2010–2019
Te haerea o te Fatu
Eperera 2013


Te haerea o te Fatu

Teie te haerea o te Fatu, ia haapa‘o tatou i te mau haapiiraa a to tatou feia faatere, ia maramarama i te mau parau tumu tano e ia faatere ia tatou iho.

Hitu ahuru

E Hitu ahuru ta’u toro‘a. Ua piihia te mau Hitu ahuru no te riro ei mau ve‘a—no te faaite i te parau a te Fatu mai te fariihia no roto mai i te mau aposetolo e te mau peropheta e no roto mai i te Varua e no te riro ei ite taa ê no te i‘oa o te Mesia na roto i te pororaa i te evanelia i te ao atoa nei, na roto i te paturaa i te Ekalesia e na roto i te faanahoraa i to te reira mau ohipa (hi‘o PH&PF 107:25, 34).

Tamarii faaapu

Ua paari au i roto i te hoê fare faaapu piri ia Burley, i Idaho—e « tamarii faaapu e e tamarii Idaho papû » ! E no reira, ua haapii au :

  1. Ia rave i te ohipa—aita ana‘e te rima e tanu, aita atoa ïa e ooti.

  2. Ia rave maramarama i te ohipa—e pîpî oe i te pape ma te aupuru i te repo, rahi atu â ïa ta oe e ooti.

  3. Te faufaa no te taime ti‘a—Ia ore oe e tanu i te taime tano, e puhi mai te mata‘i to‘eto‘e e ua mau‘a ïa te maa.

  4. Ia rave i tei titauhia e aore râ i te mea ti‘a ia rave noa’tu te mau mea arearea, te mau mea au roa’tu e te mau taime au a‘e—e ti‘a ia faatehia te û o te ufa puaatoro i te taime titauhia e ana, eiaha râ ia au i to oe hinaaro.

  5. Parau ohie—ia ohipa oe e te nănă e te mau matini, aita e taime no te « taamino noa » e aore râ no te feruri e, eaha ra te parau tano a‘e mai te mau parau poritita. (E no reira, a tavini ai au i roto i te Ekalesia, pinepine au i te ani e, « Nahea, e paraparau afaro’tu vau e aore râ e faanavenave noa ? » Mai te hoê ra ture, ua ma‘iti te Feia Mo‘a i te « afaro ! » E paparau afaro atu ïa vau i teie mahana).

  6. E i te pae hopea, ei tamarii faaapu no Idaho, ua haapii au i te haapa‘o noa i te mau mea rii tumu.

Aita e mea tumu rahi a‘e no tatou e no to tatou haapiiraa tumu, i te mau parau i roto i te hiro‘a faaroo matamua : « Te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai ho‘i » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:1).

Hau atu ra, o Oia to tatou Metua i te Ao ra, e ua ite Oia ia tatou, e ua here Oia ia tatou e ua hinaaro Oia ia ho‘i tatou Ia’na ra. O Iesu to tatou Faaora e te Ora, e na roto i te Taraehara Oia i haapapû e, e upooti‘a tatou i te pohe no te ora faahou mai e e nehenehe ia tatou ia faateiteihia e ia farii i te ora mure ore. O te Varua Maitai to tatou faaa‘o, to tatou heheu parau, to tatou orometua haapii, to tatou rave‘a haapapû e to tatou arata‘i.

A feruri na i te reira, te mau taea‘e e te mau tuahine—e ere tatou i te otare i te pae varua ! Aita tatou i haamo‘ehia.

Eaha te faufaa ia fana‘o i te mau metua—ia ore ia riro mai ei otare ? Ua nehenehe ta tatou e haapii i piha‘i iho ia raua, e apî mai mai roto mai i te mau iteraa no raua, e faaatea’tu i te mau herepata ta raua e faaara mai, e e maramarama maitai a‘e no te hi‘oraa atea ta raua e horo‘a mai. Aita e ti‘a ia tatou ia vai mo‘e, ia arepurepu te mana‘o, ia vare haere e aore râ ia riro mai ei taata aravihi ore. E parau mau ihoa te reira ia feruri ana‘e tatou i to tatou Metua i te Ao ra, tei haapii e tei faaite ia tatou eiaha noa te hoê haerea, o te haerea mau râ.

Tei te Atua ra te haerea

Oia mau, tei te Atua ra te haerea no te oraraa,1 no te here,2 no te tauturu,3 no te pure,4 no te paraparau,5 te raveraa te tahi i te tahi,6 no te faatere,7 no te faaipoipo,8 no te haapa‘o i te tamarii,9 no te haapii,10 no te ite mai i te parau mau,11 no te faaite i te evanelia,12 no te ma‘iti ma te paari i te mea e amu,13 e te vai atu ra.

