2010–2019
To outou mau vahi mo‘a
Eperera 2013


To outou mau vahi mo‘a

E vahi mau anei [to outou mau vahi mo‘a ra] e aore râ e taime anei, hoê â ïa mo‘araa e te mana maere no te haapuai mai.

Ta tatou parau tumu no te feia apî no 2013, no roto mai ïa i te tufaa 87 no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. E itehia teie haapiiraa i roto e toru tufaa taa ê ; e mea papû, e faaueraa faufaa rahi teie. Te faataa mai nei te reira nahea i te farii i te paruru, te puai e te hau i te mau taime pe‘ape‘a. Te haapiiraa faaûruhia maori râ « A ti‘a na outou i te mau vahi mo‘a ra, e eiaha ia faanuu-ê-hia’tu ».1

A feruri noa ai au i teie parau tumu, aita ta’u e nehenehe eiaha e ui e, « Eaha te mau ‘vahi mo‘a’ ta te Metua i te Ao ra e parau ra ? » Ua a‘o mai te peresideni Ezra Taft Benson e, « Te mau vahi mo‘a ra, o ta tatou atoa ïa mau hiero, ta tatou mau fare pure, to tatou mau fare e te mau tĭtĭ no Ziona, oia ho‘i… ‘ei parururaa, e ei vahi haapuraa’ ».2 Hau atu i teie, te ti‘aturi nei au e, ua nehenehe ta tatou tata‘itahi e ite mai i te tahi atu â mau vahi. Na mua roa, e ti‘a ia tatou ia feruri i te ta‘o ra vahi ei area papû e aore râ ei hoê pae fenua. Tera râ, ua riro atoa te hoê vahi mai « te hoê huru, te hoê vairaa e aore râ te faito mana‘o ».3 Te auraa ra, e riro atoa ïa te mau vahi mo‘a ra ei taime—te mau taime i reira te Varua Maitai e faaite papû ai ia tatou, te mau taime i reira tatou e putapû ai i te here o te Metua i te Ao ra e aore râ te mau taime e farii ai tatou i pahonoraa i ta tatou mau pure. E hau atu râ, te ti‘aturi nei au e, te taime atoa e vai itoito outou no te ti‘a mai no te parau-ti‘a, tera iho mau taime aita atu e taata ê tei hinaaro ia na reira, te faatupu ra outou i te hoê vahi mo‘a.

I roto i to’na oraraa poto e te faahiahia, ua ti‘a mau Iosepha Semita i « te mau vahi mo‘a » e aita i faanuuhia. Mai te hoê feia apî, ua tiarepu oia i te mau arepurepuraa o te mau haapa‘oraa e vai ra i roto i te oraraa huiraatira e ua hinaaro oia ia ite e, tei hea i rotopu i te mau ekalesia te mea mau. Ua riro atura te uru raau iti i piha‘iho i to’na fare ei vahi mo‘a i to’na tuturiraa i ropu i te mau uru raau no te pûpû i ta’na parau pure matamua. Ua pahonohia ta’na pure, e i teie mahana te parau nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te reira uru raau, te Uru raau mo‘a.

Te ti‘a nei te Feia apî tamahine na te ao atoa nei i te mau vahi mo‘a ra i roto i te natura, i te puhaparaa a te Feia Apî Tamahine. Ua faati‘a mai te hoê ti‘a faatere ia’u i te aamu no te hoê iteraa o te hoê tamahine. E tamahine paruparu teie no te haere mai i te pureraa, e ua feaa atoa oia e, e tupu mai te tahi iteraa pae varua i roto i te mau uru raau. Te hoperaa te mahana matamua, ua faaite atu oia i te ti‘a faatere e, « oaoa roa vau i ô nei, tera râ, e nehenehe anei e haapae pauroa te mau a‘oraa no ni‘a i te Varua ? Tei ô nei au no te puhapa, e mata‘ita‘i i te natura, ia vai i piha‘iho i to’u mau hoa, e no te arearea ! » Area râ, i te opaniraa o te pureraa iteraa papû, ua ta‘i teie tamahine ma te parau e, « aita vau e hinaaro e ho‘i i te fare. Nahea pai ta’u e nehenehe e tape‘a tamau noa i teie mea i to’u aau, teie Varua ? » Ua itehia ia’na te hoê vahi mo‘a.

