2010–2019
Ti‘a mau papû i te mau vahi mo‘a ra
Eperera 2013


Ti‘a mau papû i te mau vahi mo‘a ra

Ia ti‘a tatou i ni‘a ma te haapa‘o e, ua ti‘a mau papû atoa i ni‘a i te haapiiraa tumu o to tatou Atua, ua ti‘a ïa tatou i te mau vahi mo‘a ra, no te mea e mea mo‘a Ta’na haapiiraa tumu e eita te reira e taui.

E te mau taea‘e, e haamaitairaa no’u te amuiraa mai i te hui arii e mau nei i te autahu‘araa a te Atua. Tei roto tatou i te mau mahana hopea nei, i reira « te ati rahi ».1 Ei tino no te autahu‘araa, tei ia tatou nei te hopoi‘a ia ti‘a mau papû ma te tape‘a i te paruru no te faaroo no te pato‘i atu i te mau ihe auahi o te enemi. O tatou te mau hi‘oraa maitai o teie nei ao, i te parururaa i te mau ti‘araa mana e te mau ti‘amâraa ua horo‘a mai te Atua. Te ti‘a nei tatou ei paruru no to tatou mau fare e to tatou utuafare.

I tera tau tei roto vau i te piha 3 i te haapiiraa tuarua, ua ho‘i mai au mai ta’u tata‘uraa matamua na rapae i te oire no te pŭpŭ ha‘uti « baseball » o te haapiiraa tuarua. Ua haro‘aro‘a a‘era to’u metua tane e, i te roaraa o te tere ho‘iraa, ua apo rii au i te tahi mau parau e te tahi mau raveraa aita i tu‘ati i te mau faatureraa o te evanelia. No te mea e taata peni oia, ua parahi oia e ua papa‘i mai i te hoho‘a o te hoê faehau aau uraeva—te hoê toa e nehenehe e paruru i te mau parenui e te mau basileia.

A papa‘i noa ai oia ma te tai‘o atoa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, ua haapii au e nahea i te riro mai ei taata haapa‘o maitai i roto i te autahu‘araa—no te paruru e no te aro no te basileia o te Atua. Ua riro te mau parau a te aposetolo Paulo ei arata‘i no’u :

« E rave hoi outou i te haana tama‘i atoa a te Atua ra, ia tia ia outou i patoi atu i te enemi i te mahana ino ra, e tia roa a‘era ïa, ia mau â.

« Ia mau, ma te tatuahia to outou tauupu i te parau mau, e ma te tapo‘i ouma ra o te parau-tia i te ahuraa ;

« E ma te faatamaahia to outou avae i te faaineineraa o te evanelia ra o te hau ;

« A rave hoi i te paruru ra o te faaroo, ei nia roa iho ïa, o te mea ïa e pohe ai te mau ihe auahi atoa a taua varua ino ra.

« A rave atoa hoi i te faaupoo ra i te ora ; e te ‘o‘e a te Varua ra o te parau a te Atua ».2

E te mau taea‘e, mai te mea e vai haapa‘o maitai tatou i roto i te autahu‘araa, e riro mai teie haana tama‘i i te horo‘ahia mai ia tatou ei horo‘a na te Atua. Titauhia no tatou teie haana tama‘i !

E te feia apî tamaroa e, aita to outou mau metua tane e mau papa ruau i faaruru a‘enei i te mau faahemaraa e faruru nei outou i te mau mahana atoa. Te ora nei outou i roto i te mau mahana hopea nei. Ahani ua hinaaro to outou metua tane i te pe‘ape‘a, na’na iho ïa i imi mai i te reira. E ere faahou mai te reira ! I teie mahana, na te faahemaraa e imi ia outou ! Ei haamana‘o na i te reira ! Ua hinaaro Satane i te haru ia outou, e « tei mua ïa te hara i te uputa na ».3 Nahea outou i te pato‘i i ta’na mau onoonoraa aravihi ? A oomo i te haana tama‘i atoa a te Atua.

