2010–2019
Faaoraraa
Eperera 2013


Faaoraraa

Mai te mea e, e pee tatou i te Mesia, e imi ïa tatou i te rave‘a no te rave e no te faatupu i Ta’na ohipa faaoraraa.

I te mau tau a itehia ai te fenua Amerika, ua hinaarohia te mau rave ohipa e rave rahi. I roto i te tenetere 18 e i te omuaraa o te 19, i Peretane, Purutia e te tahi atu mau fenua no Europa te rahiraa o te rave ohipa e tihepuhia ai, tera râ, e rave rahi o tei hinaaro ia reva, aita râ e pee te moni o te tere. E ohipa matarohia ïa no te reira mau taata ia reva ma te tuurima i te hoê parau faaau ia rave i te ohipa i muri a‘e i to ratou tapaeraa i reira, ma te tamoni ore no te hoê tau, ei aufauraa i to ratou tere. Te tahi atu pae ua haere mai ratou ma te fafau e, na te mau melo o te utuafare e faaea ra i Amerika e aufau i to ratou tere ia tae ratou i reira, tera râ, mai te mea aita, ua titauhia i teie mau taata ia aufau i ta ratou tarahu na roto i te raveraa i te ohipa. Te taʻo i faaohipahia no teie feia ratere oia ho‘i ïa, « feia faaora ». Titauhia ia ratou ia faaora i te moni tarahu o to ratou tere—oia ho‘i, e hoo i to ratou ti‘amâraa—na roto i ta ratou ohipa.1

I roto i te mau ti‘araa rahi roa a‘e e faaite ra ia Iesu Mesia, o te ti‘araa ïa ei Faaora. Mai tei faaitehia i roto i ta’u parau poto no te feia ratere ei « feia faaora », te auraa o te ta‘o faaora no te faaho‘i ïa i te hoê titauraa e aore râ te hoê tarahu. Te auraa atoa o te ta‘o faaora o te horo‘araa ïa i te ora e aore râ te faatiʻamâraa na roto i te aufauraa i te hoê tino moni. Mai te mea e hara te hoê taata e i muri iho e faatitiaifaro e aore râ e aufau oia i te utu‘a ma te ti‘a, e parau tatou e ua faaora oia ia’na iho. Te faataa nei teie mau auraa tata‘itahi i te mau hi‘oraa taa ê o te faaoraraa rahi tei ravehia e Iesu Mesia na roto i Ta’na Taraehara, oia ho‘i, mai te au i te mau parau a te titionare, « no te faaora i te hara e i te mau oto, na roto ra i te faatusiaraa e ravehia no te taata hara ».2

E piti tuhaa i roto i te parau no te faaoraraa a te Faaora. A tahi, ua aufau te reira i te ofatiraa ture a Adamu e te Hi‘araa hoʻi o te taata e au i te reira na roto i te upooti‘araa i ni‘a i te mea o te nehenehe e parau e, te mau hopearaa afaro ti‘a o te Hi‘araa—te pohe tino e te pohe varua. E mea maramarama maitai te pohe tino ; e te pohe varua o te taa-ê-raa ïa te taata i te Atua. I roto i te mau parau na Paulo, « Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia » (1 Korinetia 15:22). Teie faaoraraa i te pohe tino e te pohe varua, e faaoraraa ïa no te mau mea atoa, e aita e titauraa.3

Te piti o te huru o te Taraehara a te Faaora, o te faaoraraa ïa i te mea o te nehenehe e parau e, te mau hopearaa a muri a‘e o te Hi‘araa—ta tatou iho mau hara eiaha râ te ofatiraa ture a Adamu. Na roto i te Hi‘araa ua fanauhia tatou i roto i te hoê ao tahuti i reira e itehia ai te hara i te mau vahi atoa—oia ho‘i, te haapa‘o ore i te ture i haamauhia e te ra‘i ra. No ni‘a ia tatou paatoa, te na ô ra te Fatu :

« E mai te reira atoa ia haamata ratou i te tupu ia paari, e tupu atoa te hara i roto i to ratou aau, e e tamata ratou i te maramara, ia tia ia ratou ia ite i te faufaa rahi o te maitai.

« E ua horoahia ia ratou te ite i te maitai e te ino ; no reira e tiamâraa to ratou » (Mose 6:55–56).

