2010–2019
Te haapa‘oraa i te ture o te ti‘amâraa ïa
Eperera 2013


Te haapa‘oraa i te ture, o te ti‘amâraa ïa

Ua farii te mau tane e te mau vahine i to ratou ti‘amâraa ia ma‘iti ei horo‘a no ô mai i te Atua ra, to ratou râ ti‘amâraa, e i te hopea to ratou oaoa mure ore, e tae mai ïa na roto mai i te haapa‘oraa i Ta’na mau ture.

I te Noela i ma‘iri a‘enei, ua farii au i te hoê tao‘a taa ê tei faaho‘i mai i te tahi mau haamana‘oraa. Na te tahi tamahine fetii i horo‘a mai te reira. O te hoê ïa o te mau mea ta’u i vaiiho atu i te fare metua, a haere atu ai i to’u oraraa taata faaipoipo. Teie taua tao‘a ra i roto i to’u rima, o teie ïa buka iti. E buka teie tei horo‘ahia i te taure‘are‘a Feia Mo‘a a tomo ai ratou i roto i te nuu faehau i te tau no te Tama‘i Rahi II. No’u iho nei, ua hi‘o vau i teie buka ei tao‘a horo‘a na te peresideni Heber J. Grant e to’na na tauturu, o J. Reuben Clark Jr e o David O. McKay.

I te omuaraa o te buka, ua papa‘i teie na peropheta e toru a te Atua : « No te mea aita te mau ohipa a te nuu faehau e faati‘a nei ia matou ia farerei tamau ia outou, e farereiraa tino anei e aore râ na roto i te hoê ti‘a mana. Ta matou rave‘a maitai roa a‘e o te tuuraa ïa i roto i to outou na rima i teie tuhaa no te heheuraa o teie anotau e te mau tatararaa o te mau parau tumu o te Evanelia e hopoi mai ia outou, i te vahi tei reira outou, i te tia‘i apî e te faaroo apî, mai te tamahanahana atoa, te tamărûraa e te hau i te varua ».1

I teie mahana, tei roto tatou i te tahi atu tama‘i rahi. E ere te hoê tama‘i e te mau mauihaa. E tama‘i ra no te mau mana‘o, te mau parau e te mau peu. E tama‘i aro teie i te hara, e aita te hinaaro rahi a‘e i tupu a‘enei no te tahi mau faahaamana‘oraa ia haapa‘o i te mau faaueraa. Te riro nei te paieti ore ei avei‘a, e e rave rahi o teie mau ti‘aturiraa e mau raveraa i te mea pato‘i afaro i tera i haamauhia e te Fatu Iho no te maitai o Ta’na mau tamarii.

I roto i teie buka iti, i muri noa mai i te rata a te Peresideniraa Matamua, te vai nei te hoê « Nota faaineine na te mau tane i roto i te nuu faehau », te upoo parau, « Te haapa‘oraa i te ture, o te ti‘amâraa ïa ». Te faatu‘ati nei teie nota i te ture a te faehau, oia ho‘i no te « maitai [ho‘i] o te feia atoa i roto i te nuu faehau », e te ture a te Atua.

Te na ô ra te reira, « I roto atoa i te ra‘i nui, i reira te Atua e faatere ai, te vai ra te hoê ture—te ture nui e te mure ore—e te tahi mau haamaitairaa e te mau utu‘a aita e ti‘a ia taui ».

Te mau parau hopea o te nota, ua faatumuhia ïa i ni‘a ia i te haapa‘oraa i te ture a te Atua : « Mai te mea ua hinaaro outou i te ho‘i mai i tei herehia ma te upoo e te hi‘oraa tura… mai te mea ua hinaaro outou e haatane e ia ora i te oraraa auhune—a haapa‘o ïa i te ture a te Atua. Ia na reira outou, e nehenehe ta outou e amui atoa i roto i te mau ti‘amâ faito ore ta outou e aro nei ia paruru, te tahi faahou ti‘amâ ta te taata e ti‘a ia titau, te ti‘amâ i te hara ; no te mea ho‘i, ‘te haapa‘oraa i te ture, o te ti‘amâraa ïa’ ».2

No te aha ra teie parau « te haapa‘oraa i te ture, o te ti‘amâraa ïa » i ta‘i tano ai i to’u tari‘a i tera ra tau ? No te aha te ta‘i tano nei te reira i to tatou tari‘a i teie nei ?

