2010–2019
Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia ora ma te viivii-ore
Eperera 2013


Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia ora ma te viivii-ore

Na te haapa‘oraa i te ture o te viivii-ore e faarahi i to tatou oaoa i te tahuti nei, e e faatupu i to tatou haereraa i mua i roto i te mure ore.

Ta’u parau poro‘i, no te pahono ïa i te hoê uiraa tumu faufaa rahi no te oraraa pae varua : No te aha e mea faufaa rahi te ture no te viivii-ore ? Te pure nei au ia haapapû mai te Varua Maitai i te parau mau o te mau parau tumu ta’u e faataa atu.

Te faanahoraa no te oaoa a te Metua

I roto ana‘e i te parau no te faanahoraa rahi no te oaoa a to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau Tamarii e maramarama ai tatou i te faufaa mure ore o te parau no te viivii-ore. « Ua hamanihia te mau taata atoa—te tane e te vahine—i te hoho‘a o te Atua ra. Ua riro tatou tata‘itahi ei tamaiti e ei tamahine varua herehia e na metua i te ra‘i ra, e… e huru e e hopea hanahana to tatou » (« Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei »,  Liahona, Novema 2010, 129) I ora na te mau tane e te mau vahine atoa i piha‘i iho i te Atua ei mau tamarii varua Na’na hou a haere mai ai i te fenua nei ei taata tahuti. Na roto i te faanahoraa a te Metua, e farii Ta’na mau tamaiti e Ta’na mau tamahine varua i te tino tahuti, ia noaa ho‘i ia ratou te iteraa no te tahuti, e ia nuu ratou i mua e tae atu i te faateiteiraa.

Te faufaa o te tino tahuti

Aua‘e te tino tahuti e ti‘a ai ia tatou ia farii i te iteraa aano e te hohonu e te puai o te ore roa e roaa ia tatou i roto i to tatou oraraa hou te tahuti nei. No reira, na to tatou tino i‘o e faananea i to tatou mau auraa e te tahi atu mau taata, to tatou ti‘araa ia ite e ia rave i te parau mau, e to tatou ti‘araa ia haapa‘o i te mau parau tumu e te mau oro‘a o te evanelia a Iesu Mesia. I te haapiiraa o te tahuti nei tatou e haapii ai i te parau no te mărû, no te here, te maitai, te oaoa, te oto, te pe‘ape‘a, te mauiui, e tae roa’tu i te mau tamataraa no te tino huma, no te faaineine ia tatou no te tau a muri atu. E parau poto noa tatou e, te vai nei te mau haapiiraa o te ti‘a ia tatou ia apo, e te mau iteraa o te ti‘a ia tatou ia farii, mai ta te mau papa‘iraa e parau ra e, ia au i « te tino nei » (1 Nephi 19:6 ; Alama 7:12–13).

Te mana o te fanauraa

I te otiraa te fenua i te hamanihia, tuuhia’tura Adamu i roto i te Ô i Edene ra. E te mea faufaa rahi, ua na ô a‘era te Atua e « e ere ïa i te mea maitai ia parahi noa te taata o oia ana‘e ra » (Moses 3:18 ; hi‘o atoa Genese 2:18), riro a‘era Eva ei vahine e ei tauturu au no Adamu. Ua titauhia ia tahoê i te mau mea o te varua, o te tino, o te feruriraa e o te aau, o te tane e o te vahine ho‘i no te faatupu i te faanahoraa no te oaoa. « Aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei » (1 Korinetia 11:11). Ua faataahia te tane e te vahine ia haapii, ia faaitoito, ia haamaitai e ia faananea te tahi i te tahi.

Na te Atua i faataa i te rave‘a no te faatupu i te ora tahuti. ( Liahona, Novema 2010, 129) E no reira, ua riro te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine ei rave‘a haamanahia e ti‘a ai i te mau varua ia haere mai i te tahuti nei. Na te haapaeraa hope roa i te taotoraa te tane i te vahine hou te faaipoiporaa e te haapa‘o maitai hope roa i roto i te faaipoiporaa e paruru i te huru mo‘a o teie rave‘a mo‘a.

