2010–2019
E mau tamarii tamahine matou na to tatou Metua i te Ao ra
Eperera 2013


E mau tamarii tamahine matou na to tatou Metua i te Ao ra

Ei mau tamahine na te Atua, e mea faahiahia e te taa ê tatou i roto i to tatou huru e i to tatou mau iteraa. Noa’tu râ i te reira, e mea faufaa ta tatou tuhaa—no te mea e mea faufaa tatou.

I te mau hepetoma atoa, te faahiti nei te feia apî tamahine na te ao atoa nei i te parau tumu a te Feia Apî Tamahine. Noa’tu eaha te reo, te taime atoa e faaroo vau i teie mau parau : « E mau tamarii tamahine matou na to tatou Metua i te Ao ra, o tei here ia matou e te here nei matou Ia’na »,1 e haapapû mai te Varua i to’u varua e, e parau mau te reira. E ere te reira i te hoê noa haapapûraa i to tatou ti‘araa iho taata—o vai tatou—e faaiteraa atoa râ te reira e, na vai tatou. E mau tamahine tatou na te hoê taata faateiteihia !

Ua farerei au i roto i te mau fenua atoa i te mau feia apî tamahine ti‘aturi papû e te maramarama te parau, tei î i te maramarama, tei aravihi i roto i te ohipa e te mau tamataraa, e faaroo mâ e te ohie noa to ratou. E mea viivii ore ratou. E mea haapa‘o papû ratou i te mau fafauraa, o te ti‘a nei « ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ».2 Ua ite ratou o vai ratou e eaha to ratou ti‘araa faufaa no te paturaa i te basileia o te Atua.

I te tau tei te fare haapiiraa tuarua vau, e melo vau no te Feia Ori no BYU. I te hoê pu’e tau mahanahana, ua fana‘o ta matou pŭpŭ i te tere faaati i te mau misioni i Europa. Ua riro taua pu’e tau ra ei pu’e tau fifi no’u, i te mea e, tau ava‘e na mua’tu ua faaru‘e ta‘ue mai to’u metua tane. Tei te fenua Etotia matou, ua tupu to’u mana‘o otahi e te haaparuparuraa i roto ia’u. Ua ori matou i roto i te hoê fare pureraa i taua pô ra, e i muri iho i ta matou oriraa, ua haere atu matou i te fare misioni i piha‘i iho noa mai. A haere ai au i reira, ite atura vau i te hoê ofa‘i i roto i hoê aua nehenehe i piha‘i iho noa i te uputa. Teie te mau parau ta’u i tai‘o i ni‘a iho, « Noa’tu eaha to oe huru, a rave maitai i ta oe tuhaa ». I taua taime ra, ua puta roa taua mau parau ra i roto i to’u aau, e ua mana‘o a‘era vau e, te faatoro mai nei te mau mana o te ra‘i i to’na rima no te horo‘a mai i te hoê poro‘i ia’u. Ua ite a‘era vau e, ua ite te hoê Metua here i te Ao ra ia’u. Ua ite a‘era vau e, aita vau i vai otahi noa. Ua ti‘a noa vau i roto i taua aua ra ma te roimata i roto i to’u na mata. « Noa’tu eaha to oe huru, a rave maitai i ta oe tuhaa ». Na taua faahitiraa parau ohie ra i faaapî faahou i to’u iteraa e, ua ite te Metua i te Ao ra ia’u, e e faanahoraa Ta’na no to’u oraraa e na te varua ta’u i farii i tauturu ia’u ia haro‘aro‘a e, e mea faufaa ta’u tuhaa.