Peneia‘e no te mea e, te vai ra to tatou ite i heheuhia mai no ni‘a i to tatou aamu hou i te tahuti nei. Ua ite tatou e, i te taime a hohora mai te Atua te Metua Mure Ore i Ta’na faanahoraa ia tatou, i te haamataraa o te mau tau, ua hinaaro o Satane e taui i taua faanahoraa ra. Ua parau oia e, e faaora oia i te mau taata atoa. Eita te hoê a‘e varua e mo‘e, e ua papû roa ia Satane e, ua nehenehe ta’na e faatupu i ta’na faanahoraa. Teie noa râ, e hoo tano ore to te reira—te haamouraa i te ti‘amâraa o te taata ia ma‘iti, tei riro na e o te vai noa nei ei horo‘a na te Atua (hi‘o Mose 4:1–3). No ni‘a i teie horo‘a, ua parau te peresideni Harold B. Lee e, « Te horo‘a rahi a‘e ta te Atua i te taata nei i muri noa mai i te ora, o te ti‘amâraa ïa no te ma‘iti ».3 I muri iho, aita atura te hi‘oraa ê a Satane i ni‘a i te ti‘amâraa ia ma‘iti i riro ei ohipa na‘ina‘i noa. No reira, ua riro mai oia ei tumu matamua no te Tama‘i i te Ra‘i ra. Te upooti‘araa i tupu i roto i te Tama‘i i te Ra‘i ra, e upooti‘araa ïa no te ti‘amâraa o te taata ia ma‘iti.

Aita atoa râ Satane i faaea roa. Ta’na faanahoraa piti—te faanahoraa ïa ta’na i rave mai te tau mai â o Adamu e o Eva—o te faahemaraa ïa i te mau tane e te mau vahine, oia ho‘i, te faaiteraa e, aita e faufaa no tatou te horo‘a no te ti‘amâraa no te ma‘itiraa i horo‘ahia mai e te Atua. Ua rau te mau tumu a Satane no te rave i te mea ta’na e rave ra, e peneia‘e te mea puai roa a‘e, o te tahoo ïa, e ua hinaaro atoa râ oia ia oto te mau tane e te mau vahine mai ia’na e oto ra. Eiaha roa te hoê e faaiti i to’na hi‘oraa i te hinaaro rahi o Satane ia manuïa. To’na toro‘a i roto i te faanahoraa mure ore a te Atua o te faatupuraa ïa i « na pae e piti i te mau mea atoa » (2 Nephi 2:11) e te tamataraa i to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti. Te ma‘itiraa tata‘itahi ta outou e ta’u iho e rave nei, o te tamataraa ïa no to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti—te ma‘itiraa tatou ia haapa‘o e aore râ ia haapa‘o ore i te mau faaueraa a te Atua, e ma‘itiraa ïa i rotopu i te « ti‘amâ e te ora mure ore » e te « tîtîraa e te pohe ».

Ua haapii-papû-maitai-hia teie haapiiraa tumu i roto i te 2 Nephi, pene piti : « No reira, e mea ti‘amâ te mau taata i te pae tino nei ; e ua horo‘ahia mai te mau mea atoa ia ratou e maitai ai te taata. E e mea ti‘a ia ratou ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata atoa, e ia imi i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo ; no te mea te titau nei oia ia roohia te taata atoa i te ati mai ia’na ihora » (2 Nephi 2:27).

Ia hi‘o-maitai-hia, ua vai tamau noa teie nei ao i roto i te tama‘i. Te ti‘aturi nei au e, a hapono mai ai te Peresideniraa Matamua i ta‘u buka iti, ua rahi a‘e to ratou mana‘ona‘oraa i te tahi atu tama‘i rahi, i te Tama‘i Rahi II. Te ti‘aturi atoa nei au e, ua ti‘aturi ratou e riro teie buka ei paruru no te faaroo i mua ia Satane e to’na nuu i roto i taua tama‘i rahi ra—te tama‘i aro i te hara—e ua riro mai te reira ei faahaamana‘oraa ia’u ia ora i te mau faaueraa a te Atua.

