2010–2019
Te mau parau ta tatou e parau
Eperera 2013


Te mau parau ta tatou e parau

Te huru tatou e paraparau atu i ta tatou mau tamarii e te mau parau e faaohipa atu tatou, ua nehenehe i te reira e faaitoito e e faateitei ia ratou e e haapuai i to ratou faaroo.

E metua tane teie tei faaroo e, no pohe noa mai to’na orometua faahiahia no te haapiiraa tuatahi. No te faahanahana ia’na, ua papa‘i oia : « I rotopu i te mau mea e te mau iteraa atoa ta’u e haamana‘o nei, te mana‘o rahi roa a‘e i to’u feruriraa, o te ‘tamahanahana’ ïa. Ua haapii mai paha oia ia’u i te papa‘iraa, te tarame (grammaire) e te numera, te mea faufaa roa râ ta’na i haapii mai, oia ho‘i, te au ia riro ei tamarii. I roto i ta’na piha haapiiraa, AITA E FIFI ia hape rii mai te piapa ; ‘E haapii faahou â taua’, ta’na e parau mai. AITA E FIFI ia manii mai, ia mutu mai e aore râ ia repo mai te tahi ohipa ; ‘E tâtâî taua e e tamâ taua », ta’na e pahono mai. AITA E FIFI ia tamata, AITA E FIFI ia hutihuti rii mai, AITA E FIFI ia moemoea rii e AITA E FIFI ia arearea i te mau mea na‘ina‘i ta te tamarii ana‘e e anaanatae ».

Te hoê o te mau faaûruraa rahi roa a‘e ta te hoê taata e ti‘a e faatupu i roto i teie nei ao, tei ni‘a ïa i te tamarii. Oioi roa i roto i te oraraa o te tamarii te mau ti‘aturiraa e te faaturaraa ia’na iho e faatupuhia. Te taata atoa e faaroo mai nei i to’u reo, tei ia’na ra te mana no te faarahi i te ti‘aturiraa o te tamarii ia’na iho na reira atoa no te faarahi i te faaroo o te tamarii i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia na roto i te mau parau ta ratou e parau.

I roto i te Helamana, i te pene 5 te tai‘ohia nei e, « E teie nei, ta’u tamarii, a haamana‘o, a haamana‘o, e ia haamau i to orua niu i ni‘a i te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua ho‘i ».1

O teie ïa te mau parau ta Helamana i haapii i ta’na mau tamaiti. E te na ô faahou ra : « E ua haamana‘o raua i ta’na ra mau parau ; e ua haere atura raua… e ua haapii i te parau a te Atua i rotopu i te ati Nephi ».2

Noa’tu e ua hamani-ino-hia na tamaiti a Helamana e ua tuuhia i roto i te fare tape‘araa, aita râ teie mau parau ta raua i faaroo i faaru‘e ia raua. Ua paruruhia raua e ua faaatihia e te hoê pou auahi. Ei reira te hoê reo i te faarooraahia, ma te parau i te feia haru :

« A tatarahapa outou, a tatarahapa outou, eiaha e imi faahou â i to’u mau tavini e taparahi…

« … E ere ïa i te reo mai te patiri, e e ere atoa ïa te reo mai te hoê haruru rahi ra ; inaha râ, o te reo iti ïa, e te mărû roa, mai te mea e o te hoê parau iti haihai nei, e ua puta te varua mau iho â i te reira ».3

Ua nehenehe ta tatou e haapii mai mai roto mai i taua reo no te ra‘i mai. Inaha, e ere i te reo teimaha, te reo tuô e aore râ te reo faaino ; e reo hau râ e te mărû maitai roa, o te horo‘a i te faaue papû e te ti‘aturiraa.

Te huru tatou e paraparau atu i ta tatou mau tamarii e te mau parau e faaohipa atu tatou, ua nehenehe i te reira e faaitoito e e faateitei ia ratou e e haapuai i to ratou faaroo no te faaea i ni‘a i te e‘a ho‘iraa i te Metua i te Ao ra. Ua tae mai ratou i ni‘a i te fenua nei e ua ineine roa ia faaroo.

