2010–2019
Te ti‘aturiraa i te maramarama o te Atua
Eperera 2013


Te ti‘aturiraa i te maramarama o te Atua

Mai te mea e, e imi tatou i te rave‘a no te faarahi i to tatou here i te Atua e e faaitoito ia here i to tatou taata tupu, e haati mai te maramarama o te evanelia ia tatou ma te faateitei ia tatou.

Te uputa e tae atu ai i te maramarama

I roto i ta’u piha ohiparaa, te vai ra hoê hoho‘a peni au-roa-hia e au, tei parauhia, Te uputa e tae atu ai i te maramarama. Na te hoê hoa to’u i hamani i te reira, o Johan Benthin to’na i‘oa, e taata peni no Danemaka, tei riro na ei peresideni tĭtĭ matamua i Copenhague, i Danemaka.

Te faaite ra teie hoho‘a i te hoê piha pouri e te hoê uputa mahiti noa, na reira mai ho‘i te maramarama i te hiti mai. Ta’u vahi au i teie hoho‘a, te maramarama ïa e tomo maira na roto i te uputa, inaha, aita te reira e turama ra i te piha taatoa—te vahi noa râ i mua i te uputa.

I to’u feruriraa, te pouri e te maramarama i roto i teie hoho‘a peni, e au ïa i te oraraa nei. Te hoê tufaa o to tatou oraraa tahuti nei, o te mana‘oraa ïa i te tahi taime e, mai te huru ra e, te haatihia nei tatou i te pouri. Ua mo‘e paha te hoê taata tei herehia e tatou ; ua hahi ê paha te tahi tamarii ; ua farii paha tatou i te hoê hi‘opo‘araa fifi a te taote ; te fifi ra paha tatou i te vahi ohiparaa, e te teimaha nei paha tatou i te mana‘o tapitapi e aore râ, i te măta‘u ; e aore râ, te feruri nei paha tatou e, o tatou ana‘e, e aore râ, aita tatou e herehia mai nei.

Tera râ, noa’tu e, aita tatou e taa faahou ra e, nahea tatou i roto i to tatou nei oararaa, ua fafau mai te Atua e horo‘a mai Oia i te ti‘aturiraa o To’na maramarama—ua fafau mai Oia e, e turama oia i te e‘a i mua ia tatou, e e faaite mai Oia i te e‘a e matara ai tatou i rapae i te pouri.

Te piha tei î i te pouri

Te hinaaro nei au e faatia’tu ia outou i te parau no te hoê vahine tei paari i roto i te hoê piha tei î i te pouri—e pii au ia’na e, o Jane.

Mai te toruraa o to’na matahiti, ua taparahi-noa-hia oia, ua tau‘a-ore-hia e ua rave-ino-noa-hia. Ua haamăta‘uhia e ua faaoôhia. E ti‘a mai oia i te mau po‘ipo‘i atoa ma te ite ore e, e ora anei oia e tae roa’tu i te mahana no ananahi. Te feia tei titauhia ia paruru ia’na, o te feia ïa tei haamani ino ia’na e aore râ, tei faati‘a ia tamau noa te hamani-ino-raa.

No te paruru ia’na iho, ua haapii o Jane ia faaea i te feruri. Aita ta’na e rave‘a no te faaora ia’na iho, no reira, ua haapaari oia ia’na i mua i te mau ino ta’na i farerei. Aita e maramarama i roto i to’na ao, no reira, ua farii oia i te pouri. I roto i to’na ahoaho rahi e tae noa mai na roto i te roaraa tau ta’na i ora i roto i te ino, ua farii oia e, e nehenehe i te mau huru taime atoa e riro ei taime hopea no’na.

