2010–2019
«O teie ho‘i ta’u ohipa e to’u hanahana»
Eperera 2013


« O teie ho‘i ta’u ohipa e to’u hanahana »

Ua horo‘a hua mai te Atua i To’na mana i te feia e farii e e faatura i To’na autahu‘araa, e na te reira e arata‘i atu ia ratou i te mau haamaitairaa no te tahuti ore e no te ora mure ore tei fafauhia.

E te peresideni Packer e, e tia‘i atu matou i te puhararaa no te 98 matahiti o ta oe pehepehe. E mau haapiiraa faahiahia mau ta’na i horo‘a mai ia tatou.

Maa hepetoma i ma‘iri a‘enei, e pô to‘eto‘e e te poiri mau, ua hi‘o maere maua ta’u vahine, o Barbara, i te ra‘i. E au e, ua anaana roa na milioni feti‘a e te nehenehe atoa. Ua huri a‘era vau i te api i roto i te Poe Tao‘a Rahi e ua tai‘o faahou ma te maere i te mea ta te Fatu te Atua i parau ia Mose : « E na’u i hamani i te mau ao aore e hope ia tai‘ohia ; e ua hamani au ia ratou no ta’u ra opuaraa ; e na roto i te Tamaiti, oia ho‘i, i ta’u Fanau Tahi i hamani ai au ia ratou » (Mose 1:33).

I teie tau, na te hi‘o feti‘a ra Hubble e haapapû nei i te rahi mau o te mea ta Mose i ite. Te parau nei te mau aivanaa faatere ia Hubble, ua riro te puturaa paraneta ra, te « Voie Lactée », tei roto atoa ho‘i to tatou fenua e ta tatou mahana i te hoê tuhaa iti, hoê o na 200 miria puturaa paraneta. No’u nei, e ohipa fifi ïa ia haro‘aro‘a i te reira, e aita e noaa ia taa hohonu roa, no te aano pai e te rahi mau o te mau hamaniraa a te Atua.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te mana i hamani i te ra‘i e i te fenua nei, o te autahu‘araa ïa. Tatou te mau melo o te Ekalesia, ua ite tatou e, te puna o te mana o teie autahu‘araa, o te Atua Mana Hope e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. E ere te autahu‘araa te mana noa ua hamanihia te ra‘i e te fenua nei, o te mana atoa râ ua faaohipa te Faaora i roto i Ta’na taviniraa i roto i te tahuti nei no te faatupu i te mau semeio, no te haamaitai e no te faaora i te feia ma‘i, no te faaho‘i mai tei pohe i te ora, e, ei Tamaiti Fanau Tahi na to tatou Metua, no te faaoromai atoa i te mauiui rahi i Getesemane e i Kalavary—e na reira ua faaoti i te ture no te parau-ti‘a ma te aroha e ua faafana‘o mai i te Taraehara mure ore ma te upooti‘a atoa i ni‘a i te pohe pae tino na roto i te Ti‘a-faahou-raa.

O te mau taviri no taua haamanaraa autahu‘araa ra e no taua atoa mana ra, Ta’na i horo‘a ia Petero, Iakobo e Ioane e i Ta’na atoa mau aposetolo no te haamaitai ia vetahi ê e no te taati i ni‘a i te ra‘i ra i te mea i taatihia i ni‘a i te fenua nei.

Te mana o te autahu‘araa, o te hoê horo‘a mo‘a ïa e te faufaa rahi a te Atua. E mea taa ê te reira i te haamanaraa autahu‘araa, inaha e parau faati‘a te haamanaraa no te rave atu na roto i te i‘oa o te Atua. Te parau faati‘a e aore râ te faatoro‘araa, e horo‘ahia ïa na roto i te tuuraa rima. E tae mai te mana o te autahu‘araa ia ti‘amâ te feia e faaohipa ra i te reira, e ia rave ratou ia au i te hinaaro o te Atua. Mai ta te peresideni Spencer W. Kimball i parau, « Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou paatoa, te feia e mau nei i te autahu‘araa, te tahi haamanaraa, are‘a râ, e mea na roto ana‘e i to tatou iho parau-ti‘a ta tatou e nehenehe ai e titau mai i te mau mana o te ra‘i mai » (« Boys Need Heroes Close By », Ensign, Me 1976, 45)

I te tau hanahana ra no te Faaho‘i-faahou-raa mai e te faati‘a-faahou-raa o te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei i to tatou anotau, ua pou mai o Ioane Bapetizo ; o Petero, Iakobo e o Ioane ; o Elia ; e o Eliaha i ni‘a i te fenua nei no te faaho‘i faahou mai na roto i te peropheta Iosepha Semita i te mau taviri atoa e te haamanaraa autahu‘araa atoa e ti‘a no te mau ohipa a te Atua i teie mau mahana hopea nei.