No te mea ho‘i e, tei ia tatou nei te hopoi‘a, e na tatou iho e ma‘iti, te vai ra ïa te hoê titauraa no te faaoraraa ia tatou i ta tatou mau hara—titauhia ia faʻi mai e ia haapae ê roa’tu ho‘i i te hara e ia fariu atu i roto i te oraraa o te Atua, e aore râ, titauhia ia tatarahapa (hi‘o PH&PF 58:43). « No reira » ua faaue mai te Fatu, « a haapii atu i ta outou mau tamarii e, ia tatarahapa te taata atoa, i te mau vahi atoa, e tia’i ; e ia ore râ, e ore ïa e noaa ia ratou te basileia o te Atua, aore hoi te mea viivii e parahi i reira, e aore atoa e parahi i mua ia’na » (Mose 6:57).

Na te mamae o te Faaora i Getesemane e To’na mauiui oto i ni‘a i te satauro e faaora ia tatou i te hara na roto i te faati‘araa i te mau titauraa a te parau-ti‘a i ni‘a ia tatou. E faatae Oia i te aroha e te faaoreraa hara ia ratou o te tatarahapa. E faati‘a atoa te Taraehara i te tarahu a te parau-ti‘a ia tatou na roto i te rapaauraa e te faafaitoraa i te mau huru mauiui atoa ta tatou i farii ma te hapa ore. « Inaha ho‘i, ua faaoromai oia i te mauiui o te taata atoa, oia ïa, te mauiui o te mau taata atoa, te mau tane atoa, e te mau vahine atoa, e te mau tamarii atoa ho‘i, i roto i te fetii o Adamu ra » (2 Nephi 9:21 ; hi‘o atoa Alama 7:11–12).4

Mai te mea e, e pee tatou i te Mesia, e imi ïa tatou i te rave‘a no te rave e no te faatupu i Ta’na ohipa faaoraraa. Te ohipa rahi roa a‘e ta tatou e nehenehe e horo‘a ia vetahi ê i roto i teie nei oraraa, haamata na ni‘a i to tatou iho utuafare, o te arata‘iraa mai ïa ia ratou i te Mesia ra na roto i te faaroo e te tatarahapa, ia ti‘a ho‘i ia ratou ia ite i Ta’na Faaoraraa—te hau e te oaoa i teie nei, e te tahuti ore e te ora mure ore i roto i te ao a muri a‘e. Te ohipa a to tatou mau misionare o te faaiteraa nehenehe ïa o te here faaora o to tatou Fatu. Ei mau ve‘a haamanahia Na’na ra, te pûpû nei ratou i te mau haamaitairaa faufaa rahi o te faaroo ia Iesu Mesia, te tatarahapa, te bapetizoraa, e te horo‘araa i te Varua Maitai, ma te iriti i te uputa no te fanau-faahou-raa i te pae varua e no te faaoraraa.

E nehenehe atoa ta tatou e tauturu i roto i te faaoraraa a te Fatu no te feia i ô mai i te menema. « Te mau peresibutero faaroo o teie nei tau tuuraa evanelia, a faarue mai ai ratou i te oraraa tahuti nei, ua tamau noa ratou i ta ratou mau ohipa no te pororaa i te evanelia o te tatarahaparaa e te faaoraraa, na roto i te tusia a te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua, i rotopu i te feia i roto i te poiri e i raro a‘e i te ruuruuraa o te hara i roto i te ao rahi o te mau varua o te feia pohe » (PH&PF 138:57). Na roto i te mau oro‘a ta tatou e horo‘a no ratou i roto i te hiero o te Atua, e nehenehe ïa e faaorahia te feia tei pohe i roto i te ruuruuraa o te hara.5

Noa’tu te mau huru faufaa roa a‘e o te faaoraraa, tei roto ïa i te parau no te tatarahapa e no te faaoreraa hara, te vai atoa râ hoê huru pae tino faufaa roa. Ua parauhia no ni‘a ia Iesu e, ua hamani maitai haere Oia (a hi‘o Te Ohipa 10:38), oia ho‘i, ua faaora i tei ma‘ihia e tei hapepahia, ua horo‘a i te maa na te nahoa taata po‘ia, e ua haapii i te hoê haerea maitai roa a‘e. « Aita atoa ho‘i te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to’na, ei tavini râ, e ia horoa i to’na ora ei hoo no te taata e rave rahi » (Mataio 20:28). No reira, ia haere a‘e tatou, i raro a‘e i te faaûraa a te Varua Mo‘a, e rave i te maitai mai te hoho‘a faaora o te Fatu ra.