Teie te tahi hi‘oraa no te tamarii faaroo, ua tupu te reira i roto i te hoê fare toa ahu. Ua î roa te fare toa i te hoani, e ua ite-hia’tura te hoê metua vahine i te pe‘ape‘araa no te mea aita faahou ta’na tamaiti iti. Ua pii na mua oia i to’na i‘oa. « E Connor », e ua haere rû na roto i te fare toa. A ma‘iri noa ai te taime, puai roa mai nei to’na reo e rahi atu â to’na hororaa. Aita i maoro roa, ua faaarahia te muto‘i tia‘i uputa e ua oti pauroa te mau taata i roto i te fare toa i te raveraa i te ma‘imiraa i taua tamarii ra, na roto e na rapae. Ma‘iri noa te minuti, e aita te ma‘imiraa i manuia. E no te metua vahine ra o Connor, papû roa ïa, te haere rû noa’tu râ teie ohipa, te ma‘iri ra te minuti, e ua tuô haere noa’tu râ i to’na i‘oa.

Ua mana‘o atura te hoê hoani, tei faaoti i te hoê pure iti, peneia‘e te taiâ ra o Connor no to’na faarooraa i to’na metua vahine i te tuô-puai-raa i to’na i‘oa. Ua faaite oia i taua mea ra i te tahi atu vahine e ma‘imi ra, e ua faataa oioi raua i te hoê faanahoraa. Apipiti, ua haere raua na rotoroto i te mau vairaa ahu ma te parau mărû noa i teie mau parau, « E Connor, ia faaroo oe i to’u reo, a pahono mai, ‘Teie au’ ». E ua haere mărû noa raua haere i muri roa i te fare toa ma te faahiti noa i taua parau ra, ei reira, ua faaroo a‘era raua i te hoê reo iti ha‘iha‘i, « Teie au ». Te tapuni ra o Connor i roto i te mau peru ahu i raro a‘e i te hoê vairaa. E reo mărû maitai tei faaitoito ia Connor ia pahono mai.

A pure no te ite mai i te mau hinaaro o te tamarii

No te paraparau i te aau o te tamarii, e mea ti‘a ia tatou ia ite i to’na mau hinaaro. Ia pure ana‘e tatou no te ite mai i te reira mau hinaaro, e riro ïa te mau parau ta tatou e faahiti atu i te farii i te mana no te tomo roa’tu i roto i to’na aau. E nanea atu â ta tatou mau tautooraa ia imi tatou i te arata‘iraa a te Varua Maitai. Ua parau te Fatu e :

« A parau atu i te mau mana‘o ta’u e tuu atu i roto i to orua na aau…

« No te mea e horo‘ahia ïa ia [outou] i te hora mau ihoa, oia ïa i te taime mau ihoa, i te mea ta orua e parau ra ».4

A haapae i te rave‘a apî e a faaroo na roto i te here

Te vahi pe‘ape‘a râ, te opani nei te mau faaanaanataeraa o to teie nei ao i te mau tamarii e rave rahi ia faaroo i te mau parau faaitoito e nehenehe e faahi‘o ia ratou i to ratou iho hiro‘a.

Te faahiti ra te taote ra Neal Halfon, e aivanaa e arata‘i nei i te UCLA Center for Healthier Children, Families, and Communities [e pû haamaitai i te tamarii, te utuafare e te sotaiete], i « te mau mea iti te faatau ra te mau metua ». Teie te hi‘oraa no te hoê tamarii rii 18 ava‘e e to’na na metua :

« ‘E au e, ua oaoa maitai te tamaroa, e e mea peepee e te anaanatae, ua au roa i te amuraa i te ‘pizza’ e to’na na metua … I te hoperaa te tamaaraa, ua haere te mama i te hoê vahi ê ma te vaiiho ia papa ia haapa‘o i te tamarii’.

« Tera… ua haamata papa i te tai‘oi‘o i te mau poro‘i i ni‘a i ta’na niuniu afa‘ifa‘i, e ua haamata atoa’tura te aiû i te huehue i te tahi rii parapara « pizza » na raro ei piiraa ia tau‘ahia mai. Haapa‘o faahou a‘era papa ia’na ma te faati‘a i to’na mata i ni‘a ia’na e ma te ha‘uti rii e a’na. Aita râ i maoro roa, ua mata‘ita‘i a‘era oia i te hoê video i ni‘a i ta’na niuniu afa‘ifa‘i e ta’na aiû e tae roa i te taime ua ho‘i mai ta’na vahine

« … ua ite te [Taote ra] Halfon i te hoê mohimohiraa o te mori roto o te tamarii, te hoê faaatearaa i rotopu i na metua e te tamarii ».5