I te ahuru ma va‘u o to’na matahiti, ua itehia ia Jane te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua puta roa i roto i to’na aau te oaoa e te ti‘aturiraa o te evanelia i faaho‘ihia mai, e ua farii oia i te aniraa ia bapetizohia oia. No te taime matamua, ua tomo te maramarama i roto i to’na oraraa, e ua ite a‘era oia i te hoê e‘a maramarama i mua ia’na. Ua faaru‘e atu oia i te pouri o to’na ao e ua faaoti e haere i te haapiiraa i te atea ê roa i to’na taata hamani ino. I te pae hopea ua ite oia e, ua ti‘amâ oia i te hoê oraraa pouri e te ino—ua ti‘amâ no te fana‘o i te hau maitai e te faaoraraa semeio a te Faaora.

Tera râ, e rave rahi matahiti i muri mai, i muri a‘e i te poheraa to’na taata hamani ino, ua faaaehuehu faahou te mau ohipa ri‘ari‘a o to’na apîraa ia Jane. Fatata te oto rahi e te riri i te haamou i te maramarama maere tei itehia ia’na i roto i te evanelia. Ua ite a‘era oia e, mai te mea e, e vaiiho oia i taua pouri ra ia amu ia’na, ua upooti‘a ïa to’na taata hamani ino.

Ua titau a‘era oia i te parau faaitoito e i te tauturu a te taote e ua haamata a‘era i te ite e, te e‘a maitai a‘e no’na no te faaoraraa, o te iteraa ïa e te fariiraa e, te vai nei te pouri—eiaha râ e faatumu te mana‘o i ni‘a i te reira. No te mea, mai ta’na i ite i teie nei, te vai atoa nei te maramarama—ta’na ïa i ma‘iti i reira oia e faatumu ai i to’na mana‘o.

No to’na oraraa pouri i tahito ra, e mea ohie roa no Jane ia faatupu i te mana‘o tahoo, te riri, e aore râ, ia riri rahi. Aita râ oia i na reira. Ua pato‘i oia i te faahemaraa ia haaparare i te pouri na roto i te faatupuraa i te riri u‘ana, te haapêpê, e aore râ, te ti‘aturi ore i te huru parau ti‘a o vetahi ê. Ua tape‘a maite oia i te ti‘aturiraa e, e ora oia na roto i te tauturu a te Atua. Ua ma‘iti oia ia faaite i te maramarama e ia faatumu i to’na oraraa i ni‘a i te tautururaa ia vetahi ê. Na taua faaotiraa ra i tauturu ia’na ia vaiiho i te mau mea tahito i muri, e ia taahi i roto i te hoê ananahi hanahana e te teatea.

Ua riro mai oia ei orometua haapii, e i teie mahana, rave rahi matahiti i muri mai, ua faaûru to’na here i te oraraa o te mau tamarii e rave rahi hanere, ma te tauturu ia ratou ia ite e, e maitai to roto ia ratou, e mea faufaa ratou. Ua riro mai oia ei paruru rohirohi ore no tei ati, no tei hamani-ino-hia, e no tei paruparu i te mana‘o. Te patu nei oia, te faaitoito nei, e te faaûru nei i te mau taata atoa ati a‘e ia’na.

Ua haapii mai o Jane e, e tae mai te ora mai te mea e, e faaatea ê tatou i te pouri, e ia haere i roto i te ti‘aturiraa i te hoê maramarama anaana a‘e. Na roto i to’na faaohiparaa i te faaroo, te ti‘aturiraa e te aroha i roto i to’na oraraa, ua taui oia i to’na iho oraraa, e ere râ i te reira ana‘e, ua haamaitai atoa oia i te oraraa o vetahi ê e rave rahi.

