2010–2019
Te mana o te autahu‘araa i roto i te hoê tamaiti
Eperera 2013


Te mana o te autahu‘araa i roto i te hoê tamaiti

Te autahu‘araa i roto i te hoê tamaiti ua aifaito noa ïa te mana i te autahu‘araa i roto i te hoê tane mai te mea e, e faaohipahia te reira na roto i te parau-ti‘a.

I te matahiti 1878 ra, 17 matahiti to to’u metua tupuna o George F. Richards. Mai tei itehia i taua anotau ra i te tahi taime, ua faatoro‘ahia oia ei peresibutero. I te hoê Sabati, ua uuru noa to’na metua vahine i te mauiui rahi. Aita to’na metua tane i reira, no reira ua anihia i te episekopo e i te tahi atu mau taata ia horo‘a i te hoê haamaitairaa ia’na, aita râ i ore te mauiui. No reira, ua fariu atu oia i ni‘a i ta’na tamaiti o George e ua ani atu ia’na ia horo‘a i te hoê haamaitairaa no’na. Ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu, « No to’u oto rahi no te mauiui o to’u metua vahine e no te titauraa ia rave i te hoê haamaitairaa aore â vau i rave a‘enei, ua haere atu vau i roto i te tahi atu piha i reira vau i ta‘i ai e i pure ai ».

Ia tupu a‘era te hau i roto ia’na, ua tuu ihora oia i to’na na rima i ni‘a ia’na e ua horo‘a’tura ia’na i te hoê haamaitairaa ohie roa. Ua papa‘i oia i muri a‘e ra e, « Ua faaea to’u metua vahine i te uuru e ua mărû to’na mauiui, a vai noa ai to’u na rima i ni‘a i to’na upoo ». I muri iho, ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu i teie parau hohonu. Ua parau oia e, ua ite a‘ena oia e, te tumu aita to’na metua vahine i ora i te haamaitairaa a te episekopo, e ere ïa no te mea e, aita te Fatu i farii i te haamaitairaa a te episekopo, no te mea râ e, ua faaherehere te Fatu i teie haamaitairaa na te hoê tamaiti, no te haapii ia’na i te hoê haapiiraa e, te autahu‘araa i roto i te hoê tamaiti ua aifaito noa ïa te mana i te autahu‘araa i roto i te hoê tane mai te mea e, e faaohipahia te reira na roto i te parau-ti‘a.

I teie pô te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a i taua mana ra. Noa’tu e, e faahiti au i te parau no te mau peresideni pŭpŭ diakono, te mau parau tumu ta tatou e tuatapapa, e au atoa ïa no te feia apî atoa no te Autahu‘araa a Aarona e to ratou mau ti‘a faatere, mai te mau peresideni pŭpŭ haapii e te mau tauturu no te peresideni pŭpŭ tahu‘a.

A tavini ai au ei peresideni misioni, ua hi‘o vau e, ua maraa roa te huru pae varua e te aravihi i te pae faatereraa o te feia apî tamaroa i roto i ta ratou tau misioni. Ahiri e nehenehe ta tatou e numera i teie mau maitai i roto i ta ratou tau Autahu‘araa a Aarona e te misioni, peneia‘e paha e riro ïa ratou mai te reni ninamu ta outou e ite nei i ni‘a i teie hoho‘a. I to’u feruriraa te vai ra e toru a‘e ohipa e faatupu i teie huru tupuraa rahi i roto i te tau misioni : (1) Te ti‘aturi nei tatou i teie mau feia apî mai ta tatou i ore â i na reira a‘enei, (2) E mau titauraa teitei e te here ta tatou e titau nei ia ratou, e (3) te haapii tamau noa nei tatou ia ratou ia ti‘a ia ratou ia rave i te mau titauraa ma te maitai roa.

E ui mai paha te hoê ma te ti‘a e, « No te aha aita e nehenehe e faaohipa i teie mau arata‘iraa i ni‘a i te mau peresideni pŭpŭ diakono ? » Mai te mea e, e ravehia te reira, peneia‘e e haamata oioi ïa te tupuraa e e riro ïa mai te reni matie i ni‘a i te hoho‘a. Te hinaaro nei au e paraparau atu maa taime iti nahea teie mau parau tumu e au ai i te hoê peresideni pŭpŭ diakono.

