2010–2019
Ua hinaaro te Faaora ia faaore i te hara
Eperera 2013


Ua hinaaro te Faaora ia faaore i te hara

Ua here te Fatu ia tatou e ua hinaaro ho‘i ia maramarama tatou i To’na hinaaro ia faaore i te hara.

I te taime a tavini ai te Faaora i te oraraa tahuti nei, e rave rahi tei pee Ia’na, tae noa’tu te mau papa‘i parau e te mau Pharisea, « mai Ierusalema mai, e mai te mau oire atoa i Galilea e Iudea ».1 Te hopoihia ra, i ni‘a iho i te ro‘i, te hoê hapepa, tei hinaaro ia ora to’na ma‘i, e putuputuraa rahi ho‘i i reira e aita atura oia i tae i mua i te Faaora, ua fauta atura to’na mau hoa ia’na i ni‘a iho i te fare e tuu ihora ia’na i raro na roto i te tapo‘i fare. No to’na iteraa i teie faito faaroo, e no te hoê tumu papû aita â i maramaramahia e To’na mau taata pee, ua parau te Faaora e, « E teie nei taata, ua faaorehia ta oe hara ».2

Ua maere roa paha teie taata, e noa’tu aita te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei no te reira, ua feruri paha oia e, ua taa maitai ra anei i te Faaora no te aha vau i haere mai ai.

Ua ite te Faaora e, te pee ra na taata e rave rahi Ia’na no Ta’na mau semeio rarahi. Ua oti a‘ena te pape i te tauihia ei uaina,3 ua tiavaruhia na varua iino,4 ua faaorahia te tamaiti a te taata mana,5 te hoê lepera,6 te metua hoovai vahine7 a Petero e te vai atu ra.8

I teie râ taata hapepa, ua ma‘iti te Fatu ia parau papû i mua i ta’na mau pĭpĭ e i mua atoa i te taata faaino Ia’na i To’na ti‘araa hoê roa ei Faaora no te ao nei. No to ratou faarooraa i te parau a te Faaora, ua haamata ihora te mau papa‘i parau e te mau Pharisea i te feruriruri i roto ia ratou, ma te faahapa ohie mai i te hara faainaina Atua e ma te pato‘i e, o te Atua ana‘e te nehenehe e faaore i te hara. E no To’na haro‘aro‘a i to ratou mau mana‘o, ua na ô atura te Faaora ia ratou :

« Eaha ta outou i feruri noa i roto i to outou aau na ?

« Tei hea te mea rave ohie, o te parau anei, Ua faaorehia ta oe hara, e o te parau anei, A ti‘a, a haere ? »9

Ma te tia‘i ore i ta ratou pahonoraa, ua parau atura te Faaora, « Ia ite râ outou e, e mana to te Tamaiti a te taata i te ao nei ia faaore i te hara, [fariu a‘era Oia i te taata hapepa ra] Te parau atu nei au ia oe, A ti‘a, a rave i to roi, a hoi i te utuafare ».10 E ua na reira a‘era oia !

Na roto i teie faaoraraa maere o te tino, ua haapapû te Faaora ia tatou paatoa i teie parau mau pae varua e te mana hope roa : e faaore te Tamaiti a te Taata i te hara !

Noa’tu e, te farii-ohie-hia ra teie parau mau e te feia ti‘aturi atoa, aita râ to te reira apiti faufaa rahi e ite-ohie-hia ra : e faaore te Faaora i te hara « i ni‘a i te fenua nei », eiaha râ i te taime no te Haavâraa Hopea ana‘e. E ore Oia e farii ia tatou i roto i ta tatou hara.11 E ore Oia e tapiri i te mata ia ho‘i faahou tatou i ta tatou hara tahito.12 Tera râ, ia tatarahapa ana‘e tatou e ua haapa‘o i Ta’na evanelia, e faaore Oia i ta tatou hara.13

I roto i teie faaoreraa hara e ite ai tatou i te mana faati‘a e te mana faaora no te Taraehara i te tupuraa ma te au maite e te aroha. Mai te mea e faaohipa tatou i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia, e haapuai te mana faati‘a o To’na Taraehara ia tatou i roto i to tatou mau taime paruparu,14 e e haamo‘a To’na mana faaora ia tatou mai te mea e « [haapae tatou] i te taata tino nei ».15 Na te reira e faatae mai i te tia‘i i te taata atoa nei, ia ratou ihoa râ e mana‘o ra e, ua hau roa’tu te mau paruparu o te taata nei i te hinaaro o te Faaora ia tauturu e ia faaora.