Te tahi atoa vahi mo‘a i roto i te oraraa o Iosepha Semita, o to’na ïa piha taoto. E mea fifi ihoa ia ti‘aturi mai, i te mea ho‘i e, mai te rahiraa o outou, te tahi atoa taea‘e e taoto ra i roto i to’na piha. Ua riro mai te reira ei vahi mo‘a ia pure oia ma te faaroo rahi, te haehaa, e te hinaaro. Ua faati‘a mai oia, « i muri a‘e i to’u taravaraa i raro no te taoto, ua pure au e ua ani au i te Atua Mana Hope ia faaore i ta’u mau hara atoa e ta’u mau hapehape ».4 Aita na matahiti e toru i ma‘iri i muri mai i te mahana, ua farii Iosepha i te orama i roto i te uru raau mo‘a i tere ohie noa. No Iosepha, ahuru ma hitu matahiti, hopea ore ïa to’na faaoroma‘iraa i te faaoo, te parau faaoo e te hamani ino. I tera râ pô i roto i te piha taoto o Iosepha, ua fâ mai te melahi ra Moroni ei pahonoraa i ta’na mau taparuraa. Ua farii Iosepha i te ite, e te tamahanahana. I taua pô ra ua riro mai to’na piha taotoraa ei vahi mo‘a.

I to’u mata‘ita‘iraa i ni‘a ia Mormon Message na te Feia Apî, ua ite atura vau i te tahi faahou piha taoto tei riro mai ei vahi mo‘a. Te faaite ra te video ia Ingrid Delgado, te hoê tamahine no El Salvador, e te faaite ra i to’na mana‘o no ni‘a i te hiero. Ua parau oia, « e ohipa maitai ia ite e, e vahi to matou no te faaatea mai i te mau mea o teie nei ao e no te farii mai i te mau oro‘a mo‘a e no te tauturu ia ratou tei ore i farii i te reira i roto i teie nei oraraa ». Te paraparau noa ra oia, e te faaite ra te video ia Ingrid te tai‘o ra i ta’na mau papa‘iraa mo‘a, ma te haatihia e te mau hoho‘a « Mormonads », e te tahi mau faahitiraa, hoê buka Te Faahaereraa Ia’u Iho i Mua, te mau hoho‘a o te utuafare e o te hiero, e oia atoa, ta’na mau animara ha‘uti.5 Peneia‘e aita oia i haapa‘o a‘e, ua faatupu râ oia i to’na iho vahi mo‘a, i te atea ê i te mau mea o teie nei ao. Te uiui ra vau, e hia taime to Ingrid tai‘oraa i ta’na mau papa‘iraa mo‘a, to’na putapuraa i te Varua e to’na fariiraa i te pahonoraa i ta’na mau pure i roto i to’na vahi mo‘a ra.

Teie nei râ, teie faahou te tahi vahi mo‘a i roto i te oraraa o Iosepha Semita, e vahi mana‘o-ore-hia, o te fare tape‘araa ïa no Liberty. Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland e, « aita e taime teimaha a‘e i roto i te oraraa o Iosepha, maori râ te tape‘araahia i roto i te fare auri ma te ino rahi, te ti‘a ore i te ture e te tano ore ». Ua haapapû atoa Elder Holland e, ua parauhia te fare tape‘araa no Liberty ei « hiero-fare tape‘araa » no te mau ohipa mo‘a ta te peropheta Iosepha Semita i farii i reira.6

