2010–2019
Ia faaora ana‘e outou i te hoê tamahine, te faaora ra ïa outou i te mau u‘i
Eperera 2013


Ia faaora ana‘e outou i te hoê tamahine, te faaora ra ïa outou i te mau u‘i

E haamaitai to outou oraraa viivii ore i to outou mau tupuna, to outou mau utuafare i teie nei, e i te mau melo o te utuafare a muri a‘e.

Te oaoa nei au ia paraparau atu i te feia apî tamahine itoito o te Ekalesia. Te ite nei matou ia outou i te haereraa i mua na ni‘a i te e‘a o te feia e faatura nei i ta ratou mau fafauraa, e ua ite matou e, e haamaitai to outou oraraa viivii ore i to outou mau tupuna, to outou mau utuafare i teie nei, e i te mau melo o te utuafare a muri a‘e, inaha, mai ta te peresideni Gordon B. Hinckley i parau ra, « Ia faaora ana‘e outou i te hoê tamahine, te faaora ra ïa outou i te mau u‘i ».1

Ua haamata te e‘a o te fafauraa no outou i te taime a bapetizohia ai outou e a farii ai outou i te horo‘a o te Varua Maitai. E tamau noa te reira i te mau hepetoma atoa i roto i te pureraa oro‘a, hoê vahi mo‘a i reira outou e faaapî ai i ta outou mau fafauraa no te bapetizoraa. I teie nei, e taime ïa no te faaineine ia outou no te rave i te mau fafauraa no te hiero. Na te « mau oro‘a e te mau fafauraa mo‘a o te ti‘a ia ravehia i roto i te mau hiero mo‘a e faati‘a [ia tatou] ia ho‘i faahou atu i mua i te aro o te Atua e i [to tatou] mau utuafare ia tahoêhia e amuri noa’tu ».2

A ti‘a i roto i te mau vahi mo‘a no to outou mau tupuna. « Te mau taata atoa tei haere mai i te fenua nei, ua riro ïa ei hotu no te mau u‘i o te mau metua. E mea ohie roa no tatou ia tuati i ni‘a i to tatou mau tupuna ».3 Mai te mea e, e rave outou i te ohipa o te aamu utuafare e o te hiero, te taamu ra ïa outou i to outou oraraa i ni‘a i te oraraa o to outou mau tupuna na roto i te raveraa i te mau oro‘a faaora no ratou.

A ti‘a i te mau vahi mo‘a no outou iho e no to outou utuafare fetii piri. E riro to outou hi‘oraa parau-ti‘a ei tumu no te oaoa rahi, noa’tu te huru oraraa o to outou utuafare. Na ta outou mau ma‘itiraa ti‘a e faati‘a ia outou ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a o te taamu i to outou utuafare e a muri noa’tu.

A ti‘a i te mau vahi mo‘a no to outou utuafare a muri a‘e. A fafau ia taatihia outou i to outou hoa faaipoipo na roto i te autahu‘araa mo‘a i roto i te hiero a haamata ai outou i te hoê oraraa utuafare mure ore. E haamaitaihia ta outou mau tamarii i te parau mau, mai te mea e, e raraa outou i to outou iho hi‘oraa viivii ore e to outou iho iteraa papû aueue ore i to ratou oraraa ma te faaite ia ratou i te e‘a o te fafauraa.

