2010–2019
Te hau i roto ia tatou: Te utu‘a no te parau-ti‘a
Eperera 2013


Te hau i roto ia tatou : Te utu‘a no te parau-ti‘a

Noa’tu te mau tamataraa o te oraraa nei, na roto i te Taraehara a te Faaora e To’na aroha, e upooti‘a te oraraa parau-ti‘a e te hau i roto ia tatou.

No te mau ohipa i tupu iho nei, ua feruri au i ni‘a i te haapiiraa tumu o te hau, e te hopoi‘a taa ê a Iesu Mesia i roto i te tautururaa ia tatou tata‘itahi ia farii i te hau vai maoro i roto ia tatou.

E piti ohipa tei tupu i te mau ava‘e i ma‘iri a‘enei tei haaputapu roa ia’u. A tahi, ua paraparau vau i te oro‘a hunaraa o Emilie Parker, hoê tamahine iti ono matahiti, tei pohe e e 25 atoa mau taata, tei roto e 19 tamarii apî, no te pupuhiraa i tupu i Newtown, Connecticut. Ua heva vau e te utuafare e ua ite atoa vau e, e rave rahi tei haru-ê-hia te hau. Ua farii râ vau i te puai e te faaroo mai roto mai i to’na na metua o Robert e o Alissa Parker.

A piti, ua farerei au tauasini e tauasini melo faaroo o te Ekalesia i te fenua Côte d’Ivoire, i te oire no Abidjan.1 E fenua reo farani teie, i Afirita Tooa o te râ, tei faaruru i te fifi no te haapa‘oraa faufaa, te orure hau a te nuu faehau e e piti tama‘i i rotopu i te huiraatira iho tei hope i te matahiti 2011. E noa’tu râ te reira, e hau taa ê ta’u i farii i rotopu ia ratou ra.

Pinepine te tahi mau ohipa i te tupu no te haru ê atu i te hau ma te faarahi i to tatou mana‘o paruparu.

O vai te nehenehe e haamo‘e i te mau ati rahi no te 11 no setepa 2001, i ni‘a e rave rahi mau oire no marite ? Na teie huru ohipa e faahaamana‘o ia tatou i te oioi to tatou hau e to tatou mana‘o paruru e nehenehe ai e haamouhia.

Te tia‘i ra ta maua tamaroa matahiapo raua ta’na vahine i ta raua tamarii matamua, e te ora ra raua e toru pû fare i te atea o te World Trade Center i te Oire no New York, topa mai nei te manureva matamua i ni‘a i te fare matamua, tera i te pae apatoerau. Pa‘uma a‘era raua i ni‘a i te tapo‘i o te fare tahua ei reira to raua horuhoruraa te aau a hi‘o ai raua i teie ohipa mai te huru ra e hoê ati rahi. I reira, ite mata roa’tu râ raua i te toparaa o te piti o te manureva i ni‘a i te tahi fare, tera i te pae apato‘a. Mana‘o oioi atura raua e, e ere roa te reira i te ati manureva noa e ua ti‘aturi e te ta‘irihia râ te tuhaa raro no Manhattan. I to te fare i te pae apato‘a maruaraa i raro, ua po‘i roa to raua nohoraa i te ata repo tei puohu i te tuhaa raro no Manhattan.

No te taa ore i te mea ta raua i ite mata atu e no te mana‘ona‘oraa i te tahi tupitaraa, ua imi raua i te rave‘a ia tae i te hoê vahi papû a‘e e ua haere roa’tu i te fare tĭtĭ a te Ekalesia no Manhattan i Lincoln Center. I to raua tapaeraa i ô, ua ite raua ahuru ma piti tiahapa melo no te tuhaa raro no Manhattan tei faaoti atoa ia haaputuputu i te fare tĭtĭ. Taniuniu mai nei ia matou no te faaite mai e tei hea raua. Topa’tura te hau no te mea tei te vahi paruruhia ratou e aita atoa râ vau i maere rii a‘e i te vahi ta raua i horo. Te haapii nei te heheuraa no teie tau e, ua riro te mau tĭtĭ no Ziona ei parururaa e ei « vahi haapuraa no te vero, e i te riri ia niniihia’tu te reira ma te anoi ore i ni‘a i te ao paatoa nei ».2

Aita e ti‘a ia raua e ho‘i i to raua vahi faaearaa ua hau i te hoê hepetoma, e ua pe‘ape‘a roa raua i te poheraa te mau taata hara ore, aita râ e fifi rahi i tupu mai i ni‘a ia raua.