Te auraa o teie huru ohipa faaora, o te tautururaa ïa i te taata i roto i to ratou fifi. Te auraa ra, oia ho‘i, e tauturu i tei vĕvĕ e tei paruparu, haamâmâ i te mauiui, faaafaro i te mau hape, paruru i te parau mau, faaitoito i te u‘i apî e ti‘a mai nei, e faatupu i te hau e te oaoa i te fare. Te rahiraa o ta tatou ohipa faaora i ni‘a i te fenua nei, o te tautururaa ïa ia vetahi ê ia tupu i te rahi e ia faatupu i to ratou ti‘aturiraa e to ratou mau hinaaro ti‘a.

Te vai ra hoê hi‘oraa no roto mai i te buka papa‘i a Victor Hugo Les Misérables, tei haaputapu e tei faaûru tamau noa ia’u, noa’tu e, e ere i te hoê aamu mau. I te omuaraa o te aamu, ua horo‘a te arii epikopo Bienvenu i te maa e i te faaearaa no te pô na te hoê taata nohoraa ore o Jean Valjean, no mahuti noa mai nei i rapae i te fare auri, i muri a‘e 19 matahiti, no to’na eiaraa i te hoê tapu faraoa no te faaamu i te mau tamarii po‘ia a to’na tuahine. E no te inoino e te riri rahi i vai i roto ia’na, teie ïa te huru haamauruururaa a Valjean i te maitai o te arii epikopo Bienvenu, o te eiaraa ïa i ta’na mau tauhaa ario. I muri a‘e, a tape‘ahia ai oia e te mau muto‘i farani, ua haavare o Valjean e, e mea horo‘ahia mai te ario na’na. I to te mau muto‘i arata‘iraa ia’na i te fare o te arii epikopo, e maere rahi to Valjean, i te mea e, ua farii te arii epikopo Bienvenu i ta’na aamu, e no te haamaitai roa’tu, na ô atura oia e, « ua horo‘a-atoa’tu vau i na mori hinu, e ario atoa mai te tahi atu, e roaa ia oe e piti hanere farane. No te aha aita oe i rave i te reira e ta oe mau mereti ?’

« Ua haafatata maira te arii epikopo i piha‘iho ia’na, e ua parau atura ma te mărû :

« ‘Eiaha e haamo‘e, eiaha roa’tu e haamo‘e e, ua fafau mai oe ia’u e, e faaohipa oe i teie ario no te faariro ia oe ei taata parau-ti‘a.’

« Aita o Jean Valjean e haamana‘o ra i taua fafauraa ra, e no reira, aita oia e taa faahou e, nafea râ. Ua parau â… te arii epikopo, ma te tura :

« ‘Jean Valjean, to’u taea‘e : E ere faahou oe no te ino, no te maitai râ. To oe varua teie ta’u e hoo nei no oe. Ua huti mai au ia’na mai roto mai i te mau feruriraa poiri e mai roto mai i te varua o te pohe, e e horo‘a vau ia’na i te Atua ra !’ »

E ua riro mau ihoa Jean Valjean ei taata apî, ei taata haavare ore, e ei taata hamani maitai i te taata e rave rahi. I roto i to’na oraraa taatoa ua tape‘a oia i na mori ario e piti, no te faahaamana‘o ia’na e, ua faaorahia to’na ora no te Atua.6

Te tahi mau huru o te faaoraraa tahuti nei, e tae mai te reira na roto i te ohipa tahoê. Te hoê te reira o te mau tumu i faati‘a ai te Faaora i te hoê Ekalesia. No teie huru faanahonahoraa i roto i te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau pŭpŭ tauturu e i roto i te mau tĭtĭ, te mau paroisa e te mau amaa, eita ïa tatou e haapii e e faaitoito noa i te tahi e te tahi i roto i te evanelia ; e nehenehe atoa râ ta tatou e faaohipa i te taata e i te mau rave‘a tauturu no te pahono i te mau titauraa o te oraraa. Te taata e haa oia ana‘e, e aore râ, ei pŭpŭ tipee, eita ta ratou e nehenehe e horo‘a i te mau rave‘a e titauhia no te pahono i te mau titauraa rahi a‘e. Ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, e amuitahiraa Feia Mo‘a tatou tei faanahohia no te tauturu ia faaora i te mau hinaaro o to tatou Feia Mo‘a e i to te tahi atu mau taata e roaahia ia tatou ati a‘e te ao nei.