Ua ite au i teie mau parau tumu mure ore i te vauvauraahia i roto i te Tata‘uraa Ohipa Rima î na te ao atoa nei a te Feia Apî. Ua hamani o Megan Warner Taylor i te hoê hoho‘a i ni‘a i te rorouira, o tei faahoho‘a i te parabole a te Mesia no na paratenia hoê ahuru.4 Ua farerei au ia Megan, e ua faataa mai oia i te tapa‘o o te paratenia numera ahuru, ta’na i tatara ei tamahine peu maitai e te faaroo tei ineine no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a o te hiero. Mai te mau paratenia paari atoa, ua faaineine oia ia’na iho na roto i te tuuraa i te hinu i roto i ta’na lamepa, hoê topata i te taime hoê, na roto i te ora-tamau-raa i te hoê oraraa parau-ti‘a. Ua haru to’u mata i ni‘a i to’na rouru nehenehe firihia. Ua faataa mai o Megan e, teie rouru firihia e faaauraa ïa no te raraaraa o te oraraa viivii ore o teie tamahine i te mau u‘i hopea ore. Hoê ave, e tapa‘o ïa no te raraaraa o to’na here e to’na faatura i to’na mau tupuna, te piti o te ave, o te raraaraa ïa o to’na faaûruraa parau-ti‘a i ni‘a i to’na utuafare i teie taime, e te toru o te ave, o te raraaraa ïa o to’na oraraa ineine i ni‘a i te oraraa o te mau u‘i a muri a‘e.

Ua farerei au i te tahi atu tamahine tei faaineine oioi ia’na i te pae varua, e ua raraa i to’na oraraa parau-ti‘a i ni‘a i te mau u‘i e rave rahi.

I te hoê avatea nehenehe no setepa, tei roto maua o to’u hoa faaipoipo i te hiero te tia‘i ra i te taime e amui atu ai maua i roto i te mau oro‘a o te hiero. Ua tomo maira o Chris, te hoê hoa no maua, i roto i te piha. Ua faahiahia mau maua ia ite i teie tamaiti, aita i maoro a‘enei te ho‘iraa mai na te hoê misioni i Rusia.

Ua fatata roa te oro‘a i te haamata, te parahi mai nei te hoê tamahine nehenehe i piha‘iho ia’u. E mea nehenehe roa oia, e te ataata e te î i te maramarama. Ua hinaaro vau ia mâtau ia’na, no reira ua faaite atura vau ia’na i to’u i‘oa. Ua muhumuhu maira oia i to’na i‘oa, Kate, e ua taa a‘era ia’u to’na pa‘eraa, e pa‘eraa no te hoê utuafare tei ora i Michigan, i reira to’u utuafare i te oraraa i te hoê taime. O Kate ta ratou tamahine, ua paari roa, tei ho‘i mai na ta’na misioni i Heremani e pae hepetoma na mua’tu.

I roto i te oro‘a, ua puta tamau noa mai te mana‘o i roto ia’u e, « A faaite ia Kate ia Chris ». Ua tura‘i au i teie muhumuhu i te hiti ma te feruri e, « Ahea, i hea, nahea ? » A faaineine ai maua no te ho‘i, ua haere maira o Chris e aroha ia maua e a ho‘i atu ai, i reira vau i te raveraa i taua ohipa ra. Ua huti atu vau ia Kate i te hiti e ua muhumuhu atura ia’na e, « e na taure‘are‘a peu mâ orua e piti, titauhia ia mâtau te tahi i te tahi ». Ua ho‘i atu vau ma te oaoa i te mea e, ua faaohipa vau i te muhumuhu ta’u i farii.

A ho‘i ai maua i te fare, ua tau‘aparau noa maua to’u hoa i te mau mea ta maua i haamana‘o no ni‘a i te mau tamataraa i faaruruhia e te utuafare o Kate. Mai taua taime ra, ua haamata vau i te mâtau maitai a‘e ia Kate, e ua tauturu mai oia ia’u ia maramarama i te mau tumu o te oaoa ta’u i ite i roto i te hiero i taua mahana ra.

Ua tamata noa o Kate i te ti‘a i ni‘a i te e‘a o te fafauraa na roto i te imiraa i te mau vahi mo‘a. Ua paari oia i roto i te hoê utuafare tei faatupu i te pureraa pô utuafare, tei pure amui, e tei tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, e na te reira i faariro i to’na utuafare ei vahi mo‘a. I to’na tamariiriiraa, ua haapii oia i te parau no te hiero, e ua riro te himene ra « Oh j’aime voir le temple » ei himene au-roa-hia no te pureraa pô utuafare.5 Ei tamahine iti na‘ina‘i, ua hi‘o noa oia i to’na na metua ia faaite i te hoê hi‘oraa no te imiraa i te hoê vahi mo‘a na roto i te haereraa i te hiero i te pô i te hopea hepetoma, eiaha râ i te teata e aore râ, no te tamaa.