I to’u hi‘oraa i teie mau ohipa, ua faahiahia vau i te taa-ê-raa o te haapiiraa tumu i rotopu i te hau nui e aore râ a to te ao nei e te hau i roto ia tatou.3

I te fanauraahia o te Faaora, e melahi nahoa rahi no te ra‘i ra tei arue i te Atua ma te parau e, « Ia haamaitai hia te Atua i ni‘a i te rai teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite au hia mai te taata nei ».4

E teie râ, ua papa‘i-papû-atoa-hia e, i taua iho tau hanahana mure ore ra i muri mai te fanauraa o te Tamaiti a te Atua, ua faaue te arii Heroda i te taparahiraa o te mau aiû hara ore i Betelehema ra.5

E mea faufaa rahi te ti‘amâraa no te ma‘itiraa i roto i te faanahoraa no te oaoa. E faati‘a te reira i te parau no te here, te tusia, te tupuraa o te taata iho e te iteraa faufaa rahi no to tatou haereraa mure ore i mua. E faati‘a atoa teie ti‘amâraa no te ma‘itiraa i te mauiui atoa e te mamae ta tatou e ite nei i roto i te oraraa tahuti nei, noa’tu â te mau tumu aita tatou e maramarama ra e te mau ma‘itiraa ino e te pau rahi a vetahi ê. Te Tama‘i iho i te Ra‘i ra, ua ravehia ïa no to tatou ti‘amâraa morare, e inaha, e mea faufaa ho‘i te reira no te maramarama maitai i te taviniraa a te Faaora i ni‘a i te fenua nei.

Mai tei faahitihia i roto i te pene 10 no Mataio, ua haapii te Faaora i te Tino Ahuru ma Piti e ua haapapû Oia e, eita Ta’na misioni e hopoi mai i te hau nui i roto i teie oraraa tahuti. Ua faauehia te mau aposetolo ia vaiiho i te hau i ni‘a i te mau fare parau-ti‘a ta ratou e ratere atu ma te faaara atoa’tu e, e riro ratou i te ti‘a « i rotopu i te mau luko ra… [E] e riri hia outou e te taata’toa i to’u nei i‘oa : o te taata râ e tape‘a maite e tae noa’tu i te hopea, o te ora ïa »6. E haapapûraa e vai ra i te irava 34 : « Eiaha e mana‘o e, i haere mai au e hopoi mai i te hau i te fenua nei ».7 E mea papû roa, aita te hau nui i vai i te tau o te taviniraa tahuti o te Mesia, e aita atoa ho‘i i teie nei mahana.

I roto i te omuaraa parau o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te haapiihia nei e rave rahi parau tumu faufaa roa. No ni‘a i te feia o te ore e tatarahapa, e ore roa ïa To’na Varua (te Varua o te Mesia), tei horo‘ahia i te mau taata atoa e tae mai i roto i teie nei ao,8 e « mârô noa’tu i te taata ».9 E teie atoa, « e rave-ê-hia’tu… te hau no ni‘a mai i te ao nei ».10 Ua faaite mau ihoa te mau peropheta e, ua rave-ê-hia te hau mai ni‘a mai te fenua nei.11 Aita â Lucifero i ruuruuhia e te faatere mana nei oia i reira.12

Ua vai na e e vai noa â te hiaai hanahana o te taata maitai i te mau vahi atoa, te hau i roto i te ao nei. Eiaha roa’tu tatou e faaru‘e i te tapaeraa i teie fâ. Noa’tu râ, ua haapii te peresideni Joseph F. Smith e, « eita roa e nehenehe i te varua o te hau e o te here ia tae mai i te ao nei… maori râ, ia farii te taata nei i te parau mau a te Atua e te parau poro‘i a te Atua, e ia farii i to’na puai e to’na mana tei riro hoi ei mea hanahana ».13

Te tia‘i mau nei tatou e te pure atoa nei no te hau nui, tera râ, e mea na roto i te taata hoê e i te utuafare e roaa ai ia tatou te huru hau tei fafauhia ei utu‘a no te parau-ti‘a. Te reira hau, o te hoê horo‘a fafauhia ïa mai roto mai i te misioni a te Faaora e To’na tusia taraehara.