E mea na roto i teie mau taviri, teie haamanaraa e teie ho‘i mana te Ekalesia a Iesu Mesia i faanahohia ai i teie anotau, e o te Mesia i te upoo no te arata‘iraa i Ta’na peropheta ora, o Thomas S. Monson, tauturuhia e te mau aposetolo, tei pii-papû-hia e tei faatoro‘ahia.

I roto i te faanahoraa rahi a to tatou Metua i te Ao ra no te tuuraa i te autahu‘araa, na te mau tane ana‘e te hopoi‘a ia faatere i te autahu‘araa, e ere râ o ratou te autahu‘araa. Ua taa ê te ohipa a te mau tane e a te mau vahine, are‘a râ, ua aifaito te faufaa o to ratou ti‘araa. Mai te vahine o te ore e nehenehe e hamani i te tamarii aita ana‘e e tane, aita atoa ta te tane e nehenehe e faaohipa hope roa i te mana o te autahu‘araa no te faati‘a i te utuafare mure ore aita ana‘e e vahine. Ia haapotohia te parau, i roto i te hi‘oraa atea o te mure ore, toopiti atoa ra, te mana ia fanau e te mana o te autahu‘araa, te amohia nei e te tane raua te vahine. E ei tane faaipoipo e ei vahine faaipoipo, e ti‘a i te tane e te vahine ia tutava ia pee i to tatou Metua i te Ao ra. E mea ti‘a ia riro te mau faufaa Keresetiano mai te here, te haehaa e te faaoromai ei tutonuraa no raua a titau noa ai raua i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i roto i to raua oraraa e no to raua utuafare.

E mea faufaa roa ino ia maramarama tatou e, ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra i te hoê rave‘a no Ta’na mau tamaroa atoa e Ta’na mau tamahine ia farii i te mau haamaitairaa e ia haapuaihia na roto i te mana o te autahu‘araa. Teie te tumu rahi i roto i te faanahoraa o te Atua no Ta’na mau tamarii varua, mai Ta’na iho i parau : Inaha, o teie ho‘i ta’u ohipa e to’u hanahana ho‘i ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39).

I roto i te heheuraa tei horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita i te tuhaa 81 no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te faataa nei te Fatu e, ua riro te mana o te autahu‘araa no te « aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e a faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra » (irava 5).

« E i te raveraa i teie mau mea nei e maitai rahi roa a‘e ta oe e faatupu i to oe na mau taata tupu, e e faarahi ho‘i i te hanahana no’na o tei riro ei Fatu no oe » (PH&PF 81:4).

A feruri ai tatou i te hoho‘a ia aupuru i te feia paruparu, ia faateitei mai i te rima tautau ra e ia faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra, te haamana‘o ra vau i te hoê tamahine iti ra, hitu matahiti, tei faaite i to’na papa ruau i te hoê tumu tomati ta’na i tanu te huero i roto i te hoê ohipa i te haapiiraa tuatahi.

Ua faataa mai oia e, no roto mai te hoê huero iti ra e tupu mai ai te hoê tumu. E ia aupuruhia te tumu, e hotu mai te maa e rave rahi e tei roto i te maa tata‘itahi te huero e rave rahi.

Ua parau a‘era oia, « E ahani teie mau huero atoa e tanuhia ma te horo‘a mai i te tomati e rave rahi, e e tanu faahou oe i to te reira mau huero, te tahi rii noa tau, ua mirioni ta oe mau tomati ».

« E pauroa te reira » ua faahiahia oia i te parau, « no roto mai i te hoê noa huero iti ».

E ua parau atura oia, « Fatata roa ta’u tumu i pohe. Ua vaiiho noa vau ia’na i roto i te hoê piha poiri e ua mo‘e ia’u i te pîpî ia’na i te pape. I to’u haamana‘oraa ia’na, ua oriorio roa e e au ra e, ua pohe oia. Ua ta‘i rii au no te mea ua mana‘o vau i na mirioni tomati o te ore e hotu mai ».

Anaanatae roa a‘era oia i te faati‘a atu i to’na papa ruau no ni‘a i te « semeio » i tupu.

Ua faataa oia, « ua parau mai mama ia’u e, peneia‘e aita te tumu tomati i pohe roa. Peneia‘e ua hinaaro noa oia i te tahi rii pape e te tahi rii mahana no te ora faahou mai.