I muri a‘e, ua haapii mai au e, i te hoê taime ua faaitoito atoa teie mau parau i te peropheta David O. Mckay i te tau a tavini ai oia ei misionare taure‘are‘a i Etotia. Ua ite oia i te reira i ni‘a i te hoê ofa‘i i ni‘a i te hoê fare, i te hoê taime paruparu to’na mau mana‘o i roto i to’na oraraa e i roto i ta’na misioni, e ua faateitei mai teie mau parau ia’na. E rave rahi matahiti i muri mai, a tupararihia ai taua fare ra, ua imi oia i te rave‘a ia roaa mai taua ofa‘i ra ia’na, e ua tuu i te reira i roto i te aua o te fare misioni.3

Ei mau tamahine na te Atua, e mea faahiahia e te taa ê tatou i roto i to tatou huru e i to tatou mau iteraa. Noa’tu râ i te reira, e mea faufaa ta tatou tuhaa—no te mea e mea faufaa tatou. E riro paha ta tatou mau horo‘araa i te mau mahana atoa no te faaamu, no te haapii e no te aupuru ia vetahi ê, ei mau mea matarohia, ei mau mea iti roa, e i te tahi taime, ei mau mea haamâ, e noa’tu râ, ia haamana‘o ana‘e tatou i te reni matamua o te parau tumu a te Feia Apî Tamahine—« E mau tamarii tamahine matou na to tatou Metua i te Ao ra, o tei here ia matou »—na te reira e faatupu i te taa-ê-raa rahi i roto i to tatou mau autaatiraa e ta tatou mau pahonoraa.

Aita i maoro a‘enei, ua pohe to’u metua vahine nehenehe e 92 matahiti te paari. Ua vaiiho mai oia i to’na oraraa tahuti nei mai te au i ta’na i ora mai—ma te hau. E ere to’na oraraa mai te au i ta’na i faanahonaho. Ua pohe ta’na tane faaipoipo, to’u metua tane, i te 45raa o to’na matahiti, ma te vaiiho ia’na e e toru tamarii—o vau e to’u na taea‘e e piti. Ua ora oia e 47 matahiti ei vahine ivi. No te tauturu i to matou utuafare ua riro oia ei orometua haapii i te fare haapiiraa i te ao, e ei orometua haapii faata‘i piana i te pô. Na’na atoa i atuatu i to’na metua tane paari, oia ho‘i to’u papa ruau, te ora ra i piha‘i iho noa mai. Ua imi oia i te rave‘a ia tae matou paatoa i te haapiiraa tuarua. Oia mau, ua onoono papû oia ia tupu mau te reira, ia riro ho‘i matou ei « feia horo’a ». E aita oia i amuamu noa a‘e. Ua haapa‘o oia i ta’na mau fafauraa, e no te mea ua na reira oia, ua tiaoro oia i te mau mana o te ra‘i ia haamaitai mai i to matou utuafare e ia faatae mai i te mau semeio i te tahi taime. Ua ti‘aturi oia i ni‘a i te mana o te pure, i ni‘a i te autahu’araa e i ni‘a i te mau parau tohu o te fafauraa. Ua haapa‘o maitai oia i roto i ta’na ohipa taviniraa i te Fatu. Na to’na faaroo aueue ore i faaetaeta ia matou, ta’na mau tamarii. Ua faahiti pinepine oia i ni‘a ia matou i te papa‘iraa : « Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta’u i parau ra ; ia ore râ outou ia rave i ta’u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira ».4 Ua riro te reira ei parau rahi na’na, e ua ite oia e, e parau mau te reira. Ua maramarama oia i te auraa ia haapa‘o i te fafauraa. Aita to te ao nei i ite ia’na. Aita oia i hinaaro i te reira. Ua maramarama ia’na o vai oia e na vai oia—e tamahine na te Atua. E nehenehe e parau no ni‘a i to matou metua vahine e, ua rave maitai oia i ta’na tuhaa.