Ua papa‘i-haapoto-hia teie parau tumu i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « A haapii mai râ e o oia o te rave i te mau ohipa parau ti‘a ra e farii ïa oia i ta’na utu‘a, oia ïa te mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra ».14

Ua haapii te peresideni John Taylor e, e ere teie hau i te mea hinaaro-noa-hia, e « horo‘a [râ] na te Atua ».15

Te hau ta’u e faahiti ra, e ere ïa te vai-hau-raa no te tahi noa taime poto. E popou hohonu mure ore ïa e te oaoa i te pae varua.16

Ua faaite mai te peresideni Heber J. Grant i te hau o te Faaora mai teie te huru : « Na To’na hau e haamâmâ i to tatou mamae, e faaora i to tatou aau oto, e iriti i te riri i roto ia tatou, e faatupu i roto ia tatou i te here i to tatou mau taata tupu e na te reira e faaî i to tatou varua i te mărû e te oaoa ».17 I to’u farereiraa i na metua o Emilie Parker, ua ite au e, ua haamâmâ te hau o te Faaora i to raua mamae e te tauturu nei ia faaora i to raua aau oto. E mea au ia haapapû e, i muri noa iho i te pupuhiraa, ua faaite te taea‘e Parker i to’na faaoreraa hapa i taua taata hara ra. Mai ta te peresideni Grant i parau, e nehenehe i te hau o te Faaora e « iriti i te riri i roto ia tatou ». Na te Atua te haavâraa.

No te feia mo‘a i te fenua Côte d’Ivoire, i te roaraa o te tama‘i i roto i to ratou fenua, ua ite mai ratou i te hau na roto i te tutonuraa i ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia, ma te rave puai i te ohipa aamu utuafare e te ohipa hiero no to ratou hui tupuna.18

Te hiaai nei tatou paatoa i te hau. E ere te hau i te vahi ruru noa e aore râ te ereraa te tama‘i, te hitahita, te aroraa e te mârôraa. E tae mai te hau na roto i te iteraa e, ua ite te Faaora e, o vai tatou, e e faaroo to tatou Ia’na, e e here to tatou Ia’na e te haapa‘o nei tatou i Ta’na mau faaueraa, e te reira, noa’tu â te mau tamataraa pohe rahi e te mau ati o te oraraa. Na te pahonoraa a te Fatu i te peropheta ra Iosepha Semita i te fare tape‘araa no Liberty e hopoi mai i te tamahanaharaa i te aau :

« E tau tamaiti, ia hau mai na to oe aau ; e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati hoi ;

« E i reira, mai te mea e faaoromai maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe ».19

A haamana‘o e, « e ere te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.20 Inaha o te faaru‘e i te Atua, aita to reira e hau. Ua amui tatou paatoa i roto i te apooraa i te ra‘i ra, tei horo‘a mai i te ti‘amâraa morare, e ua ite a‘ena tatou e, e ma‘iri mai te mauiui i te tahuti nei na reira atoa te mau ati aita e nehenehe e parau no te rave-ino-raa i te ti‘amâraa no te ma‘itiraa. Ua taa a‘ena ia tatou e, e faatae mai te reira i te riri, te mana‘o arepurepu, te paruru ore e te mana‘o paruparu. Ua ite atoa râ tatou e, na te Taraehara a te Faaora e faaupooti‘a e e faatuea i te mau mea ti‘a ore atoa o te oraraa tahuti ma te hopoi mai i te hau. E papa‘iraa ta Elder Marion D. Hanks i ni‘a i to’na papa‘i fare, na Ugo Betti te reira, te na ô ra : « Te ti‘aturiraa i te Atua, o te iteraa ïa e, ua tano te mau ture atoa, e e tupu mai te mau ohipa maere ».21

Eaha te mau puna no te hau ? E rave rahi o te imi nei i te hau na roto i te mau rave‘a o te ao nei, e aita râ teie imiraa i manuia, e eita roa’tu te reira e manuia. Eita te hau e itehia na roto i te roaaraa i te tao‘a rahi, te mana e aore râ te roo rahi.22 Eita te hau e itehia i roto i te tapaparaa i te ohipa faaanaanatae, te ohipa arearea e aore râ te ohipa faaoaoa noa. Eita hoê a‘e o teie mau mea, noa’tu â ua roaa era a‘e te rahi, e nehenehe e faatupu mai i te oaoa vai maoro e te hau.