Te pahonoraa i ta tatou mau pure, nahea i te pahono i te mau hinaaro o ta tatou mau tamarii, peneia‘e paha, o te haapae-pinepine-raa i ta tatou mau rave‘a roro uira. E mau‘a roa te taime faufaa rahi no te rave e no te paraparau i ta tatou mau tamarii ia nevaneva noa ana‘e tatou. Eaha te mana‘o ia faataa tatou i te hoê taime i te mahana hoê no te haapae i te mau rave‘a roro uira e no te tu‘ati faahou te tahi i te tahi ? A tupohe i te mau mea atoa. Ia rave outou i te reira, e riro paha to outou fare i te vai maniania ore i te omuaraa ; e fifi atoa mai paha outou no te ite mai eaha te rave e eaha te parau atu. I muri iho râ, ia toro’tu outou i to outou tari‘a atoa i ta outou mau tamarii, e haamata mai te tauaraa parau e e oaoa outou i te faarooraa te tahi i te tahi 

A papa‘i no te faaitoito i ta tatou mau tamarii

Ua nehenehe atoa ta tatou e faaûru i ta tatou mau tamarii na roto i te mau parau e papa‘i atu tatou ia ratou. Ua papa‘i o Nephi e, « Ua itoito hoi tatou i te papa‘i ia haapii atu i ta tatou mau tamarii… i te faaroo i te Mesia, e ia haamaitai hoi i te Atua ».6

Ua faati‘a mai te peresideni Thomas S. Monson i te aamu o Jay Hess, e pairati manureva tei pupuhihia i roto i te reva o te fenua Anami Apatoerau i te mau matahiti 1960 : « No te maororaa e piti matahiti aita roa to’na utuafare i ite mai te mea ua pohe oia aore râ te ora noa ra oia. I te pae hopea ua faati‘a te mau taata tei tape‘a ia’na ia papa‘i i to’na utuafare, ua taoti‘ahia râ ta’na rata i raro mai i te 25 ta‘o ». Te ani ra te peresideni Monson : « Eaha ra ïa ta outou e o vau nei iho e parau i to tatou mau utuafare mai te mea tei roto tatou i teie huru—ma te oreraa i ite ia ratou hau atu i te piti matahiti e ma te ite ore mai te mea e ite faahou anei tatou ia ratou ? No to’na hinaaro i te papa‘i i te tahi mea e nehenehe i to’na utuafare ia ite e no ô mai ia’na ra, e no to’na hinaaroraa i te horo‘a’tu ia ratou te tahi mana‘o tauturu faufaa rahi, ua papa‘i te taeae Hess [i te mau parau i muri nei] : ‘E mea faufaa rahi teie nei mau mea : te faaipoiporaa hiero, te misioni, te haapiiraa teitei. A rohi, a haamau i te mau fâ, a papa‘i i te aamu, e pata i te mau hoho‘a e piti taime i te matahiti’ ».7

Eaha te mau parau ta outou e papa‘i atu i ta outou mau tamarii ahani e, 25 noa ta‘o e raro mai e faati‘ahia’tu outou ia papa‘i ?

Te metua tane ta’u i faahiti na na mua a‘enei, tei papa‘i no ni‘a i to’na mau haamana‘oraa no ni‘a i to’na orometua no te haapiiraa tuatahi, e aiû tamahine ta’na i teie nei ta’na e aupuru nei. Ua putapu oia i te ti‘aturiraa hanahana i tuuhia i ni‘a ia’na. Ia paari teie tamahine, eaha ïa te parau no to’na ananahi ? Eaha ta’na (te metua) e parau atu o te riro i te tomo hohonu roa i roto i to’na aau ? Eaha te mau parau e faaitoito atu ia’na, e e faateitei atu ia’na, e e tauturu atu ia’na ia faaea i ni‘a i te e‘a ? E tupu anei te taa-ê-raa ia rave oia i te taime no te muhumuhu atu e, « E tamarii oe na te Atua ? » E haamana‘o anei oia (te tamahine) i te hoê mahana e, ua pinepine to’na metua tane i te parau e, « Ua here au i te mau mea atoa no ni‘a ia oe » ?

E ere anei te reira ta to tatou Metua i te Ao ra i parau i Ta’na Tamaiti e ia tatou atoa ho‘i i To’na parauraa e, « Tau Tamaiti here teie » e ma te parau faahou â, « ua mauruuru roa vau ia’na » ?8

Ia riro te mau parau ta tatou e parau e e papa‘i ho‘i i ta tatou mau tamarii i te faaite i te here o to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, e no tatou atoa. E i muri iho, ia faaea tatou no te faaroo atu, i reira ho‘i e roaa atu ai i te tamarii ia paraparau mai i te mau mea rahi e te maere. E te parau nei au i te reira i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.