E faufaa rahi i te pae varua to te mana o te fanauraa. Te taata e faaohipa tano ore i teie mana, te imi ra ïa oia ia mau te mau opuaraa o te faanahoraa a te Metua e te oraraa tahuti nei. Na to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti Here i poiete i te mau mea atoa, e ua tuu mai Raua i te hoê tuhaa o to raua mana poiete i roto ia tatou nei. Ua riro te mau arata‘iraa papû no te faaohipa-tano-raa i te ti‘araa ia poiete i te ora ei mau mea faufaa i roto i te faanahoraa a te Metua. Na to tatou mana‘o i mua i taua mana hanahana ra e ta tatou faaohiparaa i te reira e faaoti papû mai i te faito o to tatou oaoa i te tahuti nei e to tatou hopea i roto i te ao a muri atu.

Teie te haapapûraa a Elder Dallin H. Oaks :

« Te mana no te poiete i te ora tahuti, o te mana teitei a‘e ïa ta te Atua i horo‘a mai i Ta’na ra mau tamarii. Na te faaueraa matamua i faaue i to te reira faaohiparaa, tera râ ua horo‘a-atoa-hia te tahi atu faaueraa faufaa no te opani i te faaohipa-ti‘a-ore-raa i te reira. Na to tatou maramaramaraa i te tumu o to tatou mana poiete i te faatupuraa i te faanahoraa a te Atua, e faaite mai i te huru o te faufaa ta tatou e tuu i roto i te parau no te ture o te viivii-ore…

« I rapae au i te mau taamuraa o te faaipoiporaa, e riro te mau faaohiparaa atoa o te mana fanau, i tera e tera anei faito, ei hara faufau e te haaviivii i te huru hanahana roa a‘e o te tane e te vahine » (« The Great Plan of Happiness », Ensign, Novema 1993, 74).

Te faatureraa morare

Hoê ana‘e iho ta te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei faatureraa morare, e haere-ê-raa : e peu tano te herehereraa i rotopu ana‘e i te tane e te vahine tei roto i te taatiraa o te faaipoiporaa mai faauehia i roto i te faanahoraa a te Atua. E ere taua mau peu ra i te hoê noa ohipa taa ê e hi‘opo‘a atu, te hoê hiaai e haamâha atu, e aore râ, te hoê ohipa ha‘uti noa e aore râ faaarearea-noa-raa e imi atu ma te pipiri. E ere te haruraa perapaio, e aore râ, te tahi ohipa iti noa e rave atu. Aita, o te hoê râ te reira o te mau rave‘a hau roa a‘e i te faahiahia no te faaite i to tatou natura e to tatou faito puai Atua, e rave‘a atoa no te haapaari i te mau taamuraa o te aau e o te varua i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo. E mau ti‘amana tatou e te ti‘amâraa morare, tei haapapûhia te hiro‘a na roto i to tatou ti‘araa hanahana ei mau tamarii na te Atua—eiaha râ na roto i te mau huru peu taotoraa, te mau peu o teie anotau e aore râ, na roto i te mau feruriraa paieti ore.

Te taata tino nei

Te ora nei i roto ia tatou tata‘itahi te tahi tuhaa iti o te taata tino nei, mai tei tatarahia mai e te Arii Beniamina (hi‘o Mosia 3:19). Te taata e aore râ, te vahine tino nei, e ore oia e tatarahapa, e haapa‘o noa i ta te tino e te arearea tino (hi‘o Mosia 16:5 ; Alama 42:10 ; Mose 5:13), e taata faarii noa e te hau ino i tei ti‘a, e aau te‘ote‘o e te pipiri. Mai ta te peresideni Spencer W. Kimball i haapii mai, « Te ‘taata tino nei’ e ‘taata ïa no te repo’ tei vaiiho i te mau hiaai ino o te animara ia tapo‘ipo‘i i to’na mau hinaaro pae varua » (« Ocean Currents and Family Influences », Ensign, Novema 1974, 112).