Na roto i ta tatou tautururaa i te mau taata atoa, tei faahitihia mai e Elder Dallin H. Oaks i teie ihoa ra matahiti i ma‘iri a‘enei e 890 000 taata i roto e 36 fenua e pape mâ ta ratou, 70 000 taata i roto e 57 fenua tei farii i te mau pereoo tura‘ira‘i, 75 000 taata i roto e 25 fenua tei haamaitai i to ratou mata, e te mau taata i roto e 52 fenua, ua farii i te tauturu i muri a‘e i te mau ati natura. Ma te ohipa e o vetahi ê, ua tauturu te Ekalesia i te patiaraa 8 mirioni tamarii i te patia paruru, e ua tauturu i te mau taata no Syria i roto i te mau puhaparaa i Turekia, Lebanona, e i Ioridana i te mau mea e titauhia no te oraraa. I te reira atoa taime, ua farii te mau melo rava‘i ore o te Ekalesia hau atu i te 500 mirioni tara marite no roto mai i te mau ô haapaeraa maa e te ohipa totauturu i te matahiti 2012. Mauruuru no to outou aau horo‘a.

I roto i teie mau tautururaa, aita e tai‘ohia nei te mau ohipa maitai e te paturu a te taata hoê—te mau horo‘a no te maa, te ahu, te moni, te aupuru, e e rave rahi atu tauatini ohipa tamahanahana e te aroha, o te ti‘a ia tatou ia rave i roto i te parau no te ohipa faaoraraa a te Mesia. I to’u tamariiriiraa, ua ite mata vau i te mau ohipa ta to’u metua vahine i rave no te faaora i te hoê vahine nava‘i ore. E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, te apî noa ra ta’na mau tamarii, ua ravehia te hoê tapuraa fifi i ni‘a i to’u metua vahine, e ua fatata roa oia i te pohe, ua tarava noa i ni‘a i te ro‘i i te rahiraa o te taime fatata hoê matahiti te maoro. I roto i taua area taime ra, na te fetii e te mau melo no te paroisa i tauturu ia mama e i to matou utuafare. No te tahi atu tauturu, ua parau te peresideni sotaiete tauturu no te paroisa, te tuahine Abraham, ia tarahu to’u na metua i te hoê vahine i roto i te paroisa e imi tuutuu ore nei i te ohipa. No te faati‘a i teie aamu, e faaohipa vau i te mau i‘oa mono o Sara e o Annie no teie vahine e ta’na tamahine. Teie te aamu o to’u metua vahine :

« E nehenehe ta’u e ite papû mai te huru ra e, no ananahi noa nei. Tei roto vau i to’u ro‘i, e ua arata‘i maira te tuahine Abraham ia Sara i te uputa o te piha taotoraa. Ua putapû a‘era to’u aau. Inaha, te ti‘a mai nei te taata haʻiriiri roa a‘e aitâ vau i farerei a‘enei—ua pararai roa ino ; te roru pukarara ; te tua fefe ; te upoo pi‘o noa i raro a hi‘o noa ai i te tahua. E ahu tahito to’na e te rahi roa. Aita oia e hi‘o i ni‘a e no te mărû ta’na paraparau, aita e ti‘a ia’u ia faaroo ia’na. I muri mai ia’na te tapuni ra hoê tamahine na‘ina‘i mai te huru ra e, e toru matahiti. Eaha te ti‘a ia’u ia rave e teie huru taata ? Ia haere atu raua i rapae i te piha, ua ta‘i noa vau. E tauturu ta’u e hinaaro ra, eiaha te tahi atu mau fifi. Ua faaea te tuahine Abraham i piha‘iho ia’na no te tahi tau taime rii, e ua oti oioi ia raua te faanaho i te fare e i te faaineine i te tahi mau maa maitai. Ua ani mai te tuahine Abraham ia’u ia tamata no te tahi tau mahana, inaha, [ma te parau e] e mea fifi roa ho‘i teie tamahine, e e mea ti‘a ia tauturuhia oia.