E haapii atu vau ia outou mai te tahi faahou iteraa o to’u oraraa :

I te ava‘e tenuare no te matahiti 1982, ua paraparau vau i roto i te hoê pureraa i te fare haapiiraa tuatoru no BYU i Provo, i Utah. Ua ani au i te mau piahi ia feruri e, tei te hoê pae o te terono te Ekalesia, i ô nei noa, e tei te tahi pae teie nei ao, hoê e aore râ piti noa avae e faataa ra. E hi‘oraa teie no te « atea iti e vai ra i rotopu i teie nei ao e te mau faatureraa o te Ekalesia » i tera tau tei te haapiiraa tuatoru vau. E i to’u ti‘araa i mua i teie mau piahi 30 matahiti i muri mai, ua faaite faahou vau i to’u na rima ma te tatara atu ia ratou e, « Ua nuu atea atu â te ao nei. Aita e nehenehe faahou e ite ; ua nuu atea roa te reira, [ua ratere na te atea roa ; aita e nehenehe e ite faahou â] ua atea roa ino, i ô atu i teie [paturaa e na te ao atoa nei]… Te mea e ti‘a ia tatou, ta tatou mau tamarii e ta tatou mau mootua e haamana‘o noa, oia ho‘i, e vai noa te Ekalesia i to’na vahi, [tei ô nei noa, are‘a râ] te ao nei, e tamau noa te reira i te nuu atu—e te rahi noa’tu ra te apoo [e e rahi faahou atu]… E no reira, a ara maitai. Mai te peu e hi‘o outou i ta outou mau ohipa e te mau faatureraa o te Ekalesia ia au i te vahi i reira to teie nei ao e te vahi te haere ra oia, e ite mai outou e, aita outou i te vahi ua ti‘a ia outou ia riro ».4

I tera ra tau, aita vau i mana‘o a‘e i te faito atea e te oioi e nuu ê atu teie nei ao ; e aita ihoa e roaa ia maramarama mai i te reira, ua nuu ê atu mai te haapiiraa tumu, te mau parau tumu e te mau faaueraa ua horo‘a mai te Atua. E tena na, aita te mau faatureraa a te Mesia e a Ta’na Ekalesia i ha‘uti a‘e. Mai Ta’na i parau, « e vai noa te parau mau e a muri e a muri noa’tu ».5 Ia maramarama tatou e ia farii tatou i te reira, ua ineine ïa tatou no te faaruru i te nene‘iraa sotiare, te parau faaoo, e tae noa’tu te hi‘o-ê-raa e tae mai na roto mai i teie nei ao na reira atoa na roto i te tahi pu‘eraa o te parau nei ia ratou ei hoa.

Te rahiraa o tatou nei ua mâtau i te hoê taata tei parau mai e, « Ua hinaaro oe ia riro vau ei hoa no oe, e farii oe i ta’u mau peu ». Eita te hoa mau e ani ia outou ia ma‘iti i rotopu i te evanelia e i to’na faahoaraa. No te tipee i te mau parau a Paulo, « E fariu ê oe i te reira ».6 E haapuai te hoa mau ia tatou ia faaea noa tatou i ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o.

Na te faaearaa i ni‘a i te e‘a evanelia o te mau fafauraa e te faaueraa e te mau oro‘a e paruru ia tatou e e faaineine ia tatou ia rave i te ohipa a te Atua i roto i teie nei ao. Ia haapa‘o tatou i te Parau Paari, ua paruruhia to tatou ti‘amaraa no te ma‘itiraa mai te faatîtîraa a te mau mea mai te ava, te ava taero e te avaava. Ia aufau tatou i ta tatou tuhaa ahuru, ia tuatapapa tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, ia farii tatou i te bapetizoraa e te haamauraa, ia ora tatou ma te hoaraa tamau a te Varua Maitai, ia rave ti‘amâ tatou i te oro‘a, ia haapa‘o tatou i te ture no te viivii ore, ia faaineine tatou no te Autahu‘araa a Melehizedeka ma te farii roa i te reira, e ia rave tatou i te mau fafauraa mo‘a i roto i te hiero, i reira, ua ineine ïa tatou no te tavini.

I roto i te hiero, e faaineinehia tatou e e fafau tatou ia ora i te ture no te haamo‘araa. Te feia apî tamaroa te nehenehe, e haamata ratou i te ora i teie ture na roto i te titauraa i te hoê piiraa misionare—ma te horo‘a’tu i te tufaa ahuru no te mau matahiti matamua o to ratou oraraa i roto i te hoê taviniraa rave tamau na te Fatu. Na te reira tusia e haapuai ia ratou no te haere atu â i mua e tae atu i te fafauraa teitei roa a‘e o te oraraa—e no te rahiraa o te taata, e riro mai ïa i te faaipoiporaa e te taatiraa i roto i te hiero e te haamataraa i te hoê utuafare mure ore.

