau taata atoa. Tei roto i te reira te mau parau mau mure ore. I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, tuhaa 1, irava 39, te tai‘o nei tatou e : « No te mea inaha, e a hi‘o na, o te Atua te Fatu, e te faaite maira te Varua i te reira, e e parau mau taua faaiteraa nei, e e vai noa te parau mau e a muri e a muri noa’tu ».

Ua papa‘i te hoê rohi pehe :

Noa’tu e, e mo‘e ê e aore râ, e mou te mau mea atoa i te ra‘i ra e i te fenua nei,

Are‘a te parau mau ra, te tumu o te oraraa nei, e ti‘a ïa i te vairaa,

E mea mure ore, e ore taui, e a muri noa’tu.1

E ui te tahi pae e, « I hea te reira parau mau e itehia ai, e nahea tatou e ite ai i te reira ? » I roto i te hoê heheuraa i horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita i Keterani, Ohio, i te ava‘e me no te matahiti 1833, ua parau te Fatu e :

« E o te parau mau ra o te ite ïa i te mau mea i to ratou huru mau, mai te au i tei vai ê na, e mai te au ho‘i i te vai e a muri atu…

« O te Varua no te parau mau ra no te Atua ïa…

« E e ore roa te hoê taata e farii i te îraa maori râ ia haapa‘o oia i ta’na mau faaueraa.

« O oia o te haapa‘o i te mau faaueraa [a te Atua] ra e farii ïa i te parau mau e te maramarama, e tae noa’tu i te taime oia e faahanahanahia’i i roto i te parau mau e ua ite ho‘i i te mau mea atoa ».2

Aue ïa fafauraa hanahana e ! « O oia o te haapa‘o i te mau faaueraa [a te Atua] ra e farii ïa i te parau mau e te maramarama, e tae noa’tu i te taime oia e faahanahanahia’i i roto i te parau mau e ua ite ho‘i i te mau mea atoa ».

Aita e titauhia ia outou e aore râ, ia’u nei, i roto i teie anotau maramarama i faaho‘ihia mai ai te îraa o te evanelia, ia imi i te parau mau na roto i te mau rave‘a aita i faaohipahia a‘enei. Ua oti to tatou e‘a i te faatorohia e te hoê Metua here i te Ao ra, e ua horo‘a mai ho‘i i te hoê arata‘i papû—oia ho‘i, te haapa‘o. A haapa‘o ai tatou i te mau faaueraa a te Atua, ei reira tatou e farii ai i te ite i te parau mau e i te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa rarahi.

E haapii tatou i te haapa‘o i roto i te roaraa o to tatou oraraa. E haamata i to tatou apîraa ra, na te feia haapa‘o ia tatou e haamau i te mau arata‘iraa e te mau ture no te paruru ia tatou. E riro te oraraa ei ohipa ohie a‘e no tatou paatoa mai te mea e, e haapa‘o hope roa tatou i te reira mau ture. Tera râ, e rave rahi o tatou o te haapii nei i te paari e i te haapa‘o na roto i te tamatamata-roa-raa i taua mau ture ra.

A tupu ai au i te paariraa, i te mau tau mahanahana atoa mai te omuaraa o te ava‘e tiurai e tae roa’tu i te omuaraa o te ava‘e setepa, e faaea to’u utuafare i roto i to matou fare iti na‘ina‘i i Vivian Park i roto i te afaa no Provo i Utaha.

Te vai ra to’u hoê hoa rahi roa i taua mau taime faafaaearaa ra i roto i te afaa, oia ho‘i, o Danny Larsen, e fare na‘ina‘i atoa to ratou i Vivian Park. Pauroa te mahana, e orihaere noa maua na roto i teie paradaiso no te tamarii, tai‘a i roto i te mau anavai rii e te mau anavai rahi, haaputu i te mau ofa‘i e i te tahi atu mau mea tao‘a rahi, orihaere na ni‘a i te mou‘a, ta’uma, e e oaoa i te mau minuti atoa o te hora tata‘itahi o te mahana tata‘itahi.