Te ati atu nei te maramarama i te maramarama

Te vai nei paha te tahi pae i rotopu ia outou o te feruri nei e, te rahi noa’tura te pouri i ni‘a ia outou. Te teimaha nei paha outou i te pe‘ape‘a, i te măta‘u, e aore râ, i te mana‘o tapitapi. Ei ia outou na e ia tatou paatoa nei, te faahiti faahou nei au i te hoê parau mau nehenehe e te papû maitai : E maramarama mau to te Atua. E roaa te reira i te mau taata atoa ! Na te reira e horo‘a i te ora i te mau mea’toa.1 E mana to’na no te tamărû i te mauiui o te puta hohonu roa a‘e. E nehenehe te reira e riro ei raau faaora no tei vai otahi noa, e no te ma’i o to tatou varua. E nehenehe e haamata i te horo‘a mai ia tatou i te ti‘aturiraa maramarama a‘e, noa’tu te oto rahi. E nehenehe e turama i te e‘a i mua ia tatou e e arata‘i ia tatou na roto i te pô pouri roa a‘e e tae atu ai i roto i te fafauraa o te hoê po‘ipo‘i apî.

Teie mau « te Varua o Iesu Mesia », na’na e horo‘a « i te maramarama i te mau taata atoa o te tae mai i roto i te ao nei ».2

Are‘a râ, e mea varavara te maramarama i te tae mai i ni‘a i te feia e parahi noa i roto i te pouri, tia’i noa ai ia pata te hoê taata i te mori. E titauhia te faaroo no te araara i te mata i ni‘a i te maramarama o te Mesia. Eita te maramarama pae varua e itehia i te mata tino nei. Na Iesu Mesia iho i haapii mai e, « O vau nei te maramarama o te anaana mai nei i roto i te pouri, e aita ho‘i te pouri e ite mai nei ».3 No te mea, « E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra, e farii mai i ta te varua o te Atua ra : e mea maamaa ïa ia’na : e ore ho‘i oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua ».4

No reira, nahea tatou i te araara i to tatou mata i ni‘a i te ti‘aturiraa i te maramarama o te Atua ?

A tahi, haamata i te vahi tei reira outou.

E ere anei e mea nehenehe ia ite e, aita e titauhia ia tatou ia maitai roa no te farii i te mau haamaitairaa e te mau horo‘a a to tatou Metua i te Ao ra ? Aita e titauhia ia tia‘i ia maitai roa tatou ei reira e taahi ai i ni‘a i te reni tapaeraa no te farii i te mau haamaitairaa a te Atua. E haamata te ra‘i i te matara e te mau haamaitairaa o te ra’i i te ma‘iri mai i ni‘a ia tatou, i te taime mau a rave ai tatou i te taahiraa matamua no te imi i te maramarama.

Te vahi maitai roa no te haamata, o te vahi mau ïa tei reira outou i teie nei. Aita e hi‘oraa e, eaha to outou faito ino i ta outou feruriraa, e aore râ, eaha to outou atearaa i muri ia vetahi ê i ta outou mana‘oraa. I te taime mau a haamata ai outou i te imi i to outou Metua i te Ao ra, i taua taime mau ra, e haamata ai te ti‘aturiraa o To’na maramarama i te faaara, i te faaora e i te faahanahana i to outou varua.5 Eita paha te pouri e ore oioi, tera râ, e tae papû mai te maramarama, mai te pô e pee ê no te vaiiho i te po‘ipo‘i ia hiti mai.

A piti, a faafariu i to outou aau i ni‘a i te Fatu.

A faateitei i to outou varua i roto i te pure e a faaite i to outou mana‘o i to outou Metua i te Ao ra. A faaite i te mau mea aita outou i haapa‘o. A faaite i te mau mana‘o hohonu o to outou aau, e a faaite i to outou mauruuru. A faaite Ia’na i te mau tamataraa ta outou e farerei nei. A taparu Ia’na na roto i te i‘oa o te Mesia i te puai e i te patururaa. A ani ia iritihia to outou tari‘a, ia faaroo outou i To’na reo. A ani ia iritihia to outou mata, ia ite ho‘i outou i To’na maramarama.

A toru, a haere i roto i te maramarama.