Ua here roa oia i to’na metua tane, e ua faaohipa to’na metua tane i to’na mana autahu‘araa no te tauturu ia’na ia rave i ta’na fafauraa matamua o te bapetizoraa. E i muri iho ua tuuhia te rima i ni‘a i to’na upoo no te farii i te Varua Maitai. Ua parau o Kate e, « ua oaoa roa vau ia farii i te Varua Maitai, e ua ite au e, e tauturu te reira ia’u ia ti‘a noa i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ».

Ua tere noa te oraraa o Kate i roto i te hoê tereraa maitai e te oaoa. I te 14raa o to’na matahiti, ua haamata oia i ta’na haapiiraa tuarua, e ua here roa oia i te haapiiraa evanelia, te tahi atu vahi mo‘a no te haapii mai i te parau no te evanelia. I te hoê mahana ua haamata to’na orometua haapii i te paraparau no ni‘a i te mau tamataraa ma te haapapû e, tatou paatoa te faaruru i te reira. Ua parau oia ia’na iho e, « aita vau e hinaaro i te mau tamataraa ; aita vau e hinaaro e faaroo i te reira ».

Te tahi noa tau hepetoma i muri mai, ua ara mai to’na metua tane i te sabati pasa ma te ma‘i rahi. Ua parau o Kate e : « E taata tino maitai roa to’u metua tane ; e taata horo « marathon » oia. Ua pe‘ape‘a roa to’u metua vahine no te ma‘i rahi o to’u papa, no reira, ua afa‘ihia oia i te fare ma‘i. E i roto noa e 36 hora ua rahi roa te ma‘i, e ua fatata te taatoaraa o to’na tino aita e ha‘uti faahou. E nehenehe ta’na e amoamo i te mata, tera râ, aita te toe‘a o to’na tino e ha‘uti faahou. Te haamana‘o nei au i te hi‘oraa ia’na e i te feruriraa e, ‘Aia, te tupu mau ra. Ua tano to’u orometua haapiiraa evanelia. Te faaruru nei au i te tamataraa’ ». Tau mahana i muri mai, ua faaru‘e mai te metua tane o Kate.

Ua parau â o Kate e : « E mea teimaha mau. Aita oe e hinaaro ia mo‘e te aito o to oe oraraa. Ua ite au e, e nehenehe ta’u e faariro i te reira ei rave‘a haamahutaraa i te tupuraa, e aore râ, e faariro i te reira ei tape‘araa i te tupuraa. Aita vau i hinaaro e vaiiho i te reira ia haamou i to’u oraraa no te mea 14 noa to’u matahiti. Ua tamata vau ia haafatata roa i te Fatu. Ua tai‘o rahi au i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua haapapû mai te pene 40 no Alama ia’u e, e parau mau te ti‘a-faahou-raa e na roto i te Taraehara a te Mesia, e parahi faahou vau i piha‘iho i to’u metua tane. Ua pure tuutuu ore au. Ua papa‘i pinepine au i roto i ta’u buka aamu. Ua tape‘a papû vau i to’u iteraa papû na roto i te papa‘iraa. Ua haere au i te pureraa e i te piha a te feia apî tamahine i te mau hepetoma atoa. Ua imi au i te mau hoa maitai. Ua aupuru tamau noa vau i te fetii, i to’u hoa râ mama, tei riro ei tutau i roto i to matou utuafare. Ua imi au i te mau haamaitairaa autahu‘araa na roto mai i to’u papa ruau e te tahi atu mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa ».