I te hoê po‘ipo‘i ua faaoti a‘era maua o Danny e faatupu i te hoê auahi puhapa i taua ahiahi ra e to maua mau hoa taatoa no te afaa. E titau-noa-hia ia maua ia tamâ i te hoê vahi i roto i te faaapu tapiri noa mai i reira matou e nehenehe ai e haaputuputu. E mea mărô roa te aihere i taua area taime ra e te putaputa ho‘i, e ere ïa i te mea au roa no te opuaraa ta maua e mana‘o ra. Ua haamata maua i te hutihuti i te mau aihere rarahi, e ia tamâ i te hoê vahi menemene rahi. Ua hutihuti maua ma to maua puai atoa, tera râ, te tahi noa haapu‘eraa aihere tei mahuti mai. Ua ite maua e, e pô te mahana e oti ai taua ohipa ra, e ua haamata to maua puai e to maua oaoa i te topatopa.

E ua tupu maira te mana‘o i roto i to’u upoo, e upoo no te hoê tamarii e va’u matahiti, ta’u i mana‘o e, o tera mau ïa te rave‘a. Na ô atura vau ia Danny e, « Hoê noa rave‘a, e tutu‘i teie mau aihere i te auahi. E tutu‘i noa taua hoê vahi menemene i ni‘a i te aihere! » Oioi roa oia i te farii mai, e ua horo atu vau i te fare no te tii i te mati.

Eiaha roa outou e feruri e, e va‘u noa to maua matahiti ua faati‘ahia maua ia faaohipa i te mati, aita, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e, ua opanihia maua o Danny ia ha’uti i te mati mai te mea e, aita e taata paari to reira. Ua faaara-tamau-hia maua toopiti i te mau fifi o te auahi. Tera râ, ua ite au e, tei hea te vairaa ta matou mati, e e mea ti‘a ia maua ia tamâ i taua vahi ra. Hou a tupu mai ai te tahi mana‘o apî, ua horo atu vau i te fare e ua rave mai i te tahi tau raau mati, ma te haapapû e, aita te taata e ite mai. Ua tahuna vau i te reira i roto i to’u pute.

E ua horo faahou mai au i piha‘i iho ia Danny, ma te oaoa rahi i te mea e, tei roto i to’u pute te rave‘a no te tatara i to maua fifi. Te haamana‘o nei au i te feruriraa e, e ama noa te auahi i te vahi ta maua i hinaaro, e i muri iho, na’na iho e pohe.

Ua ‘ui a‘era vau i te hoê raau mati i ni‘a i te ofa‘i e ua tutu‘i i te aihere mărô. Ua ura te aihere mai te huru ra e, ua maniihia te mori pereoo i ni‘a iho. I te haamataraa, ua oaoa maua o Danny ia hi‘o i te aihere ia pau i te auahi, tera râ, aita i maoro, ua ite a‘era maua e, eita te auahi e pohe ia’na iho. Ua ri‘ari‘a maua i te iteraa e, aita e roaa ia maua e tupohe i te reira. Ua haamata a‘era te auahi e ura i ni‘a i te mau aihere rarahi na te pae mou‘a, e e nehenehe atoa ho‘i e ura na ni‘a i te mau tumu raau e i te mau mea atoa i ni‘a i to’na e‘a.

I te pae hopea, aita ta maua e rave‘a maori râ, e tuô i te tauturu. Aita i maoro, ua horo mai te mau tane e te mau vahine i Vivian Park e ta ratou mau pute rari no te tupohe i te auahi. E rave rahi hora i muri mai, ua pohe te mau vahi hopea e uraura noa ra. Ua ora te mau tumu raau paari e râ ê te tau te tupu-noa-raa, e na reira atoa te mau fare o tei fatata i te tae‘ahia i te auahi.

I taua mahana ra, ua apo mai maua o Danny e rave rahi haapiiraa teimaha, tera râ, e mau haapiiraa faufaa—te hoê o te reira, o te faufaa rahi ïa o te haapa‘o.