Apitihia e te mau papa‘iraa mo‘a, te tahi o te mau puna rahi no te ite mai i te haerea o te Fatu, o te mau buka ra Mau Maite i te Faaroo, No te Puai o te Feia Apî, e te mau haapiiraa a te mau aposetolo ora e te mau peropheta ora.

  1. Ei hi‘oraa, ua haapii mai te Fatu ia tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a :

    « E ere hoi to’u ra mana‘o i to outou ra mana‘o ; e ere hoi to outou ra haerea i to’u ra haerea, te na reira maira Iehova.

    « Mai te rai nei hoi e teitei rahi to’na i to te fenua ; oia’toa to’u ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to’u ra mau mana‘o i to outou ra mau mana‘o » (Isaia 55:8–9).

  2. Teie te hoê o te mau peu iino o teie mau mahana hopea nei, oia ho‘i, « te haere nei te taata tata‘itahi i to’na ihora haerea » (PH&PF 1:16). I roto i te Maseli, te vai nei te faaararaa, « eiaha… e ti‘aturi i to oe ihora haapa‘o » e « eiaha oe ia paari i to oe iho mana‘o raa » (hi‘o Maseli 3:5–7).

  3. Te haapiihia nei tatou e, ia rave tatou i te mau mea ia au i te haerea o te Fatu, ua ruuruuhia ïa Oia no te haamaitai ia tatou e e ti‘araa to tatou no te titau i Ta’na mau fafauraa ; e e ere noa’tu To’na haerea, aita ta tatou e fafauraa (hi‘o PH&PF 82:10).

  4. Ua faataa mai te Fatu i To’na haerea e to tatou atoa na roto i Ta’na haapiipiiraa i te peropheta Samuela, tei tonohia ia itehia mai te hoê arii apî : « Ua na ô mai râ Iehova ia Samuela, Eiaha e hi‘o i to’na mata, e to’na huru i te teitei, no te mea, aore oia i ti‘a hia e au ; E ore hoi ta Iehova hi‘o raa e au i ta te taata ; e hi‘o hoi te taata i te huru i rapae au a‘e, area o Iehova, e hi‘o ïa i te aau » (1 Samuela 16:7).

  5. I roto atoa i to tatou hiaai mâtau maitai ia tauturu i tei vĕvĕ e tei rava‘i ore, te amui nei te Fatu i ta tatou fâ, tera râ ua faaara atoa mai Oia, « Tera râ ia ravehia te reira na roto i ta’u iho ravea » (PH&PF 104:16). Aita ana‘e, e riro paha ta tatou mau tautooraa ia tauturu ei haamauiuiraa ia ratou. Ua haapii mai te Fatu ia tatou i te titauraa ia faaitoito i te faarava‘iraa ia’na iho. Noa’tu â ua nehenehe ta tatou ia tauturu atu, aita roa e ti‘a ia horo‘a’tu tatou e aore râ ia faafana‘o’tu i te mea ua nehenehe ta ratou e rave no ratou iho. I te mau vahi atoa ua tamatahia te reira, ua apo mai to teie nei ao i te mau ino no te parau no te ohipa ore. Papû roa, ua ite maitai a‘e te Atua.

E feruri ana‘e i te tahi atu mau hi‘oraa. Tei te Fatu te haerea no te rave i te ohipa misionare. Ua tapa‘opa‘ohia te reira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto atoa i te buka Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia, e te ravehia nei mai tei arata‘ihia e te Varua.

Te vai nei ta te Fatu, To’na haerea, e mea au a‘e paha ia parau e, te haerea mau no te here. Te parau nei to te ao nei e, te mea faufaa a‘e, ia here na taata e piti ia raua. Te haapii nei to tatou Metua i te Ao ra e, e mea faufaa ihoa te reira, te haapii atoa ra râ Oia ia tatou e : te vai nei te hoê haerea tei haamanahia e te taime atoa no te faaite i taua here ra.

Te faatereraa ia tatou iho

Ua haapiihia Iosepha Semita mai to’na apîraa i te mau haerea o te Fatu. I te aniraahia oia e, nahea oia i te arata‘i i te Ekalesia, ua faataa mai oia e, ua haapii atu oia i te mau parau tumu ti‘a e na te mau melo iho e faatere ia ratou iho.14 Te mau taea‘e e te mau tuahine, te haapii noa nei te mau aposetolo ora e te mau peropheta ora i te mau parau tumu ti‘a. Teie râ te uiraa, « Te faaohipa nei anei tatou i teie mau parau tumu no te faatere ia tatou ? »

Te hoê mea tei haapii-noa-hia tatou, o te u‘araa ïa i te vahi i reira tatou i tanuhia. I te tahi râ mau taime, te mana‘o nei tatou ia faanuu atu i te hoê vahi apî, ma te mana‘o atoa e, e rahi atu â te mau hoa o ta tatou mau tamarii, i reira e tere maitai ai te mau faanahoraa a te feia apî.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, te mana‘o rahi nei anei tatou e, te mea faufaa rahi roa e faatupu atu i te faaoraraa o ta tatou mau tamarii, o te mau taata ïa e ora nei i to tatou vahi ? Pinepine te mau aposetolo e te mau peropheta i te haapii e, te mea e tupu nei i roto i te fare, e mea faufaa a‘e ïa i te mea e farereihia ra na rapae au mai. O te huru tatou e aupuru i ta tatou mau tamarii te mea faufaa a‘e i te vahi i reira ratou e aupuru ai ia ratou.