No ni‘a i te mau vahine e te mau metua vahine, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley i te hoê taime e :

« Eiaha roa’tu tatou e haamo’e i te puai o te mau vahine… Na te mau metua vahine e haaputapû maitai i te oraraa o ta ratou mau tamarii… Na te mau metua vahine e faaamu ia ratou e e arata‘i ia ratou i ni‘a i te haerea o te Fatu. E faufaa rahi ta ratou faaûruraa…

« Na ratou e hamani i te ora. Na ratou e faaamu i te tamarii. Na ratou e haapii i te mau tamahine apî. O ratou to tatou hoa hoê roa. O ratou to tatou apiti no te patu i te basileia o te Atua. E ohipa nehenehe mau ta ratou, e mea faahiahia ta ratou tauturu ».5

E no reira, nahea te hoê metua vahine e te hoê metua tane e ninii ai i roto i ta raua tamahine here i te parau mau hanahana e te mure ore e, e tamahine oia na te Atua ? Nahea tatou ia tauturu ia’na ia taahi i rapae i te ao e ia taahi i roto i te basileia o te Atua ?

I roto i te hoê ao e topa noa’tu ra te mau faufaa morare, e hinaaro te feia apî tamahine i te mau vahine e te mau tane no te « tia ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ». Aita â teie huru i riro a‘enei ei ohipa faufaa mai teie nei tau te huru. E hinaaro te feia apî tamahine i te mau metua vahine e i te mau arata‘i tei riro ei hi‘oraa no te vahine viivii ore. E te mau metua vahine, e mea faufaa rahi te auraa i rotopu ia outou e ta outou tamahine, e na reira atoa to outou hi‘oraa. Te huru no to outou here e to outou faatura i to’na metua tane, i to’na autahu’araa, e i ta’na ohipa hanahana, e itehia te reira, e peneia‘e e rahi roa’tu, i roto i te mau peu e te huru o ta outou tamahine.

Eaha taua tuhaa ra tei titauhia ia tatou paatoa ia « rave maitai » ? E mea maramarama maitai te poro‘i no ni‘a i te utuafare :

« Na roto i te faaueraa hanahana, ua titauhia i te mau metua tane ia faatere i to ratou utuafare na roto i te here e te parau ti‘a, e e hopoi‘a na ratou ia imi i te ora e te parururaa no to ratou utuafare. Te hopoi‘a matamua roa a te mau metua vahine o te aupururaa ia i ta ratou mau tamarii. I roto i teie mau hopoi‘a mo’a, e mea ti‘a i te mau metua tane e i te mau metua vahine ia tauturu te tahi i te tahi ei mau hoa aifaito…

Te faaara atu nei matou i te mau taata atoa o tei ofati i te mau fafauraa no te viivii ore, o tei hamani ino i to ratou hoa faaipoipo e aore râ i ta ratou mau tamarii, e aore râ tei ore i rave i ta ratou hopoi‘a utuafare, ia tae i te hoê mahana e ti‘a mau â ratou i mua i te Atua ia haavahia ».6

I roto i te oraraa ino o te anotau o Moromona, ua oto oia i te mea e, ua rave-ê-hia te mea herehia e te faufaa roa a‘e i te mau mea atoa o te mau vahine—to ratou viretu e te viivii ore.7

Faahou â, te tiaoro nei â vau ia ho‘i mai i roto i te viivii ore. Te viivii ore o te puai ïa e te mana o te mau tamahine a te Atua. Eaha ïa te huru o te ao nei ahiri e, e faati‘a-faahou-hia te viivii ore—oia ho‘i, te hoho‘a no te feruriraa e te raveraa tei niuhia i ni‘a i te mau faatureraa morare teitei, mai te viivii ore atoa8—i roto i to tatou oraraa sotaiete ei faufaa tao‘a rahi a‘e ? Mai te mea e, e topa te peu faufau, te hoho’a faufau, e te hamani-ino-raa, e iti mai anei te mau faaipoiporaa parari, te mau oraraa ino, e te mau aau oto ? E riro anei te mau rave‘a haaparareraa i te faahanahana e i te haamaitai, eiaha râ i te faaino i te mau tamahine faufaa rahi a te Atua ? Mai te mea e, e maramarama maitai te mau taata atoa i te faufaa o teie parau, « E mau tamarii tamahine matou na to tatou Metua i te Ao ra », nahea ïa te mau vahine i te hi‘ohia e i te ravehia ?