A tahi—ti‘aturi. E nehenehe ta tatou e horo‘a i te hopoi‘a rahi i ni‘a i to tatou mau peresideni pŭpŭ diakono. E mea papû e, e na reira te Fatu—mai ta tatou i ite i to’na hinaaro ia horo‘a ia ratou i te mau taviri, oia ho‘i, te ti‘araa no te peresideni e no te faatere i te ohipa i roto i ta ratou pŭpŭ. Ei tapa‘o faaite no taua ti‘aturiraa ra, te pii nei tatou i te mau peresideni pŭpŭ diakono na roto i te heheuraa, eiaha râ na roto noa i to ratou matahiti paari a‘e e aore râ, na roto i te tahi atu huru titauraa. Te mau ti‘a faatere atoa i roto i teie Ekalesia, tae roa’tu i te peresideni pŭpŭ diakono, e mana to ratou no te ite, e ia ite ratou e, ua piihia ratou na roto i te heheuraa. Na teie iteraa e tauturu ia’na ia ite e, te ti‘aturi nei e te paturu nei te Atua ia’na.

Te piti e te toru o te ohipa, e toaati raua—te mau titauraa teitei e te haapiipiiraa no te rave i te reira. Ua apo mai au i te hoê haapiiraa rahi i roto i te misioni : E maraa e aore râ, e topa te mau tautooraa misionare ia au i te faito titauraa a te peresideni misioni, e mai te reira atoa ïa no te mau peresideni pŭpŭ diakono. Mai te mea e, e titauhia ratou ia arata‘i noa i te mau putuputuraa a te pŭpŭ e ia haere atu i roto i te mau apooraa a te tomite episekoporaa na te feia apî, o te reira ana‘e ihoa ïa ta ratou e rave. Tera râ, outou e te feia faatere, e nehenehe ta outou e horo‘a ia ratou i te hoê hi‘oraa atea aano a‘e—te hi‘oraa atea a te Fatu. E no te aha e mea faufaa rahi te hi‘oraa atea ? No te mea ia maraa te hi‘oraa atea, e maraa atoa ïa te anaanatae.

I roto i te mau piiraa atoa i roto i teie Ekalesia te vai ra te ti‘araa ia farii i te heheuraa. No reira, titauhia i teie mau peresideni pŭpŭ diakono ia ite e, e mana to ratou no te farii i te heheuraa no te ma‘iti i to ratou mau tauturu, e mana no te farii i te heheuraa no ni‘a i te faaoraraa i tei mo‘e, e e mana no te farii i te heheuraa no te haapii i te mau melo o te pŭpŭ i ta ratou ohipa.

E haapii te ti‘a faatere paari i te peresideni pŭpŭ diakono i te mau parau tumu maitai o te tauturu i te fariiraa i te heheuraa. E ti‘a ia’na ia haapii i te peresideni i te fafauraa papû maitai a te Fatu : « Mai te mea e ani mai outou, e farii mai hoi outou i te heheuraa na ni‘a i te heheuraa » (PH&PF 42:61). E aau horo‘a rahi to te Fatu no te horo‘a i te heheuraa. Aita anei Oia i faahaamana‘o atu ia Iosepha Semita raua o Olive Kaudere e, « I ta oe mau aniraa’toa i farii na hoi oe i te haapiiraa o to’u nei Varua » (PH&PF 6:14) ? Mai te reira atoa ïa te huru no outou e te mau peresideni pŭpŭ diakono. Ua here te Fatu ia outou e te hinaaro nei oia e heheu mai ia outou i To’na mana‘o e To’na hinaaro. E nehenehe anei ta outou e feruri i te Fatu ia farii i te hoê fifi aita e ti‘a ia’na ia faatitiaifaro ? Aita. No te mea ho‘i e, e mana to outou no te farii i te heheuraa, e nehenehe Ta’na e tauturu ia outou ia faatitiaifaro i to outou mau pe‘ape‘a atoa i roto i to outou ti‘araa ei peresideni no ta outou pŭpŭ mai te mea e, e hinaaro outou e imi i Ta’na tauturu.

E ti‘a ia outou, te feia faatere maitai, ia haapii i te peresideni pŭpŭ diakono e, eita te heheuraa e mono i te ohipa teimaha e i te ohipa a te taata iho. I te hoê taime ua ui te peresideni Henry B. Eyring i te peresideni Harold B. Lee e, « Nahea vau e farii ai i te heheuraa ? » Pahono mai nei te peresideni Lee e, « Mai te mea e, e hinaaro oe ia farii i te heheuraa, a rave i ta oe iho ohipa ».1 E mea au i te ti‘a faatere paari ia aparau i to’na peresideni pŭpŭ diakono i ni‘a i te tahi mau ohipa na’na iho i te pae varua te ti‘a ia’na ia rave no te faaineine ia’na ia ma‘iti i to’na na tauturu. E riro oia i te ui e i te pahono i te mau uiraa mai teie : O vai te nehenehe e riro ei hi‘oraa maitai no te faati‘a i te tahi atu mau tamaroa ? E aore râ, o vai te ite ohie i te hinaaro o te feia e faaruru nei i te mau titauraa taa ê ?