Te vai ra te mau arata‘iraa e te mau ture no te paruru ia tatou i te pae tino. Oia atoa te Fatu, ua horo‘a mai Oia i te mau arata‘iraa e te mau faaueraa no te paruru ia tatou i te pae varua, ia ti‘a ho‘i ia tatou ia ratere ma te pe‘ape‘a ore i roto i teie oraraa fifi, e ia ho‘i i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra.

A rave rahi tenetere i teie nei, ua parau o Samuela ma te măta‘u ore i te hoê u‘i tei haapii-papû-hia i te peu tumu o te tusia animala, i te na ôraa e : « E maitai rahi tei te haapa‘o i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra ».3

I roto i teie tau tuuraa, ua heheu mai te Fatu i te peropheta Iosepha Semita e, e titau Oia i « te aau e te mana‘o anaanatae ; e e amu ho‘i te feia anaanatae e te feia haapa‘o maitai i te maa maitai no te fenua no Ziona i teie mau mahana hopea nei ».4

Ua ite te mau peropheta atoa, no tahito ra e no teie anotau e, e mea faufaa te haapa‘o no to tatou faaoraraa. Ua parau o Nephi e, « E haere atu vau, e rave ho‘i i te mau mea ta te Fatu i faaue maira ».5 Noa’tu e, ua paraparu te tahi pae i roto i to ratou faaroo, e to ratou haapa‘o, aita o Nephi i paruparu hoê noa a‘e taime i roto i te ohipa ta te Fatu i ani mai ia’na ia rave. E rave rahi u‘i tei haamaitaihia no te reira.

Ua riro te aamu o Aberahama e o Isaaka ei aamu putapû te aau no te parau no te haapa‘o. E mea papû roa e, e ohipa fifi mau no Aberahama, no te haapa‘o i te faaueraa a te Atua, i te arata‘iraa i ta’na tamaiti here ia Isaaka i te fenua no Moria no te pûpû ei tusia. Te ite ra anei tatou i te teimaha o te aau o Aberahama a tere ai oia e tae roa’tu i te vahi i faataahia ra ? E mea papû maitai e, ua mauiui roa te tino e te varua o Aberahama i te oto rahi, a taamu ai oia ia Isaaka, a faatarava ai ia’na i ni‘a i te fata, e a rave ai i te tipi no te taparahi pohe ia’na. Ua haapa‘o oia i te faaue a te Fatu ma te faaroo aueue ore e ma te ti‘aturi hope roa i te Fatu. Auê ïa te hanahana te parau faaara, e te oaoa rahi o Aberahama i te fariiraa i te reira : « Eiaha to rima e rave noa’tu i to tamaiti na, eiaha roa oia e hauti-noa-hia’tu e oe : ua ite atura ho‘i au i teie nei, e e măta‘u to oe i te Atua, o oe aore i pipiri i to tamaiti, i to tamaiti hoê roa ra ia’u ».6

Ua tamatahia Aberahama, e no to’na haapa‘o maitai, ua horo‘a maira te Fatu ia’na i teie fafauraa hanahana : « E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai ; o oe i faaroo mai i tau reo nei ».7

Noa’tu e, aita tatou e anihia ia faaite i to tatou haapa‘o na roto i teie huru raveraa paari, e titauhia te haapa‘o ia tatou paatoa.

Ua parau te peresideni Joseph F. Smith i te ava‘e atopa 1873, « Te haapa‘o o te ture matamua o te ra‘i ».8

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley, « Te oaoa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te hau o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, te haereraa i mua o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te auhune o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e te faaoraraa mure ore e te faateiteiraa o teie mau taata, tei ni‘a iho ïa i to ratou haereraa ma te haapa‘o i te mau parau a‘o a… te Atua ».9

Te haapa‘o, o te huru ia o te mau peropheta ; na te reira e horo‘a i te puai e te ite ia ratou mai te tau e te tau. E mea faufaa ia ite tatou e, e nehenehe atoa ta tatou e farii i teie puai e teie ite. E mea ohie ia roaa mai ia tatou tata‘itahi i teie mahana mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua.