I roto i te himene au-roa-hia a Emma Lou Thayne, te uihia ra te uiraa tano e : « I hea vau e farii ai te hau ? Tei hea te tautururaa ?23 Te pahonoraa, o te Faaora ïa, o Oia te puna e te tumu o te hau. O Oia te « Arii no te hau ».24

Nahea tatou e vai fatata noa ai i te Faaora ? Te faahaehaaraa ia tatou i mua i te Atua, te pure-tamau-raa, te tatarahaparaa i te hara, te tomoraa i roto i te pape no te bapetizoraa ma te aau oto e te varua haehaa, e te riroraa ei pĭpĭ mau na Iesu Mesia, e mau hi‘oraa papû te reira no te parau-ti‘a e faautu‘ahia i te hau tamau.25 I muri mai to te arii Beniamina horo‘araa i ta’na a‘oraa hanahana no ni‘a i te Taraehara a te Mesia, ua topa te nahoa rahi i raro i te repo. « O te Varua o te Atua i ni‘a maira ia ratou ra, î ihora ratou i te oaoa, i matara hoi ta ratou mau hara, e ua hau to ratou aau, no te mea tei ia ratou te faaroo rahi ia Iesu Mesia ra o te tae mai ».26 E faati‘a te tatarapaha e te oraraa parau-ti‘a i te hau o te aau, o te mea faufaa rahi ho‘i no te oaoaraa.27 Mai te mea e ofatiraa ture teimaha, titauhia te faîraa no te faatae mai i te hau.28 Peneia‘e aita’tu e mea e aifaito i te hau e tae mai i roto i te hoê varua tei ta‘irihia e te hara e o te fauta nei i ta’na hopoi‘a i ni‘a i te Fatu ra ma te titau mai i te mau haamaitairaa no te Taraehara. Mai ta te tahi faahou himene au e parau nei, « E tuu vau i ta’u hopoi‘a Ia’na e e haere ma te himene ».29

Te oaoa nei to’u aau ia ite au e, i teie nei mahana, ahuru tauasini feia apî tamaroa, feia apî tamahine e te misionare paari tei farii i to ratou piiraa ei ti‘a mana no to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia. Te hopoi nei ratou i te evanelia hau tei faaho‘i-faahou-hia mai i to te ao nei, te hoê taata e te hoê utuafare i te taime hoê—e ohipa no te parau-ti‘a o te hopoi i te hau i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra.

E haapuraa te Ekalesia i reira te feia pee i te Mesia e tae ai i te hau. Te parau nei vetahi feia apî i roto i teie nei ao e, te haapa‘o nei ratou i te pae varua, aita râ e haapa‘oraa. E taahiraa matamua maitai roa te haapa‘oraa i te pae varua. Are‘a râ, tei roto i te Ekalesia tatou e aupuruhia ai, e haapiihia ai e e faaamuhia ai e te parau maitai a te Atua. Hau atu ra, na te mana o te autahu‘araa i roto i te Ekalesia e faafana‘o i te mau oro‘a mo‘a e te mau fafauraa e taamu i te mau utuafare e e faati‘a atoa ho‘i ia tatou tata‘itahi ia ho‘i atu i te Atua te Metua e ia Iesu Mesia i roto i te basileia tiretiera. E hopoi mai teie mau oro‘a i te hau no te mea e mau fafauraa te reira i te Fatu ra.