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, te patuhia ra teie Pû Amuiraa e ua fatata i te oti, ua tomo mai au i roto i teie fare mo’a i te tahua taupee i ni‘a, e to’u taupoo paruru e te paruru mata, ua ineine no te faaote i te vauvau tahua ta to’u hoa faaipoipo e tauturu ra ia tamau. Te vahi e vaihia nei i te pa‘epa‘e o te feia faatere i teie nei, e vahi ïa i reira te repo e haaputu ai, e ua me’ume’u noa te repo puehu i roto i teie fare. E ua mau roa i roto i te vauvau tahua apî. O ta’u ïa tuhaa te tamâraa i te reira. No reira, ua tamâ vau e ua tamâ vau e ua tamâ vau. E toru mahana i muri iho, ua paapaa ta’u matini faaote repo !

Te avatea na mua noa a‘e i te amuiraa rahi matamua i roto i teie fare nehenehe, ua pii mai to’u hoa faaipoipo ia’u. Te fatata ra oia i te tamau i te tuhaa hopea o te vauvau tahua—i raro a‘e i teie terono faahiahia.

Ua ani mai oia, « Eaha te papa‘iraa mo‘a e tapa‘o i raro a‘e i teie vauvau tahua ? »

E na ô atura vau e, « Mosia 18:9 : ‘Ia tia [ei ite] o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa’ ».

I roto i te hoê ao fifi rahi, tera ïa te ohipa ta’u e ite nei i te feia apî tamahine e i te mau vahine atoa o teie Ekalesia ia rave. Ua riro ratou ei faaûruraa no te maitai. E feia viivii ore e te hi‘oraa maitai ratou, e feia maramarama e te itoito. Te faatupu nei ratou i te taa-ê-raa no te mea, e mea taa ê ratou. Te rave maitai nei ratou i ta ratou tuhaa.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, a tamâ ai au i teie vauvau tahua—ma te tamata i te rave maitai i ta’u tuhaa ha‘iha‘i roa—aita vau i ite e, te vai ra te mahana, e taahi to’u avae i ni‘a i te vauvau tahua i raro a‘e i teie terono.

I teie mahana, ei tamahine na te Atua, te ti‘a nei ei ite no te parau e, te ora nei Oia. O Iesu te Mesia. Oia to tatou Faaora. Na roto i Ta’na tusia taraehara mure ore e ti‘a ai ia’u, i te hoê mahana, ia ho‘i e ora i piha‘i iho Ia’na—ma te tamatahia, ma te viivii ore, e ma te taatihia i roto i te hoê utuafare mure ore. E arue tamau noa vau Ia’na no te haamaitairaa ia riro ei vahine, ei vahine faaipoipo, e ei metua vahine. Te faaite papû nei au e, te arata‘ihia nei tatou na te hoê peropheta a te Atua, te peresideni Thomas S. Monson, e te oaoa nei au no te mau tane parau-ti‘a, e to ratou mana autahu‘araa tei haamaitai i to’u oraraa. E e vai noa to’u mauruuru no te puai ta’u e farii nei na roto i te mana faati‘a o te Taraehara mure ore a te Faaora, mai te mea e, e tamau noa vau i te rohi no te « rave maitai i [ta’u] tuhaa ». Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Te Faahaereraa Ia’u Iho i Mua (buka iti, 2009), 3.

  2. Mosia 18:9.

  3. See Matthew O. Richardson, “‘What E‘er Thou Art, Act Well Thy Part’ : John Allan’s Albany Crescent Stone », Journal of Mormon History, vol. 33 (Fall 2007), 31–61 ; Francis M. Gibbons, David O. McKay : Apostle to the World, Prophet of God (1986), 45.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 82:10.

  5. Gordon B. Hinckley, « Standing Strong and Immovable », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 10 no tenuare, 2004, 21.

  6. « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  7. Hi‘o Moroni 9:9.

  8. Hi‘o Hi‘o Te Faahaereraa Ia’u Iho i Mua, 70.