« Ua tano roa ïa oia. Ua pîpî rii au ia’na i te pape e ua tuu atura i te vahi maramarama. E maere oe ! » ua parau oia. « Ua ora faahou mai, e i teie nei e faahotu mai oia i tau mirioni tomati ! »

No teie tumu tomati ta’na, tei rahi te faito puai, are‘a râ, tei paruparu e tei oriorio no te tahi noa hape haamana‘oraa, ua haapuaihia e ua ora faahou mai na roto i te faatere-ohie-raa i te pape e te maramarama e te rima here e te aupuru a te tamahine iti ra.

Te mau taea‘e e te mau tuahine—ei tamarii varua mau na to tatou Metua i te Ao ra—e faito puai atua to tatou e te oti‘a ore. Ia ore râ tatou e ara maitai, e nehenehe ta tatou e riro mai mai teie tumu tomati tei oriorio. E nehenehe ta tatou e hahi ê i te haapiiraa tumu mau e i te evanelia a te Mesia e e riro roa mai ei taata nava‘i ore i te maa e te oriorio, inaha ua iriti tatou ia tatou iho mai raro a‘e mai i te maramarama hanahana e te pape ora o te here mure ore o te Faaora e o te mana o te autahu‘araa.

Te feia te mau nei i te autahu‘araa, e o te ore e manuïa i te tutava tamau noa no te faatura i te reira na roto i te taviniraa i to ratou utuafare e ia vetahi ê, e riro mai ïa ratou mai te feia aita e farii nei i te mau haamaitairaa e au i te mana o te autahu‘araa, e papû roa araua‘e e oriorio roa’tu i te pae varua, inaha ua faaere ratou ia ratou iho i te maa pae varua faufaa rahi, i te maramarama e i te mana o te Atua i roto i to ratou oraraa—mai te huru atoa o te tumu tomati tei rahi i te faito puai are‘a râ ua haapa‘o-ore-hia e ua oriorio.

E nehenehe e e mea ti‘a i taua iho mana o te autahu‘araa ra tei hamani i te mau ao, te mau puturaa paraneta e te ao nui, ia riro ei tuhaa o to tatou oraraa no te aupuru, no te haapuai e no te haamaitai i to tatou utuafare, to tatou mau hoa e to tatou taata tupu—ia haapotohia te parau, no te rave i te mau mea e rave te Faaora ahani tei rotopu Oia ia tatou i teie mahana no te tavini.

E te fâ matamua o te mana o te autahu‘araa, o te haamaitairaa ïa, o te haamo‘araa e o te tamâraa ia tatou ia nehenehe ia tatou ia ora tahoê e to tatou utuafare i mua i te aro o to tatou na metua i te ra‘i, ma te taatihia e te taatiraa a te autahu‘araa, ma te rave i te ohipa maere a te Atua e a Iesu Mesia ia haaparare e a muri noa’tu To Raua maramarama e hanahana.

E no reira, a maa ava‘e i teie nei, ua horo‘ahia mai te rave‘a ia’u ia amui atu i roto i te hamaniraa i te haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, e video te reira tei topahia te i‘oa Haapuai i te utuafare e te Ekalesia na roto i te Autahu‘araa.

Ua iritihia teie DVD apî e te taururu mau, i roto e 66 reo. Te haapii nei te reira nahea te mana o te autahu‘araa e nehenehe ai e haamaitai, e faaoraora e e faaora faahou â i to outou oraraa, te oraraa o to outou utuafare e te oraraa o te mau melo atoa o te Ekalesia.

E faaite te reira ia tatou paatoa—te mau tane, te mau vahine, te mau tamarii ; tei faaipoipohia, te ivi, e aore râ te otahi ; e te taata noa’tu to’na oraraa—nahea tatou e nehenehe ai e farii mai i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa. E mau tuhaa, 8 e aore râ 12 minuti te maoro, o te faataa nei no ni‘a i te mau taviri, te haamanaraa e te mana o te autahu‘araa e nahea te reira e haapuai ai i te taata hoê, te utuafare e te Ekalesia.

Hoê hoho‘a tei tavirihia i roto i te fare pionie na‘ina‘i o to’u tupuna vahine i te pae o to’u mama, o Mary Fielding Smith. E vahine ivi oia na Hairamu, te tuaana o te peropheta Iosepha. Ei metua tootahi, e na roto i to’na faaroo i te autahu‘araa, ua pii e ua turu‘i oia i ni‘a i taua mana ra no te aupuru e no te haamaitai i ta’na mau tamarii i roto i te here e te maramarama o te evanelia. I teie mahana, te haamaitai nei to’na huaai, tauasini e tauasini feia faatere faaroo e melo o te Ekalesia, ia’na no to’na faaroo, to’na itoito e to’na hi‘oraa maitai.