E i te pae hopea e nehenehe ta teie ti‘a faatere paari e haapii ia’na nahea ia ite e ia faaohipa i te heheuraa ia tae ana‘e mai te reira. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao tei î i te mau ohipa vitiviti e te aehuehu, te hoê ao tei faariro i te mau mori anaana e te mau afata haapuai reo ei mau mea matarohia. Tera râ, titauhia i teie taure‘are‘a ia ite e, te haerea teie o te ao, e ere i te haerea o te Fatu. Ua fanauhia te Faaora i roto i te hoê phatene ite-ore-hia ; ua rave oia i te ohipa hanahana roa a‘e e te faito ore o te mau tau atoa i roto i te hau o te hoê ô ; e ua farii Iosepha i ta’na Orama Matamua i roto i te hoê uru raau mo‘emo‘e. E tae mai te mau pahonoraa a te Atua na roto i te hoê reo iti ha‘iha‘i—e mau mana‘o hau e aore râ, e mana‘o tamahanahana, e mau mana‘o no te rave i te maitai, e haamaramaramaraa—i te tahi taime, na roto mai i te mau mana‘o ha‘iha‘i mai te huero te huru, e mai te mea e, e feruri-hohonu-hia e e aupuruhia ma te faatura, e nehenehe ïa e tupu i te rahi, riro mai ai ei tumu raau rahi i te pae varua. I te tahi taime, e nehenehe i teie mau feruriraa e aore râ, teie mau mana‘o, e faaûru ia outou, e te mau peresideni pŭpŭ diakono, ia ma‘iti i te hoê feia apî tamaroa paruparu i teie taime, ei tauturu e aore râ, ia horo‘a i te hoê ohipa na’na.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, ua tupu mai te mana‘o i roto ia matou te peresideniraa tĭtĭ, ia pii i te hoê taata maitai ei papa‘i parau no te tĭtĭ. E ere oia i te mea itoito roa ia haere mai i te pureraa i tera ra tau. Noa’tu râ i te reira, ua ite matou e, mai te mea e, e farii oia i taua piiraa ra, e rave oia i te hoê ohipa faahiahia roa.

Ua pii matou ia’na, tera râ, ua pahono mai oia e, « Aita, aita vau e mana‘o nei e, e nehenehe ta’u e rave i te reira ».

Ua puta maira te hoê mana‘o. Na ô atura vau e, « No reira, te mana‘o nei au aita ïa to te tĭtĭ no Glendale e papa‘i parau ».

Ma te maere, pahono mai nei oia e, « Eaha ta oe e parau ra ? E mea ti‘a ia outou ia ma‘iti i te hoê papa‘i parau no te tĭtĭ ».

Pahono atura vau e, « Te hinaaro ra anei oe ia pii matou i teie nei i te tahi atu taata ei papa‘i parau no te tĭtĭ, inaha ho‘i, ua faaûru mai te Fatu ia matou ia pii ia oe ? »

Na ô mai nei oia e, « Na reira, e rave ïa vau ».

E ua rave oia. E ere te mau taata paari ana‘e, te mau tamaiti atoa râ o te pahono i te hoê piiraa mai te peu e, te ite ra ratou e, na te Fatu e pii ra ia ratou, e te hinaaro ra te Fatu ia ratou.

I muri iho, e nehenehe ta outou e faaite i teie peresideni pŭpŭ diakono e, te hoê o te mau titauraa a te Fatu ia’na maori râ, te faaoraraa ïa i tei mo‘e ra, i tei paruparu e i te melo ore. Teie te mau parau a te Fatu no ni‘a i ta’na misioni tumu : « I haere mai hoi te Tamaiti a te taata e imi e faaora i tei mo‘e ra (Mataio 18:11). Mai te mea e, e ohipa matamua na te Faaora i te faaoraraa i tei mo‘e ra, mai te mea e, te ohipa matamua teie a te peresideni Thomas S. Monson, mai ta to’na oraraa taatoa i faaite ra, eita anei ïa te reira e riro atoa ei ohipa matamua na te mau ti‘a faatere atoa, na te mau peresideni pŭpŭ diakono atoa i roto i teie Ekalesia ? Te ohipa rahi o ta tatou faatereraa, te tumu o ta tatou ohiparaa, o te mana‘o tuutuu ore ïa e te itoito ia haere e tii i tei mo‘e ra, e ia faaho‘i mai ia ratou.