Te hoê rave‘a no te faito ia tatou iho e no te faaau ia tatou i te mau u‘i na mua mai, e mea na roto ïa i te mau ture tahito roa a‘e i mâtauhia e te taata—na ture hoê ahuru. No te rahiraa o te ao maramarama, te ao Ati Iuda e Keresetiano ihoa râ, ua riro na ture hoê ahuru ei reni farii-maitai-hia e te vai maite i rotopu i te maitai e te ino.

I roto i to’u hi‘oraa, e maha o na ture hoê ahuru te haapa‘o-maite-hia ra, hau atu i te tahi atu anotau. I roto i ta tatou mau peu, te vahavaha nei tatou e te faahapa roa nei ho‘i i te taparahiraa taata, te eiâ e te haavare, e te ti‘aturi noa nei tatou i roto i te hopoi‘a a te tamarii i mua i to ratou na metua.

Ia hi‘ohia râ te sotaiete taatoa, te tamau noa nei tatou i te faaru‘e i na ture e ono e toe ra :

  • Mai te mea e hi‘o tatou i te mau hiaai matamua o to teie nei ao, papû roa e, te vai ra te « mau atua ê » ta tatou e tuu nei i mua i te Atua mau ra.

  • Ua hamani tatou i te mau idolo no te tui roo, no te huru oraraa, no te tao‘a rahi, e oia atoa, i te tahi mau taime, te tarai nei tatou i te mau hoho‘a e aore râ tauihaa.

  • Ua rau te huru o ta tatou e faahiti nei i te i‘oa o te Atua ra ma te paieti ore, mai ta tatou mau tuôraa e ta tatou mau parau ino.

  • Te faaohipa nei tatou i te mahana Sabati no ta tatou mau ha‘utiraa rarahi, no ta tatou mau arearea rahi roa a‘e, no ta tatou mau hooraa rahi, e te vai atu ra e ere râ no te haamori.

  • Te faariro nei tatou i te taotoraa i te taata i rapae au i te faaipoiporaa ei faaarearearaa e ei faaanaanataeraa.

  • E ua riro roa te nonou ei peu mâtauhia o te oraraa (Hi‘o Exodo 20:3–17.)

Ua tamau noa te mau peropheta o te mau tau tuuraa i te faaara maite i te taata i na faaueraa teimaha roa e piti—tera no ni‘a i te taparahiraa taata e te faaturi. Te ite nei au i te niu hoê e vai ra no teie na faaueraa faufaa roa e piti—o te ti‘aturiraa e, te ora iho, na te Atua ïa te faaotiraa, e to tatou tino tahuti, te mau hiero o te oraraa tahuti nei, e ti‘a ïa ia hamanihia i roto i te oti‘a ta te Atua i haamau. No te mea, ia tuu te taata i ta’na iho mau ture ei mono i te ture a te Atua i tera e tera taime o te oraraa, o te teitei ïa o te te‘ote‘o e te hohonu o te hara.

Te hopea rahi o teie mau huru haafaufaa-ore-raa i te huru mo‘a o te faaipoiporaa, o te mau faautu‘araa ïa i ni‘a i te mau utuafare—te ino nei te puai o te mau utuafare i te hoê faito ri‘ari‘a mau. E te faatupu nei teie faainoraa i te ino rahi i roto i te sotaiete. E tumu afaro e te hopea afaro ta’u e ite nei. Ia faaru‘e tatou i te fafauraa e te haapa‘o-maitai-raa i to tatou hoa faaipoipo, te tatara nei ïa tatou i te tapiri e tape‘a amui ra i to tatou sotaiete.

Te hoê rave‘a maitai no te feruri i ni‘a i te mau faaueraa, oia ho‘i, o te mau parau a‘o ïa no ô mai i te hoê Metua i te Ao ra mana‘o paari e te ite nui. Ta’na fâ o to tatou ïa oaoa mure ore, e Ta’na mau faaueraa o te hoho‘a faaite avei‘a ïa Ta’na i horo‘a mai ia tatou no te ho‘i Ia’na ra, e tera ana‘e te e‘a e farii ai tatou i te oaoa mure ore. Eaha te faufaa rahi o to tatou fare e te utuafare i roto i to tatou oaoa mure ore ? I te api 141 no ta’u buka iti, te parauhia ra, « E oia mau, ua riro to tatou ra‘i mai te hoê hoho‘a hanahana rii a‘e o to tatou utuafare i roto i te ao a muri atu ».4

