2010–2019
Teie mau mea ta’u i ite
Eperera 2013


Teie mau mea ta’u i ite

I roto i te mau mea atoa ta’u i tai‘o e i haapii e i apo mai, te parau mau faufaa roa a‘e e te mo‘a ta’u e nehenehe e pûpû atu, o to’u ïa iteraa papû taa ê no te Faaora o Iesu Mesia.

I te matahiti ra 1992, ua iva matahiti to’u taviniraa ei Tauturu no te Tino Ahuru Ma Piti e ua 22 atura matahiti ei melo no te Tino Ahuru Ma Piti, ua ti‘a to’u matahiti i te 68. Ua mana‘o a‘era vau e haamata i te hoê mea ta’u i topa te i‘oa, « E pehepehe oti ore ». Teie te tuhaa matamua o taua ohipa ra :

E mana‘o to’u i tera ra pô,

E mana‘o rahi e te hohonu.

Ua tae mai i to’u taime paruparu roa,

Rohirohi roa no te taoto atu.

E mahana ohipa rahi ho‘i no’u

E ua feruri i to’u nei vairaa.

O teie te mau mana‘o :

I to’u apîraa, aita atura ïa te 68 !

Ua ti‘a ia’u ia haere ma te tuteitei ore ;

Aore mauiui i te tapono.

Ua ti‘a ia’u ia tai‘o i te reni parau e piti taime

E faahiti faahou mai i te reira.

Ua ti‘a ia’u ia rave i te ohipa e rave rahi hora

E aita e faafaaearaa huti aho.

E te mau mea aita e noaa ia rave i teie nei

Ua aravihi roa ïa vau e ohie atoa.

Ahani ua ti‘a ia’u ia faaho‘i i ta’u matahiti i muri,

Ahani na’u e ma‘iti,

Eita roa vau e hoo i te matahiti no te apîraa,

E pau rahi au.

Oaoa iti rahi to’u ia haere i mua,

Ia vaiiho i to’u apîraa, noa’tu â te faahiahia.

Te mea ta’u e pau ia ho‘i au i muri

O te mea ïa ta’u i maramarama mai.

E ahuru matahiti i muri mai, ua faaoti atura vau e papa‘i faahou i te tahi reni no tera pehepehe :

Ua ma‘ue e ahuru matahiti, o vai tei ite i hea râ

E na reira atoa e rave rahi mauiui.

E auri i te tauupu, ua ore ïa te tuteitei ;

Afaro faahou mai nei te haereraa avae.

E auri ê e tape‘a ra i te a‘i—

Auê ïa hamaniraa maere !

Ua mo‘e ïa te parau no to’u ma‘i haaparuparu « polio » ;

Tei roto atura vau i te u‘i (a‘i) etaeta.

E itehia te mau tapa‘o o te ruhiruhiaraa.

Eita roa’tu te reira e maitai mai.

Te mea noa e tupu puai ra

O to’u ïa meharo ore.

E ani oe, « Te haamana‘o anei ra vau ia oe ? »

Oia mau, aita ho‘i oe i taui rahi roa.

Eiaha râ e riri mai

Ia ore au e haamana‘o i to oe i‘oa.

Parau mau, ua apo mai au i te tahi mau mea

Aita vau i hinaaro ia ite,

Ua hopoi mai râ te matahiti i te reira mau parau mau faufaa

E paari ai te varua.

I roto i te mau haamaitairaa atoa tei tae mai,

Te mea maitai roa a‘e o to’u oraraa

O te auhoaraa ïa e te tamahanahana

Ta’u i fana‘o mai roto mai i ta’u vahine iti.

Pauroa ta maua mau tamarii tei faaipoipo maitai,

E utuafare to ratou,

Te tamarii e te mootua,

Oioi roa ho‘i ratou i te paariraa.

Aita to’u mana‘o i taui rii a‘e

No ni‘a i te ahu-faahou-raa i te apîraa.