A haere noa ai tatou i mua i ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o, e faarahi atu â tatou i to tatou puai pae varua—te puai no te faaohiparaa i to tatou ti‘amâraa no te ma‘itiraa no te rohi no tatou iho. No te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine, e turuhia teie tupuraa no outou a haapii ai outou i te haapiiraa tumu e a faaite ai outou i to outou iteraa papû na roto i te faanahoraa haapiiraa i ni‘a i te Itenati, Viens, et suis-moi.

Hau atu ra, a faaohipa i to outou ti‘amâraa no te ma‘itiraa no te faatupu ia outou iho. A ara noa ai outou i ta outou mau horo‘a e ta outou mau taleni, ei haamana‘o e, e tauturu mai ihoa te mau metua e te mau tino arata‘i, tera râ, ei vaiiho outou i te Varua ia arata‘i ia outou. A ma‘iti e a rohi no outou iho. A imi i te faaitoitoraa o roto. A faanaho i to outou oraraa, mai te huru haapiiraa anei e te haapiipiiraa. A hi‘opo‘a haere i to outou mau hiaai e to outou aravihi. A rave i te ohipa ma te faarava‘i ia outou iho. A tuu i te mau fâ, a faaafaro i te mau hapehape, a faarahi i te ite, e a faaoti i te mea ua haamata outou.

I te roaraa o taua ohipa nei, a haapapû e, te amui ra outou i roto i te mau ohiparaa a te utuafare, a te pŭpŭ autahu‘araa, a te piha haapiiraa, e a te Feia Apî. A arearea amui i te ohipa maitai. Na roto i teie mau ohipa e riro ai outou i te faatura e i te au ho‘i i te mau horo‘a pae varua a te tahi e te tahi na reira atoa te natura mure ore e te tu‘ati maitai o te mau tamaiti i te mau tamahine a te Atua.

E na ni‘a roa ho‘i, a faatupu i te faaroo i te Faaora ! Eiaha e măta‘u ! A ora itoito noa ai tatou i te evanelia, e puai mai tatou i roto i te Fatu. E ma To’na puai, ua nehenehe ta tatou e pato‘i i te aneti Mesia o te parau nei e, « A amu, a inu, e ia oaoa », te Atua ho‘i, « e faatia hoi oia [ia outou] i te raveraa i te hara iti… e ere te reira i te hara… ananahi hoi e pohe ai tatou ».7 Na roto i te puai o te Fatu e nehenehe ai ta tatou e ti‘a mau no te pato‘i i te mau mana‘o hohonu atoa o te taata e aore râ te mau feruriraa atoa e haapae nei i te Faaora e o te faahapa nei i te faanahoraa rahi oaoa e te mure ore na te mau tamarii atoa a te Atua.

Aita ta tatou haamanaraa no te tauaparau i te mau ture no taua faanahoraa mure ore ra. A haamana‘o ia Nehemia tei faauehia ia faati‘a i te hoê patu no te paruru ia Ierusalema ra. Ua hinaaro te tahi ia’na ia pou mai e ia ore e haapa‘o i to’na ti‘araa, ua pato‘i râ o Nehemia. E ere oia i te taata farii ore i te taata ; ua faataa noa mai oia e, « e ohipa rahi ta’u e rave nei, eita e tia ia’u ia haere i raro na ; eaha e tia’i ia’u ia faarue i te ohipa ? »8

Te tahi taime, o tatou te tira uira, e e mea ti‘a ia tatou ia « haru mai i te uira » no te tape‘a noa i te mau faatureraa a te Atua e no te rave i Ta’na ohipa. Te faaite papû nei au e, aita e faufaa e măta‘u mai te peu ua tanuhia tatou i roto i Ta’na haapiiraa tumu. E faaruru atu paha tatou i te taa ore, te faainoraa, e tae noa’tu i te faahaparaa hape, eita râ tatou e ti‘a otahi noa. To tatou Faaora atoa, « ua vahavahahia oia, e aore i haapaohia e te taata ».9 No tatou ho‘i te fana‘oraa taa ê e te mo‘a ia ti‘a e Ana ra !