Are‘a te « taata [e te vahine] a te Mesia » ra (Helamana 3:29) e huru varua ïa to’na, e e tape‘a oia i to te tino hinaaro (hi‘o Alama 38:12), e taata hau e te faaahaaha ore, e taata maitai e te aau pipiri ore. E mau maite te tane e te vahine o te Mesia i te parau na te Atua, e haamo‘e ia ratou iho, e e amo i To’na satauro (see Mataio 16:24 ; Mareko 8:34 ; Luka 9:23 ;  PH&PF 56:2), e e haere oia na te e‘a afaro e te piriha‘o, te e‘a no te haapa‘o maitai, no te haapa‘oraa i te ture e no te tuuraa ia’na iho i roto i te Faaora e i Ta’na evanelia.

Ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua, ua fatu tatou i te mau aravihi hanahana no ô mai Ia’na ra. Are‘a râ, te ora nei tatou i teie taime i roto i te hoê ao hi‘a. Te mau mea rii tumu i hamanihia ai to tatou tino, e natura hi‘a ïa to te reira, e riro ïa i raro a‘e i te umeraa a te hara, te tahuti e te pohe. E no reira, ua roohia tatou i te mau hopearaa pae varua e pae tino o te Hi‘araa o Adamu na roto mai i to tatou tino tahuti. E e piti tuhaa i roto ia tatou, inaha, te vai ra to tatou varua, oia to tatou tuhaa mure ore, tei ahuhia i te tino tahuti o te nehenehe e hi‘a. Mai ta Iesu i haapapû atu i te aposetolo Petero, « Ua ti‘a hoi i te varua, e paruparu râ to te tino » (Mataio 26:41).

No reira, e nehenehe e tatara poto noa i roto i te uiraa i muri nei, i te natura mau o te tamataraa o te tahuti nei : E pahono anei au i te mau hinaaro o te taata tino nei, e aore râ, e auraro anei au i te mau parau a te Varua Maitai ma te faaru‘e i te mau peu a te taata tino nei, e ma te riro ei taata mo‘a na roto i te Taraehara a te Mesia ra te Fatu (hi‘o Mosia 3:19) ? Tera ïa te tamataraa. E nehenehe i te mau hiaai atoa, te hinaaro, te oparaa e te tôraa a te taata tino nei e upooti‘ahia na roto i te Taraehara a Iesu Mesia. Tei te fenua nei tatou no te faatupu i te mau huru o te Atua e no te tape‘a i to te tino hinaaro.

Te opuaraa a te enemi

Ua faataahia te faanahoraa a te Metua no te horo‘a i te arata‘iraa i Ta’na mau tamarii, no te tauturu ia ratou ia oaoa, e no te faaho‘i ia ratou ma te maitai e te hau i piha‘i iho Ia’na ma te tino ti‘a faahou e tei faateiteihia. Te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia tahoêhia tatou i roto i te maramarama e ia faaîhia i te ti‘aturiraa. Are‘a o Lucifero ra, te rohi nei ïa oia no te faatupu i te mana‘o tapitapi e te oaoa ore i roto i te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua, e no te tape‘a i to ratou haerea mure ore. Te opuaraa tumu a te metua o te haavare o te titauraa ïa ia roohia tatou paatoa « i te ati mai ia’na ihora » (2 Nephi 2:27). Te hinaaro nei Lucifero ia tatou, i te pae hopea roa, ia vai otahi noa tatou i roto i te poiri ma te ti‘aturiraa ore.