O te mau hiero te mau vahi i reira te rahiraa o teie mau oro‘a mo‘a e tupu ai e ua riro atoa te reira ei hoê puna no te haapuraa hau i roto i te ao nei. Te feia e ratere nei na roto i te mau aua hiero e aore râ o te haere nei i te mau opani iriti, ua putapu atoa ïa ratou i te reira hau. Te vai nei te hoê ohipa tei vai noa i roto i to’u feruriraa, o te hiero ia no Suva Fiti, ua ravehia te opani iriti e te haamo‘araa. Ua tupu te arepurepuraa poritita, e ua tutu‘i te mau orure hau e ua eiâ atoa na roto i te oire ra no Suva, e ua parahi roa ratou i te Fare iriti ture ma te haru atoa i te mau auvaha iriti ture. Tei raro a‘e te oire i te ture a te faehau. Ua taoti‘a te mau faehau no Fiti i te parau faati‘a i te Ekalesia ia ore te nahoa rahi e putuputu i te taime no te opani iriti e ua faaiti faahou atu te pŭpŭ no te haamo‘araa. Aita atura te mau melo i titau-manihini-hia ia haere mai no te paruru ho‘i ia ratou. Tera ana‘e te haamo‘araa hiero, mai te tau mai â o te hiero no Nauvoo, tei faatupuhia i te taime pato‘iraa rahi.

Te vai ra te hoê vahine tei titau-manihini-hia ia haere mai i te opani iriti, e Hindu oia, e huaai Initia, hoê melo no te Fare iriti ture, e ua haru-atoa-hia oia e i muri iho ua tuuhia no te mea e vahine.

I roto i te piha tiretiera, aita faahou te ahoaho o to te ao, ua ta‘i atura oia ma te faaite mai i te mana‘o hau tei haaputapu ia’na. Ua putapu oia i te Varua Maitai tei tamahanahana e tei faaite papû i te natura mo‘a o te hiero.

O te Faaora te puna no te hau mau. Noa’tu te mau tamataraa o te oraraa nei, na roto i te Taraehara a te Faaora e To’na aroha, e upooti‘a te oraraa parau-ti‘a e te hau i roto ia tatou. I roto i te faanahoraa mo‘e ra no te piha no te Pasa, ua fafau te Faaora i Ta’na mau aposetolo e, e haamaitaihia ratou e te « Faaa‘o, te Varua Maitai » ma te faahiti atoa i teie mau parau rahi : « E hau ta’u e vai iho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho atu no outou ; e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta’u horo‘a ia outou ».30 E i muri mai, na mua noa a‘e Ta’na pure arai : « I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hau hia to outou ia’u nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faa itoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia’u ».31

Ua tarima nehenehe o Eliza R. Snow i te reira mana‘o :

Arue i te Atua,

Ia rahi te oaoa.

Noa’tu te mau ati ra,

Tei ia Iesu ana‘e te hau.32

O teie ïa to’u iteraa papû i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. E piti amuiraa rahi tei faatupuhia i Abidjan i te mahana sabati ra, te 10 no fepuare 2013 ; 9 693 taata tei tae mai—e 619 e ere i te melo o te Ekalesia. Te rahiraa melo o te Ekalesia i te fenua Côte d’Ivoire, fatata i te 19 000 tiahapa.

  2. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 115:6.

  3. Te ta‘o hau ua rau to’na auraa. Na roto i te reo Hereni mâtauhia, to’na auraa te faaearaa ia, te tapuraa e aore râ te oreraa te enemiraa. Na roto i te reo hebera, e auraa aano to te ta‘o e i te tahi taime o te hoê noa ia huru aroharaa. Te hau o te hoê atoa « huru oraraa o te tae mai i te taata na roto noa i te mau parau titau e te ture i haamauhia e te Atua ».(Howard W. Hunter, i roto i te Conference Report, Atopa 1966, 14–17.)

  4. Luka 2:14; reta tei faahuru-ê-hia.

  5. Hi‘o Mataio 2:16; hi‘o atoa Ross Douthat, « The Loss of the Innocents », New York Times, 16 no titema 2012, 12.

  6. Mataio 10:16, 22.

  7. Mataio 10:34.

  8. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:46.

  9. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:33.

  10. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:35.

  11. Ua faahiti te peresideni Woodruff i te reira i te matahiti 1894 e faahou â i te matahiti 1896. Hi‘o The Discourses of Wilford Woodruff, ed. Romney, i roto Conference Report, Eperera 1967, 79–82.

  12. Hi‘o Joseph Fielding Smith, The Predicted Judgments, Brigham Young University Speeches of the Year (Mar. 21, 1967), 5–6. Hau atu râ, ua parau atoa o Elder Neal A. Maxwell e, « Ua nehenehe ta tatou e farii i te hau roto noa’tu â ua rave-ê-hia te hau mai ni‘a mai te fenua… e ua arepurepu te mau mea atoa » (« Behold, the Enemy Is Combined », Ensign, Me 1993, 79).