Ua riro teie mau ma‘itiraa tamau, mai ta te mau paratenia paari, ei topata hinu i roto i te lamepa a Kate. Ua riro to’na hinaaro ia parahi faahou i piha‘iho i to’na metua tane ei faaitoitoraa ia’na. Ua ite o Kate e, ua ite to’na metua tane i ta’na mau ma‘itiraa e aita oia i hinaaro ia faatupu i te inoino i roto ia’na. Ua hinaaro oia i te hoê autaatiraa mure ore e o o’na, e ua ite oia e, mai te mea e, e faaea noa oia i ni‘a i te e‘a o te fafauraa, e vai raraa noa ïa to’na oraraa i ni‘a i to to’na metua tane.

Aita râ te mau tamataraa i hope. I te 21raa o te matahiti o Kate, e to’na faataeraa i ta’na mau parau no te misioni, ua itehia te ma‘i mariri aitaata i roto i to’na metua vahine. Ua titauhia ia Kate ia rave i te hoê faaotiraa faufaa roa i roto i to’na oraraa. E faaea anei oia i te fare no te haapa‘o i to’na metua vahine e aore râ, e haere i ta’na misioni ? Ua horo‘ahia te hoê haamaitairaa autahu‘araa i to’na metua vahine ma te fafauraa e, e ora to’na ma‘i. Na roto i teie haamaitairaa, ua haere o Kate ma te faaroo e ua faaoti i ta’na mau faanahoraa no te tavini i te hoê misioni.

Te na ô ra o Kate e : « E au ïa mai te tuuraa i te avae i roto i te poiri, tera râ, tei roto vau i ta’u misioni, ua tae mai te maramarama, e ua farii au i te parau apî e, ua tupu te haamaitairaa o to’u metua vahine. Ua oaoa roa vau i te mea e, aita vau i tuu i te hiti i te ohipa no te taviniraa i te Fatu. Ia tupu mai te mau mea teimaha, te mana‘o nei au e, e mea ohie ia vai noa i te vahi hoê, e aita e hinaaro e haere i mua, tera râ, mai te mea e, e tuu outou i te Fatu na mua, e nehenehe i te ati e arata‘i ia outou i roto i te mau haamaitairaa nehenehe. E nehenehe ta outou e ite i To’na rima, e e ite i te mau semeio ». Ua ite o Kate i te auraa mau o te mau parau a te peresideni Thomas S. Monson : « Ei roto i te mau taime ati rahi e itehia ai ta tatou mau rave‘a rahi roa a‘e ».6

Te vai ra tera huru faaroo i roto ia Kate no te mea, ua maramarama oia i te faanahoraa o te faaoraraa. Ua ite oia e, i ora na tatou na mua a‘enei, e teie fenua e taime ïa no te tamataraa, e e ora faahou tatou. Ua ti‘aturi oia e, e haamaitaihia to’na metua vahine, tera râ, na roto i te mau mea tei tupu i ni‘a i to’na metua tane, ua ite oia e, mai te mea e, e faaru‘e atoa mai to’na metua vahine, aita ïa e fifi. Ua parau oia e : « Aita vau i ora noa mai i te pohe o to’u papa, ua riro mai râ te reira ei tuhaa no to’u ti‘araa taata no te maitai, e ahani to’u mama i faaru‘e mai, mai te reira atoa ïa te huru. Ua raraa atoa ïa te reira i te hoê iteraa papû rahi a‘e i roto i to’u oraraa ».7

Te imi ra o Kate i te hoê vahi mo‘a i te pô a farerei ai au ia’na i roto i te hiero. No to’na hinaaro e raraa paari i te mau auraa mure ore e tupu mai na roto i te raveraa i te ohipa i te hiero, ua pee oia i te e‘a i faatorohia e to’na na metua, oia ho‘i, te haere-tamau-raa i te hiero.