No te horo‘a mai, te Faaroa, ia tatou i te hoê rave‘a no te maramarama,16 i te hoê taime, ua ui haere o Petero e hia taime e ti‘a ai ia’na i te faaore i te hapa a to’na taea‘e ma te ani roa, « Ia hitu anei ? » Oia mau, ua rahi roa ïa. Teie râ te pahonoraa a te Faaora tei faaano â i te uputa i To’na aau aroha : « Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu : ia hitu râ ahuru i te hitu raa ».17

Ua here te Fatu ia tatou e ua hinaaro ho‘i ia maramarama tatou i To’na hinaaro ia faaore i te hara. Hau i te 20 taime i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau te Fatu i te parauraa i te taata Ta’na i a‘o atu, « Ua faaorehia i ta oe mau hara », e aore râ, te tahi atoa parau mai te reira.18 Te afa o te reira mau taime, i te peropheta Iosepha Semita ïa Ta’na i parau taa ê te reira, o ona anei, e aore râ o ona e vetahi ê.19 Te faahitiraa matamua ua tapa‘opa‘ohia ïa i te matahiti 1830, e te hopea i te matahiti 1843. E no reira, i te roaraa e rave rahi matahiti, ua parau e ua parau faahou te Fatu ia Iosepha, « Ua faaorehia i ta oe mau hara ».

Noa’tu e, aita o Iosepha i rave i te « mau hara rahi e te ino »,20 e mea maitai ia haamana‘o tatou e, a taa noa’tu te tahi rii noa taime iti, aita teie parau ta te Fatu « ia hitu râ ahuru i te hitu raa » e taoti‘a nei i te taime faaoreraa hara ia au i te teimaha o te hara.

I To’na paraparauraa i te mau peresibutero tei putuputu i Ketelani, ua na ô te Fatu, « Te hinaaro nei au ia upootia outou i te ao nei ; no reira e aroha atu vau ia outou ».21 Ua ite te Fatu i to tatou paruparu e te hopearaa mure ore o « te ao nei » i ni‘a i te tane e te vahine tahuti.22 Ua riro te ta‘o no reira i roto i teie irava ei faaiteraa afaro Na’na e, e mea na roto ana‘e i te rave‘a o To’na aroha tatou e « upootia [ai] i te ao nei », i te pae hopea. E mea nahea teie aroha i te faaitehia ? I taua iho mau peresibutero ra i Ketelani, ua na ô Oia, « Ua faaore atura vau i ta outou mau hara ».23Ua hinaaro te Faaora ia faaore i te hara.

Eiaha roa te hoê e mana‘o e, e tae mai teie faaoreraa hara ma te tatarahapa ore. Oia mau, ua parau te Fatu, « O vau te Fatu, te faaore atu nei au i te mau hara a ratou o tei fa‘i mai i ta ratou mau hara i mua ia’u nei e ia ani hoi i te faaoreraa » ei reira ua tuu mai Oia i te haapapûraa, « o tei ore i rave i te hara pohe ».24 Noa’tu e, « aita e ti‘a… i te Fatu, ia hi‘o noa’tu i ni‘a i te hara ma te faati‘a i te reira »,25 te vai nei Ta’na faataaraa ia au i te huru teimaha o te hara. Te haapapû nei Oia e, e ore roa e faaorehia’tu i te hara « faainoraa i te Varua Maitai ».26 Ua faaite Oia i te teimaha o te taparahiraa taata27 e ua haapapû i te teimaha o te hara pae morare mai te faaturi.28 No ni‘a i te rave e te rave-faahou-raa i te hara pae morare, ua faaite Oia i te fifi rahi atu â ia farii i Ta’na faaoreraa hara.29 E ua parau Oia e, « o oia o te hara i te maramarama rahi a‘e ra e farii atoa ïa i te faahaparaa rahi a‘e ».30 E teie nei râ, no To’na aroha, te faati‘a nei Oia i te tahi taime no te haamaitai â ia tatou, aita e faaheporaa no te maitai-roa-raa i teie iho nei taime. E noa’tu te rau o te mau hara e ravehia ra no te paruparu tahuti nei, e mai te mea e pinepine tatou i te tatarahapa e i te imi i Ta’na faaoreraa hara, e faaore mai ïa Oia i te hara, faahou e faahou â.31