Ua ite to outou Metua i te Ao ra e, e rave outou i te hape. Ua ite oia e, e hi‘a outou—peneia‘e e rave rahi taime. E oto Oia no te reira, tera râ, ua here Oia ia outou. Aita oia e hinaaro ia haamou i to outou varua. Te hinaaro nei râ Oia ia ti‘a outou i ni‘a e ia riro mai outou i te taata i faataahia ia riro mai outou.

O te reira te tumu i tono mai ai Oia i Ta’na Tamaiti i ni‘a i te fenua nei no te turama i te e‘a e no te faaite ia tatou e nahea ia haere na roto i te mau turoriraa ma te pe‘ape‘a ore. Ua horo‘a mai Oia i te evanelia no te haapii mai i te haerea o te pĭpĭ. Te haapii nei te reira ia tatou i te mau mea e ti‘a ia ite mai tatou, te mea e ti‘a ia rave mai tatou e te mea e ti‘a ia riro mai tatou no te haere atu na roto i To’na maramarama, ma te pee i te mau taahiraa avae o Ta’na Tamaiti Here, to tatou Faaora.

E re te pouri i te maramarama

Oia mau, e rave tatou i te hape.

Oia, e paruparu tatou.

Tera râ, mai te mea e, e imi tatou i te rave‘a no te faarahi i to tatou here i te Atua e e faaitoito ia here i to tatou taata tupu, e haati mai te maramarama o te evanelia ia tatou ma te faateitei ia tatou. E mo‘e ê te pouri, no te mea, eita te reira e vai i mua i te maramarama. Ia haafatata ana‘e tatou i te Atua, e haafatata mai Oia ia tatou.6 E i tera mahana e tera mahana, e tupu i te rahi te ti‘aturiraa i te maramarama o te Atua i roto ia tatou, « e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra ».7

O outou atoa e feruri nei e, te haere nei outou i roto i te pouri, te ani manihini atu nei au ia outou ia ti‘aturi i teie fafauraa papû i parauhia mai e te Faaora o te taata nei : « O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia’u ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to’na ».8

Hoê maramarama i Afirita

E rave rahi matahiti i ma’iri a‘enei, ua tupu te hoê ohipa faahiahia roa i ni‘a ia maua ta’u vahine o Harriet e ua ite maua i te tupuraa o teie parau tohu. Tei te fenua Afirita Tooa o te râ maua, te hoê tuhaa nehenehe roa teie o te ao nei, tei reira te Ekalesia te tupuraa i te rahi, e e mea oaoa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Tera râ, e mea rahi atoa te mau fifi i Afirita Tooa o te râ. Ua oto roa vau i te iteraa i te vĕvĕ i reira. E mea rahi te taata ohipa ore i roto i te mau oire, e e mea fifi no te mau utuafare no te imi i te mau mahana atoa i te ora e i te parururaa. Ua oto roa to’u aau i te iteraa e, e rave rahi o to tatou mau melo maitai o te Ekalesia e ora nei i roto i te vĕvĕ rahi. Ua haapii atoa mai râ vau e, te tauturu nei teie mau melo maitai i te tahi e te tahi ia mâmâ mai te mau hopoi‘a teimaha.

Ua tae atura maua i te hoê o ta tatou mau fare pureraa i piha’i iho i te hoê oire rahi. E ere te hoê nunaa taata teimaha e tei roohia i te pouri ta maua i ite atu, ua ite atu râ maua i te hoê nunaa taata oaoa, tei î i te maramarama ! Ua putapu to maua aau i te iteraa i te oaoa i roto ia ratou no te evanelia, e ua faateitei te reira i to maua varua. Te here ta ratou i faaite mai ia maua, ua faahaehaa te reira ia maua.

Te haamana‘o ra vau i to’u uiuiraa ia’u iho e, te vai ra anei te hoê nunaa taata oaoa atu i teie i ni‘a i te tino o teie nei paraneta. Noa’tu e, ua haatihia teie Feia mo‘a here i te mau fifi e te mau tamataraa, ua î râ ratou i te maramarama !