Papû roa, te vai atu ra te tahi mau ohipa e tura‘i i ta tatou faaotiraa no te vahi oraraa, e aua‘e, e arata‘i mai te Fatu ia tatou ia imi tatou i Ta’na haapapûraa.

Te tahi atoa uiraa, o teie ïa, « I hea tatou e hinaarohia ai ? » 16 matahiti to’u taviniraa i roto i te peresideniraa no te tĭtĭ no Houston Texas North. E rave rahi tei haere mai no te noho i taua area ra i roto i tera mau matahiti. E pinepine roa matou i te taniuniuhia no te parau mai e, e taata tera e haere mai nei ma te ani tei hea te paroisa maitai roa a‘e. Hoê noa taime i roto i te roaraa o na matahiti 16 to’u taniuniuraahia no te ani mai, « Tei hea paroisa e titau nei i te hoê utuafare maitai ? I hea matou e nehenehe ai e tauturu atu ? »

I te mau matahiti matamua o te Ekalesia, ua pii te peresideni Brigham Young, e te tahi atoa, i te tahi mau melo no te haere i te hoê vahi e faati‘a atu ai i te Ekalesia. E te mea maere, te vai faahou nei te tahi mau melo faaroo o te Ekalesia i te mau vahi rau o te faanuu atu i te hoê vahi, e noa’tu te vahi, ia ani noa mai te peropheta ia ratou ia haere. Te tia‘i mau nei anei tatou ia parau mai te peresideni Monson ia tatou tata‘itahi, hau i te 14 mirioni tiahapa taata, tei hea vahi ua hinaarohia to tatou utuafare ? Teie te haerea o te Fatu, ia haapa‘o tatou i te mau haapiiraa a to tatou feia faatere, ia maramarama i te mau parau tumu tano e ia faatere ia tatou iho.

Te mea faufaa taa ê

Ia au i te mea atoa e tupu nei i roto i te Ekalesia i teie mahana, e no te haapeepeeraa te Fatu i Ta’na ohipa i te mau pae atoa, e mea faufaa faahou ïa ia rave tatou ia au i To’na haerea !

I roto ihoa râ i te ohipa no te faaoraraa, te haapii nei tatou e, « I te maitai o ta’na Tamaiti ra, ua faaineine te Atua i te hoê [haerea] maitai a‘e » (Etera 12:11). O te haapiiraa tumu a te Mesia « te [haerea] mau ; aita’tu e [haerea], e aore hoi e i‘oa i horo‘ahia mai i raro a‘e i te ra‘i, e ti‘a’i i te taata ia faaorahia i te basileia o te Atua ra » (2 Nephi 31:21).

Puohuraa

A ite noa ai tatou i te rahiraa taata i roto i te ao nei i teie mahana, te ora ra i roto i te aehuehu, e ino roa’tu, te otare noa ra na te mau e‘a ti‘a ore ma te mamae faufaa ore atoa ra i te mau faautu‘araa o te mau ma‘itiraa hape, ua hinaaro roa vau i te parau mai ia Alama ra te huru :

« Ahiri au e melahi e, e e roaa mai hoi ia’u te hinaaro o to’u nei aau, e ti‘a’i ia’u ia haere, e ia parau ma te pu o te Atua ra, e ma te reo e rurutaina’i te fenua nei, i te piiraa’tu i te tatarahapa i te taata atoa ra ;

« Oia ïa, e faaite hua’tu vau… te rave‘a ora i te taata atoa ra, ia tatarahapa ratou e ia haere mai i to tatou Atua [e i To’na mau haerea], ia ore roa te oto i ni‘a i te fenua atoa nei » (Alama 29:1–2).

Faahou â, te faaite papû nei au e, tei te Fatu ra te haerea ! Ua ite to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, ua here Oia ia tatou e ua hinaaro ho‘i ia tauturu mai. Ua ite roa ino Oia nahea i te tauturu mai. E ere tatou i te otare pae varua !

O to tatou Faaora, o Iesu Mesia, te « e‘a, te parau mau e te ora (Ioane 14:6 ; hi‘o atoa Alama 38:9). To’na haerea, ua niuhia i ni‘a i te parau mau mure ore e na te reira e arata‘i ia tatou i te « mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra » (PH&PF 59:23). O teie to’u iteraa papû na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.