2010–2019
Tae atu ai i te farerei-faahou-raa
Eperera 2013


Tae atu ai i te farerei-faahou-raa

Te pure nei au ia haamaitai mai e ia haapa‘o mai te Fatu ia outou, to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine. Ia vai ia outou na te hau Ta’na i fafau mai, i teie nei e i te mau taime atoa.

To’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, auê ïa amuiraa faahiahia. Ua ite au e, ua tû to outou mana‘o e to’u nei ia parau e, ua faaûruhia te mau a‘oraa. Ua haaputapuhia to tatou aau, e ua haapuaihia to tatou iteraa papû no teie ohipa hanahana e ua parahi mai te Varua o te Fatu i roto ia tatou. Ia haamana‘o maoro na tatou i te mea ta tatou i faaroo i teie na mahana toopiti i ma‘iri. Te a‘o atu nei au ia outou ia tuatapapa atu â i te mau a‘oraa ia nene‘ihia te reira i roto i te mau ve‘a papa‘i o te Ensign e te Liahona.

Te faatae atu nei matou i to matou mauruuru i te feia atoa i paraparau mai ia tatou, na reira atoa i te feia i pûpû mai i te mau pure. Hau atu ra, e mea putapu mau e e mea faaûru mau te mau himene. Ua here tatou i ta tatou pŭpŭ himene o te fare menemene e mauruuru atoa i te tahi atu mau pŭpŭ i himene mai.

Te tahoê nei tatou no te haamauruuru i te mau tino no te peresideniraa rahi e no te apooraa faatere o te Feia Apî Tamahine tei haamauruuruhia inanahi ra. Ua riro ta ratou taviniraa ei taviniraa maitai na reira atoa to ratou pûpûraa ia ratou iho.

Ua paturu tatou, na roto i te afa‘iraa i te rima i ni‘a, i te mau taea‘e e te mau tuahine tei piihia no te mau ti‘araa apî i roto i teie amuiraa. Ua hinaaro matou ia ite mai ratou e, te anaanatae nei matou i te taviniraa e o ratou i roto i te opuaraa a te Fatu.

E Ekalesia na te ao nei ta tatou, te mau taea‘e e te mau tuahine. Ua itehia to tatou mau melo na te mau fenua atoa. Te taparu nei au ia outou ia vai outou ei huiraatira maitai i te fenua ta outou e ora ra, e ei mau taata tupu maitai i roto i to outou mau oire, ma te toro atu i te rima tauturu i te feia no te tahi atu haapa‘oraa, mai i to tatou iho mau taata. Ia vai noa to tatou mana‘o farii, na reira atoa to tatou mana‘o mărû e te aroha, i mua i te feia e ere no ta tatou haapa‘oraa e o te ore e au i ta tatou mau faatureraa. E poro‘i no te here e no te mana‘o maitai ta te Faaora i faatae mai i te mau tane e i te mau vahine atoa i ni‘a i te fenua nei. Ia pee noa na tatou i To’na hi‘oraa.

Te pure nei au ia vai ara tatou i te mau hinaaro o te feia e faaati nei ia tatou. Te vai ra, i rotopu ihoa râ i te feia apî, tei haafifi rahi ia ratou i roto i te raau taero, te peu viivii, te hoho‘a faufau, e te vai atura. Te vai ra, te vai otahi nei ratou, mai te mau vahine ivi e te mau tane ivi, e te hinaaro nei ratou i te faahoaraa e te mana‘ona‘oraa a vetahi ê. Ia vai ineine na tatou no te toro atu ia ratou i te rima tauturu e te aau aroha.

Te ora nei tatou i te hoê tau o te aamu o te ao nei i reira te mau tamataraa paari e rave rahi, e noa’tu râ, te vai atoa nei te mau fana‘oraa rahi e te mau tumu rarahi ia oaoa. Oia mau, te vai ra te mau taime e faaruru atu tatou i te inoino, te oto i te aau e tae noa’tu te mau ati rarahi i roto i to tatou oraraa. E noa’tu râ, ia tuu tatou i to tatou ti‘aturi i te Fatu ra, e tauturu mai Oia ia tatou i roto i ta tatou mau fifi, noa’tu te huru o taua mau fifi ra. Ua horo‘a mai te Salamo i te hoê haapapûraa : « Ia tapae noa mai te oto i te ahiahi ; e riro râ i te oaoa ia po‘ipo‘i ».1

To’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, ua hinaaro vau ia ite mai outou i to’u mauruuru rahi no te evanelia a Iesu Mesia, tei faaho‘i-faahou-hia mai i teie mau mahana hopea nei na roto i te peropheta Iosepha Semita. O te reira te taviri no to tatou oaoa. Ia vai na te haehaa e te aau pure i roto ia tatou, e te faaroo e, e nehenehe i to tatou Metua i te Ao ra e arata‘i e e haamaitai ia tatou i roto i to tatou oraraa.

Te vaiiho nei au i to’u ite e to’u iteraa papû ia outou e, te ora nei te Atua, te faaroo nei Oia i te mau pure o te aau haehaa. Te paraparau nei Ta’na Tamaiti, to tatou Faaora e Ora, ia tatou tata‘itahi : « Inaha, te ti‘a noa nei au i te uputa, te patoto atu nei ; ia faaroo mai te hoê taata i tau reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia’na ra ».2 Ia ti‘aturi na tatou i teie mau parau e ia apî mai tatou i teie fafauraa.

Ua hope teie amuiraa i teie nei, e te ti‘aoro nei au i te mau haamaitairaa o te ra‘i i ni‘a ia outou tata‘itahi. Ia î na to tatou mau fare i te hau, te au maitai, te peu maitai e te here. Ia î na to outou utuafare i te Varua o te Fatu. Ia aupuru na outou e ia faaamu outou i to outou iteraa papû no te evanelia, ia riro te reira ei parururaa ia outou i mua i te mau tupa‘ipa‘iraa a Satane.

Tae atu ai i te farerei-faahou-raa i roto e ono ava‘e, te pure nei au ia haamaitai mai e ia haapa‘o mai te Fatu ia outou, to’u mau taea‘e e to’u mau tuahine. Ia vai ia outou na te hau Ta’na i fafau mai, i teie nei e i te mau taime atoa. Mauruuru no ta outou mau pure no’u e no te mau Hui mana faatere atoa. E mauruuru iti rahi mau to matou ia outou. Na roto i te i‘oa o to tatou Faaora e Ora, ta tatou e tavini nei, o Iesu Mesia, te Fatu, amene.