E no reira, tatou paatoa, e te feia atoa e tafifi ra no te upooti‘a i ni‘a i te hiaai maha ore mai te faaohiparaa i te raau e aore râ te hoho‘a faufau e tera mau mea mai te reira, ua nehenehe ta tatou ia ite e, e hi‘o mai te Fatu i ta tatou mau tautooraa parau-ti‘a ma te faaore i ta tatou hara ia au i to’na here e mai te mea ua oti roa te tatarahapa, « ia hitu… ahuru i te hitu raa ». Eiaha râ te tahi e mana‘o e, e nehenehe ta’na e ma‘iti ia ho‘i atu i te hara ra ma te utu‘a ore.32

E haapa‘o noa te Fatu i to tatou aau,33 e eita ta te faaroo haavare e te faaroo faatumu i ni‘a i te mana‘o e nehenehe e faati‘a i te hara.34 I roto i teie tau tuuraa evanelia ua faaara te Fatu i te hoê o Ta’na mau tavini i tera huru faatumuraa i ni‘a i te mana‘o, ua na ô Oia, « A tuu [ia’na] ia haamâ oia i te pupu Nicolaitane e no ta ratou mau ohipa huna e te faufau atoa ra ».35 Ua riro te pŭpŭ Nicolaitane ei haapa‘oraa faaroo tahito tei parau e, e haamanaraa to ratou no te rave i te hara pae morare na roto i te aroha o te Fatu.36 Aita te Fatu e au nei i te reira.37 E ore To’na aroha e farii ia tatou ia ore « to [tatou] aau i mauruuru. [E ia ore hoi tatou] e haapa‘o i te parau mau, [e] ua anaanatae i roto i te parau ti‘a ore ».38 Aita, ia hope noa’tu râ to tatou itoito atoa,39 e riro mai ïa To’na aroha ei rave‘a, « i te tau e haapa‘ohia ra »,40 no te upooti‘a tatou i ni‘a i te ao nei na roto i te mana faati‘a o te Taraehara. Na roto i te haehaa e te imiraa i teie horo‘a faufaa rahi, e riro ai « te mau mea paruparu ei mea etaeta [no tatou] »,41 e na roto i To’na puai, ua ti‘a atura ïa ia tatou ia rave i te mea aita e noaa ia tatou ana‘e iho.

Te hi‘o nei te Fatu i te maramarama ta tatou i farii,42 te hiaai o to tatou aau,43 e ta tatou mau ohipa,44 e ia tatarahapa ana‘e tatou e ua imi i Ta’na faaoreraa hara, e faaore mai ïa Oia i te hara. Ia feruri ana‘e tatou i to tatou iho oraraa e te oraraa o tei herehia e o te mau hoa, e ti‘a roa ïa ia tatou ia faatupu i te hinaaro aifaito no te faaore i ta tatou iho hara e ta vetahi ê atoa ho‘i.45