Mai te tau e te tau, ua ite au e rave rahi taata tei vai haapa‘o maitai roa. Ua haamaitaihia vau e ua faaûruhia e ratou. Te hinaaro nei au e faaite atu i te hoê aamu no na taata e piti mai teie te huru.

E melo faaroo puai o Walter Krause no te Ekalesia, tei ora na e to’na utuafare i roto i te fenua ta tatou e parau nei o Helemani Hitia o te râ, i muri a‘e i te Tama‘i Rahi Piti o te ao nei. Noa’tu te mau fifi ta’na i farerei no te iti te ti‘amâraa i roto i taua fenua ra o te ao nei i taua tau ra, ua riro noa te taea‘e Krause ei taata here e te tavini i te Fatu. Ua faaoti oia ma te haapa‘o maitai e ma te faaoti hope roa i te mau ohipa atoa i faauehia ia’na.

Te tahi atu taata, o Johann Denndorfer, fanauhia i Hongrie, ua faafariuhia mai i roto i te Ekalesia i Helemani e ua bapetizohia i reira i te matahiti 1911 i te 17raa o to’na matahiti. Aita i maoro roa i muri iho, ua ho‘i oia i Hongrie. I muri a‘e i te Tama‘i Rahi Piti no te ao nei, ua riro oia mai te hoê mau auri i roto i to’na iho fenua, i roto i te oire no Debrecen. Ua tape‘a-atoa-hia te ti‘amâraa o te taata i Hongrie.

Ua farii te taea‘e Walter Krause i te piiraa ei orometua haapii utuafare no te taea‘e Denndorfer, ta’na i ore i mÄtau, e ia hahaere tamau noa ia’na. Ua pii te taea‘e Krause i to’na hoa hahaere e na ô atura ia’na e, « ua farii taua i te piiraa ia hahaere i te taea‘e Johann Denndorfer. E vata anei oe no te haere mai na muri iho ia’u i teie hepetoma e hi‘o ia’na e no te horo‘a i te hoê parau poro‘i no te evanelia ? » E ua parau faahou oia e, « te ora nei te taea‘e Denndorfer i Hongrie ».

Ua ui maira to’na hoa ma te hitimahuta, « Ahea taua e reva ai ? »

« Ananahi », te pahonoraa ïa a te taea‘e Krause.

« Ahea taua e ho‘i mai ai ? » te aniraa ïa a te hoa.

Pahono mai nei te taea‘e Krause e, « E hoa, hoê paha hepetoma—mai te mea e, e ho‘i mai taua ».

Ua reva teie na taea‘e hahaere no te farerei i te taea‘e Denndorfer, na ni‘a i te pereoo auahi, e na ni‘a i te pereoo mataeinaa na te pae hitia o te râ o Helemani haere atu i Debrecen, Hongrie—e tere roa. Aita te taea‘e Denndorfer i farerei i te mau taea‘e hahaere mai te taime na mua’tu i te tama‘i. I teie nei, i to’na iteraa i teie na tavini o te Fatu, ua putapû roa to’na aau i te mauruuru i to raua taeraa mai. I te haamataraa ua pato‘i oia ia aroha rima ia raua. Ua haere râ oia i roto i to’na piha taotoraa e ua rave maira i roto i te hoê afata ume na‘ina‘i hoê afata tei roto ta’na tuhaa ahuru ta’na i tape‘a noa e rave rahi matahiti te maoro. Ua horo‘a’tura oia i ta’na tuhaa ahuru i to’na na taea‘e hahaere ra e na ô atura e, « I teie nei, ua aufau vau i ta’u tuhaa ahuru i te Fatu. I teie nei, ua ti‘amâ vau no te aroha rima i te mau tavini o te Fatu ! » Ua parau mai te taea‘e Krause ia’u i muri a‘e e, aita e parau no te faaite i to’na aau putapû ia feruri e, teie taea‘e haapa‘o maitai, aita hoê rave‘a no te farerei i te Ekalesia e rave rahi matahiti te maoro, ua rave tamau noa oia e ma te haapa‘o, 10 i ni‘a i te hanere o ta’na faufaa ha‘iha‘i roa no te aufau i ta’na tuhaa ahuru. Ua tape‘a noa oia i te reira ma te ite ore e, ahea e aore râ, e fana‘o anei oia i te hoê taime no te aufau i te reira.