« Ia po‘ipo‘i a‘e, ia ho‘i mai o Sara, ua ani au ia’na ia haere mai i piha‘iho i te ro‘i ei reira vau e faaroo ai ia’na. Ua ani mai oia eaha ta’u e hinaaro ia rave oia. Ua parau atura vau ia’na e, ‘te ohipa faufaa roa a‘e o ta’u ïa mau tamaroa ; a parahi i piha‘i iho ia ratou, a tai‘o i te buka no ratou—e mea faufaa a‘e ratou i te fare.’ E mea ite roa oia i te tunu i te maa, e mea mâ te fare, pu‘ahia te ahu, e e mea maitai oia i ni‘a i te mau tamaroa.

« I te roaraa o te mau hepetoma, ua ite a‘era vau i te aamu o Sara. [No to’na tariʻa turi, aita oia i manuïa i roto i te haapiiraa e i te hopea, ua faaru‘e i te haapiiraa. E mea apî roa oia i te faaipoiporaa i te hoê tane peu iino. Ua fanauhia mai o Annie e ua riro ei oaoaraa i roto i te oraraa o Sara. I te hoê pô no te tau to‘eto‘e, ua ho‘i mai ta’na tane i te fare ua taero, ua faahepo ia Sara e ia Annie ia haere i roto i te pereoo, i roto i te ahu taoto, e ua faaru‘e ia raua i te pae purumu o te hoê purumu rahi. Aita raua i ite faahou ia’na. Ua haere noa o Sara e o Annie ma te tiaa ore i roto i te to‘eto‘e e rave rahi maire te atea tae roa’tu i te fare o to’na mama.] Ua faati‘a to’na mama ia faaea raua i reira, tera râ, na’na e rave i te mau ohipa atoa, e e tunu i te maa, e e haapa‘o i to’na tuahine e to’na taea‘e tei te fare haapiiraa tuarua.

Ua afa‘i matou ia Sara i te hoê taote tariʻa, e ua farii oia i te hoê matini faaroo… Ua afa‘i matou ia’na i te haapiiraa na te taata paari, e ua roaa ta’na parau tuʻite no te haapiiraa tuarua. Ua haere oia i te haapiiraa i te pô, e i muri mai, ua haafeti‘ahia i roto i te hoê fare haapiiraa tuarua, e ua haapii i te haapiiraa taa ê. Ua hoo mai oia i te hoê fare iti na‘ina‘i. Ua faaipoipohia o Annie i roto i te hiero e ua fanau e piti tamarii. Ua ravehia te tahi mau tapuraa i ni‘a i te tariʻa o Sara, e i te pae hopea ua ti‘a ia’na ia faaroo maitai. E rave rahi matahiti i muri mai, ua faatuhaahia oia, e ua tavini i te hoê misioni… Ua haamauruuru pinepine mai o Sara ia matou e ua parau mai e, e rave rahi te mau mea ta’na i haapii na roto ia’u, i tera ihoa râ parau ta’u ia’na e, e mea faufaa a‘e ta’u mau tamaiti i te fare. Ua parau oia e, na tera parau i haapii ia’na ia na reira i ni‘a ia Annie… E vahine taa ê roa o Sara ».

Ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, titauhia tatou ia imi i te mau rave‘a atoa no te faaora ia vetahi ê i te mauiui e te teimaha. Atira noa’tu, ta tatou ohipa faaoraraa rahi a‘e, o te arata‘iraa ïa ia ratou i te Mesia ra. Ahiri aita Ta’na Faaoraraa no te pohe e te hara, e riro ïa ta tatou evanelia ei evanelia noa no te faatureraa sotiare. E nehenehe i te reira e horo‘a mai i te tahi tauturu e i te faahauraa i teie taime, aita râ to te reira e mana no te huti mai, mai te ra‘i mai, i te parau-ti‘a hope e te aroha mure ore. Tei roto ia Iesu Mesia e Ia’na ana‘e te faaoraraa hopea. Te faaite papû nei au ma te haehaa e te mauruuru e, o Oia te Faaora, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hiʻo Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 10raa i te nene‘iraa (1993), « redemptioner ».