Te parau nei te buka Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia no ni‘a i te mau fifi ia upooti‘a i te mau hinaaro maha ore ma te faaitoito i te feia faatere e te mau melo eiaha « ia huru ê e ia paruparu » mai te mea te tamau noa ra te feia imi e te melo apî i te tafifi i teie mau ohipa. Aita, ua faaitoitohia râ tatou « ia faaite [atu] i [te] ti‘aturi i taua taata ra eiaha râ e haava… [ma te faariro i te reira] mai te hoê ohipa no te hoê noa taime poto ».46 E ere anei tera a‘e ta tatou e rave i ni‘a i ta tatou iho mau tamarii e to tatou ho‘i utuafare o te tafifi nei i teie huru pe‘ape‘a, ma te haere ê roa’tu te tahi taime mai te e‘a no te parau-ti‘a ? E mea au ihoa na ratou to tatou hinaaro papû, to tatou faaoromai e to tatou here—e oia mau, to tatou atoa ho‘i faaoreraa hapa.

I roto i te amuiraa rahi no te ava‘e atopa i ma‘iri a‘enei, ua parau te peresideni Monson :

« E ti‘a ia tatou ia haamana‘o noa e, e nehenehe i te taata e taui. E nehenehe ta ratou e faarue i te peu hape. E nehenehe ta ratou e tatarahapa i ta ratou mau hape…

« E nehenehe ta tatou e tauturu atu no te upooti‘a i ta ratou mau hapehape. E mea ti‘a ia tatou ia faatupu i te aravihi ia hi‘o i te mau taea‘e eiaha mai ta ratou e faaite ra i teie nei, ei taata râ ta ratou e nehenehe e riro mai ».47

I te hoê amuiraa mai teie te huru, i te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua parau te Fatu i te mau melo :

« Oia mau te parau atu nei au ia outou, ua mâ outou, eiaha ra te paatoaraa…

« No te mea ua haaviiviihia te mau mea tahuti nei atoa i mua ia’u nei…

« No te mea oia mau ïa ua hape te tahi pae o outou i mua ia’u nei, tera râ, e hi‘o mărû noa’tu vai i to outou ra huru paruparu ».48

Hoê â huru Ta’na poro‘i i teie mahana.

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra i te mea ta tatou e faaruru nei, « ua rave paatoa ho‘i i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra »,49 faahou e faahou â. Ua « ite [Oia] i te paruparu o te taata nei e te rave‘a hoi no te faaetaeta ia ratou o te faahemahia ra ».50 Te haapii mai nei Ta’na Tamaiti ia « pure tamau noa ia ore [tatou] ia tomo atu i roto i te faahemaraa ».51 Ua parauhia tatou ia « tiaoro atu… i [te Atua] ia aroha mai ; e puai rahi hoi to’na ia faaora ».52 Te faaue nei te Faaora ia tatou ia tatarahapa53 e ia faaore i te hapa.54 E noa’tu e, e ere te tatarahapa i te ohipa ohie, ia tutava ana‘e tatou ma to tatou aau atoa e ua haapa‘o i Ta’na evanelia ra, teie ïa te fafauraa Ta’na e horo‘a mai : « Oia mau te parau atu nei au ia oe, noa’tu i ta [outou] mau hara, ua î roa to’u aau i te aroha ia [outou]. E ore hoi au e faarue ê roa’tu ia [outou] ; e i te mahana no te riri u‘ana e haamana‘o â vau i te aroha ».55 Ua hinaaro te Faaora ia faaore i te hara.

I te mau hebedoma atoa e haamata te pŭpŭ himene o te Fare Menemene i ta’na haapurororaa na roto i te mau parau o te himene a William W. Phelps, « Himene ma te Mărû ». Aita te irava maha i te mea mâtau-roa-hia, o teie râ te mau parau tamahanahana :

Mea mo‘a mau te Fatu.

Faufaa rahi Ta’na mau parau…

Tatarahapa, e ia ora ;

A fa‘i ta tatou ra mau hara,

E a tatarahapa, e faaore mai Oia.56

Te ani atu nei au ia outou ia haamana‘o e ia ti‘aturi i te mau parau a te Fatu ma te faaohipa i te faaroo Ia’na e ma te tatarahapa.57 Ua here Oia ia outou. Ua hinaaro Oia ia faaore i te hara. O teie ïa to’u iteraa papû i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.