Ua faahiti-faahou-hia te haapiiraa tumu no ni‘a i te utuafare e te fare, aita i maoro a‘enei, ma te maramarama rahi e te puai i roto i « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei ». Te faaite ra te reira i te natura mure ore o te mau utuafare e i muri iho te faataa mai nei i te tu‘atiraa no te haamoriraa i roto i te hiero. Ua faaite atoa te poro‘i i te ture no ni‘a i te reira i faatumuhia ai te oaoa mure ore o te mau utuafare, oia ho‘i, « te mana mo‘a no te hamaniraa i te taata ia faaohipahia ïa i rotopu ana‘e iho i te tane e i te vahine o tei faaipoipohia mai te au i te ture ».5

Ua heheu te Atua i Ta’na mau peropheta e, te vai ra te mau tăpŭ pae morare. E vai noa te hara ei hara. E faaere noa te haapa‘o-ore-raa i te mau faaueraa a te Fatu ia tatou i Ta’na mau haamaitairaa. Te taui haere noa nei teie nei ao i te hoê faito rahi, aita râ te Atua, Ta’na mau faaueraa e Ta’na mau haamaitairaa i fafauhia e taui ra. E mea aueue ore e te tauiui ore. Ua farii te mau tane e te mau vahine i to ratou ti‘amâraa ia ma‘iti ei horo‘a no ô mai i te Atua ra, to ratou râ ti‘amâraa, e i muri iho, to ratou aota oaoa mure ore, e tae mai ïa na roto mai i te haapa‘oraa i Ta’na mau ture. Mai ta Alama i a‘o i ta’na tamaiti haapa‘o ore o Korianotona, « E ere roa te parau ino i te oaoa » (Alama 41:10).

I teie anotau no te Faaho‘i-faahou-raa o te îraa o te evanelia, ua heheu faahou mai te Fatu ia tatou i te mau haamaitairaa i fafauhia ia tatou no to tatou haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa :

I roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 130 te tai‘o nei tatou :

« Te vai nei te hoê ture, o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao, ei ni‘a iho i te reira te mau haamaitairaa atoa i faatumuhia’i—

« E ia noaa mai ia tatou te hoê haamaitairaa no ô mai na i te Atua ra, ua na roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture i faatumuhia’i no te reira » (PH&PF 130:20–21).

Papû roa e, aita ihoa e haapiiraa tumu tei faaitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i puai a‘e i te mau faaueraa aueue ore a te Fatu e to te reira tu‘atiraa i to tatou oaoa e to tatou au maitai ei taata e ei utuafare e ei sotaiete. Te vai nei te mau tăpŭ pae morare. E faaere tamau noa te haapa‘o-ore-raa i te mau faaueraa a te Fatu ia tatou i Ta’na mau haamaitairaa. Eita teie mau mea e taui.

I roto i te hoê ao, te hahi ê ra te avei‘a morare o te sotaiete, eita roa te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai e aueue noa’tu, eita atoa to’na mau tĭtĭ e te mau paroisa, to’na mau utuafare e aore râ to’na mau melo tata‘itahi. Eiaha roa tatou e ma‘iti i te mau faaueraa ua mana‘o tatou e mea faufaa ia haapa‘o, e hi‘o râ i te mau faaueraa atoa a te Atua. E mea ti‘a ia tatou ia vai aueue ore noa ma te mau papû, ma te ti‘aturi papû i te paari o te Fatu e ma te ti‘aturi papû i Ta’na mau fafauraa.

Ia riro mau tatou ei maramarama i ni‘a i te aivi, ei hi‘oraa no te haapa‘oraa i te mau faaueraa o te ore roa e taui e eita roa e taui. Mai teie buka iti tei faaitoito i te feia mo‘a i tomo i roto i te nuu faehau ia ti‘a papû i te pae morare i te tau o te tama‘i, ia riro tatou, i roto i teie tama‘i no te mau mahana hopea nei, ei mori no to te ao atoa nei e no te mau tamarii a te Atua e ma‘imi ra i te mau haamaitairaa a te Fatu. O teie ïa to’u iteraa papû i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Peresideniraa Matamua, i roto Te mau Parau Tumu o te Evanelia (1943), i.

  2. Te mau Parau Tumu o te Evanelia, v, vii, viii.

  3. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia: Harold B. Lee (2000), 4.

  4. Stephen L Richards, i roto Te mau Parau Tumu o te Evanelia, 141.

  5. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Novema 2010, 129.