Ua haamata te pureraa, e ua haamata vau i te paraparau. Aita i maoro, ua pohe te uira i roto i te fare pure, e ua vai matou i roto i te pouri rahi.

No te tahi maa taime iti, aita e ti‘a ia’u ia ite i te hoê taata i roto i te amuiraa, ua ti‘a râ ia’u ia ite e ia feruri i te anaana e te nehenehe o te ata a to tatou Feia Mo‘a. Ua au roa vau i te parahiraa i rotopu i teie mau taata faahiahia !

Ua vai noa â te pouri i roto i te fare pureraa, no reira, ua parahi mai au i piha’i iho i to’u hoa faaipoipo e ua ti‘a‘i ia ama faahou mai te uira. A ti‘a‘i noa ai matou, ua tupu a‘era te hoê ohipa faahiahia mau.

Ua haamata a‘era te tahi mau reo i te faaoto i te hoê o te mau himene o te Faaho‘i-faahou-raa mai. E i muri iho, ua amui atoa mai te tahi atu mau reo. E te tahi atu â. Aita i maoro, ua faaroohia i roto i te fare pureraa taatoa te hoê pŭpŭ himene nehenehe e te faahiahia.

Aita teie mau melo o te Ekalesia e titau i te buka himene ; ua ite ratou i te mau parau atoa o te mau himene ta ratou i himene. E ua himene ratou i tera e tera himene ma te hoê puai e te hoê varua tei haaputapu roa i to’u varua.

I te pae hopea, ua ama faahou mai te mori, e ua maramarama faahou te fare pure. Ua hi‘o maua o Harriet i te tahi e te tahi, ua rari to maua paparia i te roimata.

I roto i te pouri rahi, ua faaî teie Feia Mo‘a nehenehe e te maere i teie fare pureraa e i to maua varua i te maramarama.

Ua riro mau taua taime ra ei taime nehenehe roa no maua—eita roa e mo‘ehia ia maua o Harriet.

A haere mai i te maramarama

Oia mau, i tera taime e tera taime, e roaahia paha, e aore râ, e puohuhia paha to tatou oraraa i te pouri. I te tahi taime mai te mea ra e, e mea teimaha, e mea faataupupu, e e mea ri‘ari‘a te pouri e haati nei ia tatou

Te oto nei to’u aau no te mau pe‘ape‘a e rave rahi ta te tahi pae o outou e farerei nei, no te mauiui o te vai-otahi-raa e no te măta‘u teimaha o ta outou paha e farerei nei.

Tera râ, te faaite papû nei au e, tei roto to tatou ti‘aturiraa ora i te Mesia ia Iesu ! Oia te uputa parau ti‘a mau e te mana e tae atu ai i te maramarama o te Atua ra.

Te faaite papû nei au e, eita te pouri e upooti‘a i mua i te Mesia. Eita te pouri e haru i te re i ni‘a i te maramarama o te Mesia.

Te faaite papû nei au e, eita te pouri e vai i mua i te maramarama anaana o te Tamaiti a te Atua ora !

Te ani manihini nei au ia outou ia iriti i to outou aau Ia’na ra. A imi Ia’na na roto i te haapiiraa e te pure. A haere mai i roto i Ta’na Ekalesia, oia ho‘i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. A haapii i To’na parau e i Ta’na evanelia, a rohi itoito, a tauturu te tahi i te tahi, e a tavini i te Atua ma te oaoa rahi.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, i muri a‘e i te hoê pô pouri rahi, e arata’i te Faaora o te ao nei ia outou i roto i te hoê po‘ipo‘i hiti mărû noa, e te nehenehe e te anaana, o te hiti papû mai i roto ia outou.

Mai te mea e, e haere outou i roto i te ti‘aturiraa i te maramarama o te Atua, e itehia ïa ia outou te aroha, te here e te maitai o te hoê Metua here i te Ao ra, « aita roa e pouri o roto ia’na ».9 Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.