Teie te parau a te hoê taure‘are‘a tei haerehia e farerei na te mau melo o to’na pŭpŭ : « E mea maere i teie mahana i te taime… a haere mai ai e 30 taata i to’u fare… Ua faatupu te reira i te hinaaro i roto ia’u ia haere i te pureraa i teie nei ». Nahea e ti‘a ai i te hoê taure‘are‘a ia pato‘i i te here e i te aupuru mai te reira te huru.

Te oaoa nei au ia faaroo i te mau aamu e rave rahi no te mau peresideni pŭpŭ diakono tei apo i te hi‘oraa atea, e o te haapii nei i te tahi taime i te taatoaraa e aore râ, i te hoê tuhaa o te haapiiraa i roto i ta ratou mau putuputuraa pŭpŭ. E rave rahi hepetoma i ma‘iri a‘enei, ua haere atu vau i roto i te piha haapiiraa a te hoê pŭpŭ diakono. Na te hoê tamaiti 12 matahiti i horo‘a i te hoê haapiiraa e 25 minuti te maoro no ni‘a i te Taraehara. Ua haamata oia na roto i te uiraa i to’na mau hoa diakono e, i to ratou mana‘oraa eaha te Taraehara. I muri iho ua faaite oia i te tahi mau irava faufaa roa e ua ui i te mau uiraa maramarama, o ta ratou i pahono. E no to’na iteraa e, e taime rahi â te toe ra, e ua potohia te haapiiraa, ua roaa ia’na te feruriraa, peneia‘e e, na to’na atoa paha metua tane i haapii ia’na, ia ui i te feia faatere tei tae mai, eaha te mau uiraa tei uihia ia ratou no ni‘a i te Taraehara i roto i ta ratou misioni e ta ratou mau pahonoraa. Ua faaoti oia i te haapiiraa na roto i to’na iteraa papû. Ua faaroo vau ma te faahiahia. Ua feruri au i roto ia’u iho e, « Aita vau e haamana‘o ra i te hoê a‘e taime a horo‘a ai au i te hoê tuhaa rahi o te hoê haapiiraa i te tau a riro ai au ei taure‘are‘a no te Autahu‘araa a Aarona. E nehenehe ta tatou e faateitei i te auri e i te hi‘oraa atea no teie feia apî, e e pahono mai ratou.

E te feia faatere, e maitai roa’tu ta outou tautururaa i teie mau peresideni pŭpŭ diakono mai te mea e, e vaiiho outou ia ratou ia faatere, e e faaea noa outou i muri atu. E faarahi maitai a‘e outou i to outou piiraa eiaha na roto i te horo‘araa i te hoê haapiiraa faahiahia, na roto râ i to outou tautururaa ia ratou ia horo‘a i te hoê haapiiraa faahiahia, eiaha na roto i to outou faaoraraa i te taata, na roto râ i to outou tautururaa ia ratou ia faaora.

Te vai ra te hoê parau paari : Eiaha e pohe ma te tape‘a noa i ta oe pehe i roto ia oe. Te hinaaro atoa nei au e parau ia outou e te feia faatere paari e, eiaha outou ia iritihia i to outou piiraa ma te ore outou e faahotu i to outou ite faatereraa. A haapii i to tatou feia apî i te mau taime atoa ; a haapii ia ratou nahea ia faaineine i te hoê tarena ohipa, nahea ia arata‘i i te mau putuputuraa ma te maitai e te nahonaho, nahea ia faaora i te hoê taata, nahea ia faaineine e ia horo‘a i te hoê haapiiraa faaûru, e nahea ia farii i te faaûruraa. Teie te faito o to outou manuïa—te faufaa ai‘a o te faatereraa e o te pae varua ta outou e vaiiho i roto i te aau e te feruriraa o teie mau feia apî.

Mai te mea e, e faateitei outou, te mau peresideni pŭpŭ diakono, i ta outou toro‘a, e riro ïa outou ei mauhaa i roto i te rima o te Atua i teie nei, no te mea, te autahu‘araa i roto i te hoê tamaiti, ua aifaito noa ïa to’na mana i to te autahu‘araa i roto i te taata paari mai te mea e, e faaohipahia te reira ma te parau-ti‘a. E i teie nei, mai te mea e, e rave outou i te mau fafauraa o te hiero, e e riro mai ei mau misionare e ei feia faatere no ananahi no teie Ekalesia, e ite ïa outou e, nahea ia farii i te heheuraa, nahea ia faaora i te taata, e nahea ia haapii i te haapiiraa tumu o te basileia ma te puai e te mana. Ei reira outou e riro ai ei feia apî no te ti‘araa matahiapo hanahana. E te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, te Faaora e te Taraehara no to te ao nei, amene.

Te nota

  1. I roto i te Henry B. Eyring, « Waiting upon the Lord », i roto i te Brigham Young University 1990–91 Devotional and Fireside Speeches (1991), 17.