  2. Webster’s New World College Dictionary, 3raa o te nene‘iraa (1988), « redeem ».

  3. « Ua riro te Tamaiti a te Atua ei taraehara no te hara tumu, e ore ai te mau hara a te mau metua e tae ai i nia iho i te upoo o te mau tamarii, e mea mâ ho‘i ratou mai te faatumuraahia mai â o te ao nei » (Mose 6:54). Na roto i te Faaoraraa o te Mesia, e upooti‘a te taata atoa i te menema e e ti‘afaahou no te tahuti ore. Hau atu i te reira, e upooti‘a te taata atoa i te pohe varua na roto i te faaho‘i-faahou-raa-hia mai i mua i te aro o te Atua ia haavâhia. Ua parau Iesu e, « e mai ia’u i faateiteihia [i nia i te satauro] e te taata ra, oia atoa e faateiteihia te taata i ni‘a e te Metua, ia tia mai ratou i mua ia’u ia haavahia i ta ratou mau ohipa » (3 Nephi 27:14). Te feia tei tamâhia i te hara, e vai noa ratou i piha‘iho i te Atua i roto i te basileia o te ra‘i ra, areʻa te feia tei ore i tatarahapa e tei ore i tamâhia, e ore ïa e parahi i piha‘iho i te Atua mo‘a, e i muri a‘e i te haavâraa e haere ê atu ratou e i reira ratou e mauiui faahou ai i te pohe varua. I te tahi taime te parauhia nei teie mea, o te piti o te pohe e aore râ, te mauiuiraa i te pohe varua no te piti o te taime. (A hi‘o Helamana 14:15–18.)

  4. No ta tatou iho mau hara i parau ai te mau papa‘iraa mo‘a i te parau o te tahi mau taata o te ore e fana‘o i te faaoraraa : « E te vai noa na te feia hara, mai te mea ra e, aore i haapaohia te ora, maori râ o te tatararaa i te mau tape‘a o te pohe » (Alama 11:41). « Te taata i ore i faaroo e tae noa’tu i te tatarahapa ra ia faautuahia oia i ia titau-hua-hia ia’na i ta te ture e hope roa e, no reira, e faatupuhia’i te ravea rahi e te mure ore o te faaora » (Alama 34:16). Ia pato‘i te hoê taata i te Taraehara a te Faaora, na’na iho ïa e faaore atu i ta’na tarahu i mua i te parau-ti‘a. Ua parau Iesu e, « No te mea inaha, ua faaoromai au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou ; tere râ mai te mea e aita ratou e tatarahapa ia roohia ratou i te mamae rahi e tia’i ia au i ta’u i faaoromai ra » (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 19:16–17). Te mauiui faaora-ore-hia o te hoê taata no te hara, ua parauhia ïa e hade. Oia ho‘i, ua riro i te diabolo, e te faaite ra te mau papa‘iraa mo‘a e, e au ïa e, ua ruuruuhia i te fifi e aore râ, e roto auahi e te topheri. Ua taparu Lehi i ta’na mau tamaiti ia ma‘iti i te Faaoraraa o te Mesia « e eiaha e rave i te pohe mure ore, mai te au i to te tino hinaaro e te ino o roto i te reira ra ; o tei tuu i te mana i te varua o te diabolo, ia faatîtî e ia aratai ho‘i ia outou i raro i hade, ia tia ia’na ia faahepo ia outou i roto i to’na ihora basileia » (2 Nephi 2:29). Noa’tu i te reira, no te Taraehara a Iesu Mesia, e hopea to hade, e o ratou tei titauhia ia tomo na reira, « e faaorahia mai i o te diabolo ra e tae noa’tu i te tia-faahou-raa hopea » (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76:85). Te faito iti o « te mau tamaiti o te pohe mure ore » ei « ia ratou ana‘e te piti o te pohe e mana ai ; oia, oia mau, o te mau taata ana‘e o te ore e faaorahia i roto i te taime i haapaohia e te Fatu, i muri mai i te faaoromairaa i to’na riri rahi » (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76:32, 37–38).

  5. Ua oaoa te peropheta Iosepha Semita i te na ô raa e, « Ia parau mai te feia i pohe ra i te mau himene no te arueraa mure ore i te Arii ra o Emanuela, o tei faataa mai, hou roa te fenua nei i vai mai ai, i taua mau mea ra o te faatia mai ia tatou ia faaora mai ia ratou ra no roto mai i to ratou tape‘araa ra ; no te mea e faatiamâhia ïa te feia i tape‘ahia ra » (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 128:22).

  6. Hi‘o Victor Hugo, Les Misérables (1992), 91–92.