Te rohi nei Satane ma te tuutuu ore no te tu‘ino i te mau mea rii tumu faufaa roa a‘e o te faanahoraa a te Metua. Aita to’na e tino, e no reira, ua mau to’na haereraa i mua mure ore. Mai te pape tahe i roto i te hoê anavai i tape‘ahia e te hoê patu, oia atoa te tupuraa mure ore o te enemi, ua mau atoa te reira no te mea aore to’na e tino tahuti. No to’na orurehau, ua faaere o Lucifero ia’na iho i te mau haamaitairaa o te tino nei, e i te mau tamataraa e tupu mai na roto i te hoê tino i‘o e te ivi. Aita ta’na e nehenehe e apo i te mau haapiiraa ta te hoê ana‘e varua i ahuhia i te tino e nehenehe e apo. Te hoê o te mau auraa puai i roto i te papa‘iraa mo‘a o te ta‘o ra anatemahia ua faaitehia ïa i roto i to’na oreraa e tamau noa i te tupu i te rahi no te riro mai mai to tatou Metua i te Ao ra te huru.

No te mea ho‘i e tumu rahi to te tino tahuti nei i roto i te faanahoraa oaoa a te Metua, te imi nei Lucifero i te rave‘a ia tape‘a i to tatou haereraa i mua na roto i te faahemaraa ia tatou ia faaohipa i to tatou tino ma te ti‘a ore. Te hoê o te mau ohipa huru ê roa ino o te mure ore, o te imiraa ïa te enemi, ona ho‘i tei roto i te ati rahi no te ereraa oia i te tino, i te mau rave‘a atoa ia apiti atu tatou ia’na i roto i to’na ati na roto i to tatou faaohiparaa i to tatou tino ma te ti‘a ore. Ua riro te tauihaa hoê roa tei ore i mauhia e a‘na ei tumu matamua roa no ta’na mau tamataraa ia faahema ia tatou i te haamouraa pae varua.

E hara rahi te ofatiraa i te ture no te viivii-ore, e e faaohiparaa hape ïa o to tatou tetene tahuti nei. No ratou o tei ite e o tei maramarama i te faanahoraa o te faaoraraa, ua riro te haaviiviiraa i te tino ei ohipa orurehau (hi‘o Mosia 2:36–37 ; PH&PF 64:34–35) e te hunaraa i to tatou hiro‘a mau ei tamaiti e ei tamahine na te Atua. Ia hi‘o ana‘e tatou i ô mai i te tahuti nei e i roto i te mure ore, e mea ohie ia ite e, te auhoaraa haavare i parauhia e te enemi, no te tahi noa ïa taime, e aore ho‘i e faufaa to roto.

Te mau haamaitairaa no te haapa‘oraa i te viivii-ore

Ua a‘o Alama i ta’na tamaiti ia Sibelona ia « tape‘a i [to’na mau hinaaro tino] atoa ra, ia faaîhia [oia] i te aroha » (Alama 38:12). Mai te mea e, e haavî-papû-hia te taata tino nei i roto ia tatou tata‘itahi, e riro ïa to tatou here i te Atua e Ta’na mau tamarii ei here rahi a‘e, ei here hohonu a‘e, e o te vai maite. E tupu te here i te rahi na roto i te haavîraa ti‘a, e e topa ho‘i na roto i te faarii-noa-raa i te hinaaro hitahita.

Ua parau te peresideni Marion G. Romney e :

« Aita ta’u e nehenehe e feruri i te mau haamaitairaa hau atu i te hinaarohia i te mau haamaitairaa tei fafauhia i te feia mâ e te viivii-ore. Ua faaite mai Iesu i te mau utu‘a papû maitai no tera e tera mau maitai, ma te faaherehere râ oia i tei rahi roa a‘e, mai te mea ra e, no tei mâ te aau, inaha na ô maira oia e, ‘e ite ratou i te Atua’ (Mataio 5:8). Eita ratou e ite noa i te Fatu, e tupu atoa râ te au maite i roto ia ratou i mua i to’na aro.

« Teie hoi… te fafau a te Faaora : ‘E ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua’ » (PH&PF 121:45) (« Trust in the Lord », Ensign, Me 1979, 42).