Ua pohe te taea‘e Walter Krause a iva matahiti i teie nei i te 94raa o to’na matahiti. Ua tavini oia ma te faaroo e te haapa‘o maitai i roto i to’na oraraa taatoa, e ua riro ei faaûruraa no’u e no te feia atoa i mâtau ia’na. Ia anihia oia ia rave i te hoê ohipa, eita oia e ui parau, eita oia e amuamu, e eita oia e imi i te otoheraa.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te tamataraa rahi o teie oraraa, o te haapa‘o ïa. Na ô atura te Fatu e, « e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ».10

Ua parau te Faaora e : « No te mea o ratou atoa o te hinaaro i te noaa mai i te hoê haamaitairaa i to’u rima nei e haapa‘o ïa i te ture i faataahia no taua haamairairaa ra, e te mau huru ho‘i no te reira mai te au i tei faatumuhia hou roa i te faatumuraa o te ao nei ».11

Aita e vai nei hoê hi‘oraa no te haapa‘o hau atu i te rahi o to tatou Faaora. Teie ta Paulo i parau no ni‘a Ia’na :

« E tamaiti noa iho ho‘i oia, i ite oia i te auraro i to’na ra mau pohe ;

« E no te mea ua haamo‘a-roa-hia oia, riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia’na ra ».12

Ua faaite mai te Faaora i te here rahi o te Atua na roto i te oraraa i te oraraa maitai roa, na roto i te faaturaraa i te misioni mo‘a Na’na ra. Aita Oia i teitei noa a‘e te aau. Aita Oia i î i te te‘ote‘o. Aita oia i te ore i haapa‘o maitai. Ua vai haehaa noa Oia. Ua vai parau-ti‘a noa Oia. Ua haapa‘o tamau noa Oia.

Noa’tu e, ua faahemahia e taua fatu ra no te haavare, oia ho‘i, te diabolo, noa’tu e, ua paruparu To’na tino i te haapaeraa i te maa e 40 mahana e e 40 pô e ua po‘ia, ia pûpû mai râ te diabolo ia Iesu i te mau mea hinaaro-rahi-hia, ua horo‘a mai Oia ia tatou i te hoê hi‘oraa hanahana no te haapa‘o na roto i te pato‘iraa eiaha ia ruri-ê-hia i te mea Ta’na i ite e, ua ti‘a.13

I Gesetemane, te vahi i faaruru ai Oia i te mauiui oto rahi, « e mai te toto putua ra to’na hou i te mairiraa i raro i te repo ra »,14 ua riro oia ei hi‘oraa no te Tamaiti haapa‘o ra, a na ô ai Oia e, « E ta’u Metua, ia ti‘a ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei au‘a : ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to’u ».15

Mai ta te Faaora i haapii atu i Ta’na mau Aposetolo i tahito ra, te haapii atoa mai nei Oia ia outou e ia’u nei : « E pee mai oe ia’u ».16 Hinaaro anei tatou e haapa‘o ?

Te ite ta tatou e imi nei, te mau pahonoraa ta tatou e titau nei, e te puai ta tatou e hinaaro nei i teie mahana no te aro i te mau fifi o te hoê ao pe‘ape‘a e te tauitaui noa, e roaa te reira ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Fatu ma te hinaaro mau. E faahiti faahou vau i te mau parau a te Fatu : « O oia o te haapa‘o i ta te [Atua] mau faaueraa ra e farii ïa i te parau mau e te maramarama, e tae noa’tu i te taime oia e faahanahanahia’i i roto i te parau mau e ua ite ho‘i i te mau mea atoa ».17

Teie ta’u pure haehaa e ia haamaitaihia tatou i te mau maitai tao‘a rahi i fafauhia mai i te feia haapa‘o ra. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, to tatou Fatu e Faaora, amene.