E ruhiruhia tatou i te hopea, na roto ho‘i i te reira

Te ite o te parau mau e tae mai ai.

E ani oe, « E aha to ananahi ?

Eaha ra to’u vairaa i reira ? »

E haere noa ïa i mua ma te amuamu ore.

A ani mai i te 88 o to’u matahiti !

E i te matahiti i ma‘iri a‘enei, teie te mau reni apî :

I teie nei, ua 88 matahiti to’u.

Ua tere vitiviti roa te mau matahiti.

Ua haere au, ua tuteitei, ua turu tootoo,

E i teie nei, ua na ni‘a i te faura‘o.

Taotooto vau e taotooto faahou,

Ua vai noa râ te mana autahu‘araa.

E no te mea atoa ua ere au i te pae tino

Te vai nei te mau apî rahi i te pae varua.

Ua ratere au na te ao atoa nei e ua mirioni maile

E mirioni faahou â.

E na roto i te pee‘utari,

Aita to’u mau tere i oti roa,

Ua ti‘a ia’u i teie nei ia parau papû e

Ua ite e ua here au i te Fatu.

Ua ti‘a ia’u ia faaite papû e o ratou no tahito ra

A poro noa ai au i Ta’na parau mo‘a.

Ua ite au, te mea ua amo Oia i Getesemane

Ua rahi roa ho‘i no te haro‘aro‘a.

Ua ite au, ua rave Oia i te reira no tatou paatoa ;

Aore Hoa rahi a‘e no tatou.

Ua ite au, e ho‘i faahou mai Oia

Ma te mana e te hanahana.

Ua ite au, e ite faahou vau Ia’na

I te hopea o te aamu o to’u nei oraraa.

E ma‘iri atu vau i te pae o To’na avae puta ;

E putapu atu vau i te anaaana o To’na Varua.

A parau atu ai to’u reo muhumuhu e te ruru e,

« To’u Fatu, to’u Atua, ta’u i ite ».1

E ua ite mau vau !

Na roto i te mau haamaramarama i muri mai to matou fare, e itehia te hoê aua tiare e te uru raau tapiri i te hoê anavai. Te hoê patu o te fare e taoti‘a ra i te aua tiare, ua po‘i roa ïa i te pohue Peretane (te « lierre »), ua me‘ume‘u maitai. E rave rahi roa matahiti teie pohue Peretane i te riroraa ei ofaaraa na te mau vini. Ua riro te mau vahi ofaaraa na roto i te aua ei vahi paruru i te mau manu mai te mau alope e te mau « ratons-laveurs » e te mau mimi e ratere mai.

I te hoê mahana, e arepurepuraa rahi tei tupu na roto i te pohue. E maniania iti rahi tei faaroohia, ua rere mai e 8 e aore râ 10 vini na roto mai i te uru raau no te turu i teie maniania. Ite atura vau i te tumu no taua arepurepuraa. Ua nee mai te hoê ôphi i te afaraa o te taura pohue e te tarere ra i mua noa mai i te haamaramarama, ua iriti atura vau ia’na mai reira mai. E piti puu i ni‘a i te tino o te ôphi—tapa‘o papû roa tena e, ua horomii oia e piti fanau‘a mai roto mai i te ofaaraa. 50 matahiti to matou faaearaa i to matou fare, e a tahi ra ohipa mai te reira te huru. E ohipa aita e tupu haere noa i roto i te hoê oraraa—to matou ïa mana‘o.

Nau mahana noa i muri iho, teie faahou â te tahi arepurepuraa, i teie râ taime, na roto ïa i te vine e tapo‘i ra i te aua uri. Hoê â maniania ta matou i faaroo e hoê â haaputuraa vini na rapae mai ta matou i ite. Ua ite matou o vai te tino haamăta‘u. Ua ta‘uma a‘era te mootua na ni‘a i te e‘a pa‘umaraa e ua tatara mai i te tahi faahou ôphi, te tape‘a papû noa roa i te ufa vini ta’na i haru e i haapohe mai roto mai i te ofaaraa.