Ua ineine teie haapiipiiraa apî na te feia faatere i ni‘a i te Itenati i ni‘a ia LDS.org, ua matara i te mau taata atoa, ia hi‘o e ia ite mai ratou (wwlt.lds.org). Ua nehenehe ta outou e hi‘o ti‘a’tu i ni‘a ia LDS.org e aore râ ua nehenehe ta outou e faauta uira mai i ni‘a i ta outou matini roro uira, te niuniu afa‘ifa‘i e te iri papa‘i roro uira.

Ua ani mai te Peresideniraa Matamua i « te mau peresideniraa tĭtĭ e i te mau episekoporaa ia faataa hoê e aore ra, hau atu, apooraa tĭtĭ e aore ra, apooraa paroisa, no te mata‘ita‘i i te DVD [taatoa]. E aparau te mau apooraa tĭtĭ e paroisa e nahea ia faaohipa i te mau haapiiraa tei vauvauhia ». (Rata na Peresideniraa Matamua, 1 no fepuare 2013).

E faaûru atu te mea i roto ma te faaitoito atoa i te mau melo i roto i te apooraa a te mau pŭpŭ autahu‘araa, a te Sotaiete Tauturu, a te Haapiiraa Sabati, a te Feia Apî Tamahine, a te Feia Apî Tamaroa (ratou ihoa râ e faaineine ra no te misioni) e a te Paraimere, e aore râ i te taime no te haapiiraa i te pae o te Sabati. I muri iho, e ti‘a ai i te mau melo o te apooraa ia faaitoito i te taata hoê e i te mau metua ia faaohipa atoa i teie faaiteiteraa i roto i to ratou utuafare. Te mau taea‘e e te mau tuahine, na te mau melo atoa o te Ekalesia teie haapiipiiraa a te feia faatere. E te mau metua, a hi‘o, a faaite e a tauaparau i te mea ua haapii e ua putapu outou i ta outou mau tamarii, e a vaiiho atu ia ratou ia mata‘ita‘i e ia rave i taua mea ra e outou atoa, ia haapuaihia to outou utuafare na roto i te autahu‘araa.

Ua parau o Iesu e :

« Te taata i hiaai ra, e haere mai oia ia’u nei a inu ai » (Ioane 7:37).

« Area te inu i te pape e horo‘a hia’tu e au nei, e ore roa ïa oia e po‘iha faahou, e riro râ taua pape e horo‘a hia’tu e au na’na ra, ei pape pihaa i roto ia’na iho, e ti‘a i te pihaa raa e tae noa’tu i te ora mure ore ra » (Ioane 4:14).

« O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia’u ra… e maramarama ora ïa to’na » (Ioane 8:12).

Ia mana‘o noa’tu te tahi o outou e, to outou faaroo e aore râ to outou iteraa papû no ni‘a i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra, ua iti a‘e i te mea ti‘a, a fariu hope roa’tu i te Faaora ra. Ia rave mai To’na maramarama e Ta’na pape ora no outou e no to outou utuafare i te mea ta te tahi rii pape e te maramarama i rave no te faaho‘i mai i te ora i te hoê tumu tomati paruparu.

I teie nei, ua haamata na vau e te mau mea maere i roto i te mau hamaniraa a te Atua na roto i te mana o te autahu‘araa. Te ti‘a nei au i ô nei ma te uiui e, mai te rahiraa o outou atoa paha, ua nehenehe anei te mana o te Atua no te haapii e no te haamaitai ia tatou ia haro‘aro‘a-hope-hia. Ua rahi roa ho‘i to te reira hanahana e to te reira puai.

Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « Te autahu‘araa o te hoê ïa parau tumu mure ore, e i vai na i te Atua ra mai te haamataraa e e na reira noa e a muri noa’tu, aore o’na e mahana matamua, aore ho‘i e matahiti hopea » (Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [2007], 118).

Ua horo‘a hua mai te Atua i To’na mana i te feia e farii e e faatura i To’na autahu‘araa, e na te reira e arata‘i atu ia ratou i te mau haamaitairaa no te tahuti ore e no te ora mure ore tei fafauhia.

Te faaite papû nei au e, e mea na roto i te autahu‘araa te ohipa a Iesu Mesia e rave-faaoti-hia nei. O te mana te reira ua hamani to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti Here i teie nei ao ma te faahaere i te faanahoraa rahi oaoa no tatou nei. Ia vai noa to tatou mana‘o paari no te titau mai i te haapuairaa i roto i to tatou oraraa, te oraraa o to tatou utuafare, e Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na roto i te mana o te autahu‘araa o te Atua, o ta’u ïa pure haehaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.