Ua fafau-atoa-hia mai ia tatou e, mai te mea e, e tamau noa tatou i te haere na te e‘a o te viivii-ore, « e riro te Varua Maitai ei apiti no [tatou] i te mau taime atoa » (PH&PF 121:46). No reira, ia haapa‘o tatou i te ture no te viivii-ore, e tae mai ïa te mau haamaitairaa rahi roa a‘e o te ti‘a i te tane e te vahine ia farii i te tahuti nei : te ti‘aturiraa papû i te pae varua i mua i te aro o te utuafare, o te mau hoa, o te mau apiti no te Ekalesia, e, i te hopea roa, i mua i te Faaora. To tatou hinaaro tumu ia fariihia, e tupu ïa ma te parau-ti‘a a haere ai tatou na roto i te maramarama e te ti‘aturi.

Te parau tumu o te tatarahapa

E titauhia i te tahi pae o outou o te farii nei i teie parau poro‘i ia tatarahapa i te hara taotoraa te tane e te vahine e aore râ, i te tahi atu mau hara. E mea pinepine te Faaora i te faaauhia i te hoê Taote Rahi, e auraa taipe e e auraa mau atoa ho‘i to teie ti‘araa. Ua ite paatoa tatou i te mauiui ia pêpê ana‘e te hoê vahi tino. Ia mauiui ana‘e tatou, e imi ihoa tatou ia tamărûhia te reira, e e oaoa tatou no te raau o te tauturu ia faaiti i to tatou mauiui. A feruri na i te hara mai te hoê pêpê i te pae varua o te faatupu i te hirahira e aore râ, mai ta Alama i faataa atu i ta’na tamaiti o Korianotona, « i te mauiui i roto i te aau » (Alama 42:18). Ua riro te hirahira no to tatou varua, mai te mauiui no to tatou tino—ei faaararaa i te fifi e ei paruru i te tahi atu mau ati. Mai roto mai i te Taraehara a te Faaora, e tahe mai te raau tamărû o te nehenehe e faaora i to tatou mau puta i te pae varua e e iriti i te hirahira. Teie noa râ, na roto ana‘e i te mau parau tumu o te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, te tatarahapa e te haapa‘o tamau maite e faufaahia ai teie raau. Ta te tatarahapa mau e faatupu mai o te hau ïa i te aau, te tamahanahana, e te ora e te faaapîraa i te pae varua.

To outou episekopo e aore râ, te peresideni amaa te tauturu o te taote pae varua tei haamanahia no te tauturu ia outou ia tatarahapa e ia ora. Tera râ, a haamana‘o e, ia tu‘ati te rahi e te hohonu o ta outou tatarahapa i te huru e i te teimaha o ta outou mau hara e ti‘a ai—no te feia mo‘a ihoa râ i te mau mahana hopea nei i raro a‘e i te fafauraa mo‘a. E titau te mau puta rarahi i te pae varua i te hoê rapaauraa tamau e i te taime no te faaora hope roa.

Te hoê fafauraa e te hoê faaiteraa papû

E riro paha te haapiiraa tumu ta’u i tatara atu na ei haapiiraa tahito e tei hope to’na tau no te mau taata e rave rahi i roto i te hoê ao e vahavaha rahi noa nei i te huru mo‘a o te fanauraa, e o te faaiti nei i te faufaa o te ora o te taata. Tera râ, aita te parau mau a te Fatu e tauihia nei ia au i te mau peu no te ahu, te roo, e aore râ, te titorotororaa mana‘o o te taata. Te fafau atu nei au e, na te haapa‘oraa i te ture o te viivii-ore e faarahi i to tatou oaoa i te tahuti nei, e e faatupu i to tatou haereraa i mua i roto i te mure ore. Te riro nei, e ua riro noa na, e e riro noa â te oraraa mâ e te viivii-ore ei mea « tei hau ê e tei hinaarohia hoi i te mau mea atoa » (Moroni 9:9). Teie ta’u e faaite papû nei na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu ra ia Iesu Mesia, amene.