Feruri atura vau, « Eaha ïa tera ? Te tomo-faahou-hia ra anei te Ô i Edene e te enemi ? »

Ei reira ua tae mai i to’u mana‘o te mau parau faaararaa a te mau peropheta. Eita tatou e vai-paruru-noa-hia i te faaûruraa o te enemi, i roto atoa i to tatou iho fare. E mea ti‘a ia tatou ia paruru i ta tatou mau fanau‘a.

Tei roto tatou i te hoê ao ri‘ari‘a e haamătau nei i te mau mea pae varua. No te utuafare, te faanahoraa tumu mau i roto i te tau e a muri noa’tu, tei raro a‘e ïa te reira i te aroraa o te mau puai tei itehia e tei ite-ore-hia. Te ohu noa ra te enemi. Ta’na fâ, o te haapêpêraa ïa ia tatou. Ia roaa ana‘e ia’na i te haaparuparu e i te haamou i te utuafare, ua manuia ïa oia.

Ua ite te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te faufaa teitei o te utuafare e te tutava nei ratou ia ora i te faito eita te enemi e haere mai e eiâ na roto i to ratou mau fare. E paruru e e hau ta tatou e ite mai, no tatou iho e no ta tatou mau tamarii, na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa ua rave tatou e na roto i te oraraa i te faito o te mau ohipa rii mâtau no te haapa‘o i te mau ture, te mau ohipa titauhia i te feia pee i te Mesia.

Ua parau o Isaia, « E o ta te parau ti‘a ra ohipa, o te hau ïa, e te hope o te parau ra, o te pe‘ape‘a ore ïa, e te ora e a muri noa’tu ».2

Te fafau-atoa-hia nei te reira hau i roto i te mau heheuraa ua parau te Fatu e, « Mai te mea râ ua ineine noa outou e ore outou e măta‘u ».3

Ua horo‘ahia te mana hope o te autahu‘araa no te paruru i te fare e te feia e noho ra i reira. Tei te metua tane ra te mana faatere e te hopoi‘a ia haapii i ta’na mau tamarii e ia haamaitai e ia horo‘a ia ratou i te mau oro‘a o te evanelia e te tahi atoa mau parururaa autahu‘araa ti‘a. Na’na e faaite i te here e te haapa‘o maitai e te faatura i te metua vahine ra ia ite mai ta raua mau tamarii i taua here ra.

Ua noaa ia’u ia ite e, e mana mau te faaroo, e ere noa i te hoê faaiteraa no te ti‘aturiraa. Aore re‘a mea tei puai a‘e i te pure faaroo o te hoê metua vahine parau-ti‘a.

A haapii ia outou iho e a haapii i to outou utuafare no ni‘a i te horo‘araa i te Varua Maitai e no ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia. Aore e ohipa mure ore e te rahi a‘e e rave atu outou maori râ tera i roto i te mau patu o to outou iho fare.

Ua ite tatou e, e tamarii varua tatou no na metua i te ra‘i, e tei ô nei tatou i ni‘a i te fenua nei no te farii i to tatou tino tahuti ia tamatahia tatou. Tatou e fana‘o nei i te tino tahuti, e mana to tatou i ni‘a i te mau varua ua ere i te reira.4 E ti‘amâraa to tatou no te ma‘iti ia au i to tatou hinaaro e no te rave e no te ma‘iti i ta tatou mau raveraa, aita râ ta tatou e ti‘amâraa no te ma‘iti i te mau faautu‘araa. E topa mai ihoa te reira.

Ua haapapûhia te Ti‘amâraa ia ma‘iti i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ei « ti‘amâraa morare », te auraa ra, e ma‘iti tatou i rotopu i te maitai e te ino. Te imi nei te enemi ia faahema ia tatou, ia faaohipa hape atu tatou i to tatou ti‘amâraa morare.

Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou, « ia ti‘a i te mau taata atoa ia haapa‘o i te mau haapiiraa e te mau parau tumu no te mau tau a muri atu ra, mai te au i te ti‘amâraa ta’u i horo‘a’tu ia’na ra, ia ti‘a i te taata atoa ia faautu‘ahia no ta’na iho mau hara ia tae i te mahana haavâraa ra ».5

Ua haapii o Alama, « aore ho‘i e ti‘a i te Atua ia hi‘o noa’tu i te hara ma te faati‘a e hoê iti a‘e ».6 No te maramarama mai i te reira, ua ti‘a ia tatou ia faataa ê te hara i te taata hara.

Ei hi‘oraa, i to ratou afa‘iraa mai i mua i te Faaora te hoê vahine tei haruhia i roto i te faaturi, e papû roa e, ua hara mau ihoa, ua faaafaro atura Oia i teie ohipa na roto e hitu ta‘o : « A haere, eiaha ra ia hara faahou ».7 Tera mau te varua no Ta’na taviniraa.

E mea faufaa te mana‘o faati‘ati‘a, tera râ, mai te mau mea faufaa atoa, ia u‘ana roa ana‘e te reira, e taui te reira ei mea ino. E mea ti‘a ia haapa‘o maitai tatou i te « apoo no te mana‘o faati‘ati‘a » ia ore tatou e topa’tu i roto. No te faati‘a-noa-raa e tae mai na roto i te haaparuparuraa i te mau ture o te fenua no te faati‘a i te tahi mau raveraa viivii ia haamanahia e te ture, eita te reira e faaiti i te mau faautu‘araa teimaha i te pae varua e tae mai na roto i te ofatiraa i te ture no te viivii-ore a te Atua.

Ua fanau-pauroa-hia te taata e te Maramarama o te Mesia, e faaûruraa te reira e te arata‘iraa, o te faati‘a i te taata atoa ia ite mai i te maitai e te ino. Te mea e rave atu tatou e teie maramarama e te huru tatou e pahono ai i teie mau muhumuhuraa ia ora i te oraraa parau-ti‘a, e tuhaa ïa te reira no te tamataraa i te tahuti nei.

« Inaha hoʻi, ua horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau taata atoa ra ia ite ratou i te maitai e te ino ; no reira te faaite atu nei au ia outou i te rave‘a e taa ê ai ; o te mau mea atoa hoʻi te titau mai ia rave i te maitai, e te titau hoʻi ia faaroo i te Mesia, ua haaponohia mai ïa i te mana e te hamani maitai a te Mesia ; no reira e ti‘a ia outo i te ite papû roa e, no ô mai ïa i te Atua ra ».8

E mea ti‘a roa ia tatou tata‘itahi ia vai ineine noa no te pahono i te faaûruraa e i te mau muhumuhu o te Varua Maitai. E rave‘a ta te Fatu no te manii mai i te maramarama mâ i roto i to tatou feruriraa no te muhumuhu mai ia tatou, no te arata‘i mai, no te haapii mai e no te faaara mai. E ti‘a i te tamaroa tata‘itahi e i te tamahine tata‘itahi na te Atua ia ite i te mau mea e ti‘a ia ratou ia ite i tera ra iho taime. A haapii mai nahea ia farii e ia rave mai te au i te faaûruraa e te heheuraa.

I roto i te mau mea atoa ta’u i tai‘o e i haapii e i apo mai, te parau mau faufaa roa a‘e e te mo‘a ta’u e nehenehe e pûpû atu, o to’u ïa iteraa papû taa ê no te Faaora o Iesu Mesia. Te ora nei Oia. Ua ite au te ora nei Oia. E ite vau No’na. E No’na ua ti‘a ia’u ia faaite papû. O Oia to tatou Faaora, to tatou Ora. Te vai nei to’u ite papû i te reira. O ta’u ïa e faaite papû atu nei na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.