Te mea huru ê râ, i te tahi mau taime e riro te ti‘a-mau-raa ei hoê aperaa e tae noa’tu ei hoê mehoraa i teie nei ao. Ua parau te Faaora, « E haere ê atu oe, e Satani ».10 Ua horo o Iosepha no Aiphiti i mua i te mau faahemaraa a te vahine a Potiphara,11 e ua faaru‘e o Lehi ia Ierusalema i muri ia’na ma te rave i to’na utuafare i roto i te medebara.12

A haamana‘o papû e, te mau peropheta atoa na mua a‘e ia tatou, ua ti‘a mau papû ratou i to ratou ra tau :

Ua rave o Nephi i te ohipa maere a te Atua noa’tu te mau arepurepuraa a Satane e te mau hamani-ino-raa a Lamana e o Lemuela, to’na na tuaana.13

Ua faaite papû o Abinadi no te Mesia i mua i te mana‘o ino, te tahitohito e te pohe papû mau.14

Ua aro na faehau apî 2 000 no to ratou utuafare i mua i te feia tei vahavaha i te faufaa o te evanelia.15

Ua amo o Moroni i te tapa‘o no te ti‘amâ no te paruru i te mau utuafare o to’na nunaa e te ti‘amâraa o te haapa‘oraa.16

Ua ti‘a o Samuela i ni‘a i te hoê patu e ua tohu i te taeraa mai o te Mesia, noa’tu e ua pehihia oia i te mau ofa‘i e te mau te‘a.17

Ua faaho‘i faahou mai te peropheta Iosepha Semita i te evanelia a te Faaora, e ua nati i to’na iteraa papû i to’na ratoto.18

Ua ti‘a mau papû te mau pionie Momoni i mua i te pato‘iraa e te fifi haaparuparu, ma te pee noa i te peropheta i roto i to ratou tere atea no te faati‘a i to ratou nohoraa i te pae tooa o te râ.

Ua ti‘a i teie mau tavini e teie feia mo‘a a te Atua ia ti‘a mau papû no te mea ua ti‘a na ratou e te Faaora ra. A hi‘o na nahea te Faaora i te ti‘a-mau-papû-raa :

Ei taure‘are‘a, ua haere Iesu ma te haapa‘o maitai i te ohipa a To’na Metua, ma te poro i te evanelia i te mau taata paari i roto i te hiero.19 I roto i Ta’na taviniraa, ua rave faaoti oia i te ohipa a te autahu‘araa—ua haapii, ua faaora i te ma‘i, ua tavini e ua haamaitai e ua faateitei ia vetahi ê. I te taime tano, ua ti‘a itoito Oia no te pato‘i i te ino, e ua tamâ roa i te hiero.20 E ua ti‘a mau papû atoa Oia no te parau mau—na roto anei i te mau parau faahiti e aore râ na roto i to’na hi‘oraa tura. I to te mau tahu‘a rarahi pariraa Ia’na i mua ia Pilato, ua vai hau noa Iesu e ua pato‘i itoito i te pahonoraa i te mau parau haavare e ua mamû noa Oia.21

I roto i te Ô no Getesemane, aita te Faaora e te Ora i oriorio ia inu i te aua maramara no te Taraehara.22 E i ni‘a i te satauro, ua mamae faahou Oia no te rave i te hinaaro o To’na Metua, e tae roa i te taime ua ti‘a Ia’na ia parau e, « Ua oti ».23 Ua faaoromai Oia e tae noa’tu i te hopea. Ei pahonoraa i te haapa‘o maitai roa o te Faaora e i To’na ti‘a-mau-papû-raa, ua faaite to tatou Metua i te Ao ra e, « Inaha, o tau Tamaiti here, ua mauruuru roa vau ia’na, ua haamaitai hoi au i to’u i‘oa ia’na ».24

E au mau taea‘e here no te autahu‘araa, te mea apî e te mea paari, ei faahanahana na tatou i te i‘oa o te Atua na roto i te ti‘a-mau-papû-raa e to tatou Faaora, o Iesu Mesia. Te faaite nei au i to’u ite taa ê e, te ora nei Oia e « i parauhia’i [tatou] i te toroa mo‘a »25 no te amui atu i roto i Ta’na ohipa. « No reira, a tia na outou i roto i te mau vahi mo‘a ra, e eiaha e faanuu-ê-hia’tu ».26 Ia ti‘a tatou i ni‘a ma te haapa‘o e, ua ti‘a mau papû atoa i ni‘a i te haapiiraa tumu o to tatou Atua, ua ti‘a ïa tatou i te mau vahi mo‘a ra, no te mea e mea mo‘a Ta’na haapiiraa tumu e eita te reira e taui i mua i te mau mata‘i sotiare e te mau mata‘i poritita o to tatou anotau. Te faaite nei au, mai te aposetolo Paulo ra, « A ara ; ia mau papu i te faaroo, e faa taata paari outou, e faa itoito ».27 O teie ta’u pure tuutuu ore no outou, i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.