Aita e ohipa rahi tei tupu i te pô a haamâtau ai au ia Kate ia Chris, tera râ, a imi ai oia i te tahi atu vahi mo‘a i te mahana sabati i muri mai, ua ite atu o Kate ia Chris i rotopu i te feia apî paari e rave rahi hanere, i roto i te hoê pureraa a te haapiiraa evanelia. Ua rahi atu to raua ite no ni‘a i te tahi e te tahi. Tau hepetoma i muri mai, ua ani manihini o Chris ia’na ia haere e mata‘ita‘i i te amuiraa rahi na muri iho ia’na. Ua tamau noa raua i te imi i te mau vahi o te titau i te Varua i roto i ta raua arapaeraa, e i te pae hopea, ua taatihia raua i roto i te hiero, te vahi mo‘a i reira raua i haamâtauhia ai. Te faati‘a nei raua toopiti i te hopoi‘a mo‘a no te ti‘araa metua, ma te raraa i to raua iteraa papû no ni‘a i te faanahoraa o te faaoraraa i roto i te oraraa o na tamaroa e toru, ma te faaite ia ratou i te e‘a o te fafauraa.

« Ia faaora ana‘e outou i te hoê tamahine, te faaora ra ïa outou i te mau u‘i ». Te ma‘itiraa a Kate i te 14raa o to’na matahiti, ia vai noa i ni‘a i te e‘a, e ia tuu tamau noa i te topata hinu i roto i ta’na lamepa, e ia ti‘a i roto i te mau vahi mo‘a, e roaa e e faaora atu i te mau u‘i. Te imiraa i to’na mau tupuna e te taviniraa i roto i te hiero, na te reira i raraa i to’na aau i to ratou. Na te raveraa i te ohipa aamu utuafare e te ohipa hiero e raraa atoa mai i to outou mau aau ma te horo‘a i te rave‘a i to outou mau tupuna ia roaa te ora mure ore.

Na roto i te oraraa i te evanelia i roto i to outou utuafare, na te reira atoa e tuu i te topata hinu i roto i ta outou lamepa, e e raraa ho‘i i te puai pae varua i ni‘a i to outou utuafare i teie nei, e e haamaitai i to outou utuafare no ananahi i te mau haamaitairaa faito ore. Hau atu â, mai ta Elder Robert D. Hales i parau ra, « Mai te mea e, e ere te hi‘oraa maitai tei roaa ia tatou na roto mai i to tatou na metua, e hopoi‘a ïa na tatou ia ofati i te ohuraa… e ia haapii i te mau peu tumu maitai i te mau u‘i e ti‘a mai nei ».8

A faaoti i teie nei ia imi outou i te mau rave‘a atoa ia faaî i ta outou mau lamepa, ia ti‘a ho‘i i to outou iteraa papû e to outou hi‘oraa maitai puai ia raraahia i ni‘a i te oraraa o te mau u‘i e rave rahi, i tahito ra, i teie nei, e ananahi atu. Te faaite papû nei au e, e faaora to outou oraraa viivii ore eiaha i te mau u‘i noa, e faaora atoa râ i to outou oraraa mure ore, no te mea, o teie ana‘e te rave‘a no te ho‘i i mua i to tatou Metua i te ra‘i ra e ia ite i te oaoa mau i teie nei e a muri noa’tu. I te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Gordon B. Hinckley, « Standing Strong and Immovable », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 10 no tenuare 2004, 20 ; a hi‘o atoa Gordon B. Hinckley, « Our Responsibility to Our Young Women », Ensign, Setepa 1988, 10.

  2. « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  3. Russell M. Nelson, « Te mau u‘i i natihia i roto i te here », Liahona, Me 2010, 92.

  4. A hi‘o Mataio 25:1–13.

  5. Hi‘o « J’aime voir le temple », Chants pour les enfants, 95.

  6. Thomas S. Monson, « Meeting Your Goliath », New Era, Tiunu 2008, 7.

  7. Ta’na iho uiuiraa e te taata papa‘i, 2013

  8. Robert D. Hales, « How Will Our Children Remember Us ? » Ensign, Novema 1993, 10.