  13. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith (1998), 442.

  14. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:23.

  15. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : John Taylor (2001), 169.

  16. No te tau mai â o te Heleni e tae mai i to tatou nei anotau, ua ravehia teie na ta‘o—te popou e te oaoaraa—e ua hiopo‘ahia, ua tatatarahia e ua haruhia eiaha no te auraa noa o te reira, no te arata‘iraa atoa ta raua e horo‘a nei i roto i te oraraa. Hi‘o David Malouf, The Happy Life : The Search for Contentment in the Modern World (2011). Hi‘o atoa a review of Mr. Malouf’s book, i roto R. Jay Magill, « How to Live Well », Wall Street Journal, 26–27 no tenuare 2013, C6.

  17. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Heber J. Grant (2002), 255.

  18. « Toru o na tĭtĭ e pae no te fenua Côte d’Ivoire tei roto i te apaparaa 25 a te Ekalesia no ni‘a i te mau taata paari e hapono nei i te i‘oa o te fetii no te mau oro‘a o te hiero, ia au i te tai‘oraa i ni‘a i te hanere », e ua riro te tĭtĭ no Cocody Côte d’Ivoire te numera hoê. (C. Terry Warner e Susan Warner, « Apostle Visits Ivory Coast, Is ‘Impressed with Exceptional Spirit,’ » Church News, 3 no mati 2013, 4, 14). No te tama‘i i tupu i rotopu i te nunaa iho e no te mea ua riro te hiero fatata roa a‘e i te hoê atea 12 hora na ni‘a i te pereoo mataeinaa e tae atu i Accra, Ghana, ua riro ïa te reira ei faaiteraa umere no te faaroo e ua noaa ia ratou te hau i roto i te taata iho e i roto i te utuafare.

  19. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:7–8. Ua haapii te peresideni Harold B. Lee, « No reira, ia haamaitai-roa-hia tatou e ti‘a’i ; e ti‘a tatou ia hi‘opoahia no te faaiteraa i te puai e te mana e vai ra i roto ia tatou » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Harold B. Lee [2000], 241).

  20. 1 Korinetia 14:33.

  21. I roto Marion D. Hanks, « A Loving, Communicating God », Ensign, Novema 1992, 63.

  22. Hi‘o Jeffrey R. Holland, For Times of Trouble (2012), 79. Te haapii nei Elder Holland e, « E roaa paha i te vĕvĕ mau i te haamou i te varua o te taata, hau atu â i te tahi huru oraraa eiaha râ hau atu i te hara iho ».

  23. « I hea Vau e Farii ai te Hau ? » Te mau himene, n° 62.

  24. Isaia 9:6.

  25. Ua parau ohie noa o John Greenleaf Whittier : « A ara nahea oe e ora nei. Eiaha e haa i te ao i te mea i roto i te pô e arata‘i ê atu i to oe hau » (« Conduct [From the Mahabharata] », i roto The Complete Poetical Works of John Greenleaf Whittier [1802], 484).

  26. Mosia 4:3; reta tei faahuru-ê-hia ; hi‘o atoa Marion G. Romney, i roto Conference Report, Eperera 1967, 79–82.

  27. Ua riro te mana‘o haavâ ei avei‘a i te pae morare o te faatoro ia tatou i te hau. E piti a‘e puna e faahaere i te reira : te maramarama o te Mesia, e fana‘o teie no roto mai i te fanauraa tei horo‘ahia mai e to tatou Metua i te Ao ra (hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:6–13; 93:2), e te horo‘araa i te Varua Maitai (hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 39:6).

  28. « E piti huru faaoreraa e titauhia no te faatupu i te hau i roto i te taata hara—a tahi na roto mai i te mau ti‘a faatere mana o te Ekalesia a te Fatu, e te tahi na roto mai ia i te Fatu iho. [Hi‘o Mosia 26:29.] » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball [2006], 49).

  29. « Auê te Aroha Rahi », Te mau himene, n°63.

  30. Ioane 14:26–27.

  31. Ioane 16:33.

  32. « Noa’tu te Pe‘ape‘a », Te mau himene, n° 60.