Te vai ra vetahi o outou te feia apî tamahine o te faaruru nei i to outou iho fare tape‘araa no Liberty, hoê vahi i reira outou e faaruru ai i te faainoraa, hoê vahi e aita outou i herehia, hoê vahi te faaoohia nei outou, te hamani-ino-hia nei, e aore râ te rave-ino-hia nei i te pae tino. No outou te feia apî tamahine, te pûpû nei au i teie mau parau a Elder Holland : « E nehenehe ta outou e farii i te iteraa mo‘a e te mea heheu, e te mea haapii hohonu i piha‘iho i te Fatu i roto i to outou mau taime fifi roa a‘e o to outou oraraa… a faaoroma‘i ai outou i te mau ohipa ti‘a ore e te mauiui, a faaruru ai i te umeumeraa e te pato‘iraa teimaha roa a‘e ».7 Ei parau haapapû, mai te peropheta Iosepha Semita atoa, e nehenehe ta outou e faatupu e e ti‘a i roto i te mau vahi mo‘a, e noa’tu te mau taime fifi roa a‘e ta outou i farii.

O te hoê tamahine paari, o Kirsten te i‘oa, tei faaite mai ia’u i to’na ati. Ua riro te Haapiiraa tuarua ei fare tape‘araa no Liberty no’na. Aua‘e râ,—na te vahi faata‘i upaupa i horo‘a mai i te tamarûraa. Ua parau oia : « I te taime au a taahi ai i roto i te reira piha, mai te huru ra e, ua taahi au i roto i te hoê vahi ruru. Aita e parau faaino e te parau vahavaha, aita e parau paieti ore. E parau faaitoitoraa râ e te here tei faaroohia. Ua faaohipa matou i te huru mata. Ua riro te reira ei vahi oaoa. Î roa te piha ha‘uti upaupa i te Varua a haapiipii ai matou e a ha‘uti ai matou i te upa. Tera te huru o taua piha ra, te tumu rahi, no te huru faaûru a te orometua upaupa. E Keresetiano maitai oia. Ia hi‘o vau na mua a‘e, ua riro te haapiiraa tuarua ei vahi haamaitai taata. E tau fifi mau, ua haapii râ vau i te tupu-faahou-raa. Ua mauruuru noa vau i to’u haapuraa, to’u vahi mo‘a ra, te piha upaupa ia ».8

I teie pô, ua feruri anei outou i ni‘a i to outou mau vahi mo‘a ra ? Hanere e hanere feia apî tamahine ta’u i ani ia faaite mai i to ratou mau vahi mo‘a. E vahi mau anei e aore râ e taime anei, hoê â ïa mo‘araa e te mana maere no te haapuai mai. Teie e iva o ta ratou mau pahonoraa iti :

  • A tahi : « Tei roto vau i te fare ma‘i, te tape‘a ra i te aiû fanau apî, e taea‘e no’u ».

  • A piti : « Te mau taime atoa e tai‘o vau i to’u haamaitairaa patereareha, e mana‘o vau e, ua ite to’u Metua i te Ao ra ia’u e ua here ia’u ».

  • A toru : « I te mahana a ti‘a ai to’u matahiti i te 12, ua faaunauna te feia apî tamahine o te paroita i to’u opani i te mau hoho‘a mafatu.9 Ua ite au e ua herehia vau, ua fariihia vau e ua oaoa vau ! »

  • A maha : « Te tai‘o ra vau i ta’u mau papa‘iraa mo‘a i te hoê mahana, e ua ‘matara’ mai te hoê parau. Ua itehia ia’u te pahonoraa i ta’u mau pure ».

  • A pae : « Tei roto vau i te hoê arearearaa i reira te taata i te inuraa e ua amui atu i roto i te tahi atu mau faaoaoaraa tano ore. Ua parau mai te Varua ia’u ia haere i rapae e ia ho‘i i te fare. Ua rave au, e oia mau, e ‘faahopearaa sotiare’ to te reira. Tera râ, ua horo‘a mai taua taime ra ia’u i te ti‘aturiraa i titauhia ia’u ia ite e, ua nehenehe ta’u e ora i te evanelia ».

  • A ono : « I te taime no te oro‘a, te feruri ra vau no ni‘a i te Taraehara, e ua haamana‘o atura vau e, ua ti‘a ia’u ia faaore i te hape a te tahi taata ta’u i riri atu. Ua riro ta’u ma‘itiraa ia faaore i te hape ei ohipa maitai o te hopoi mai i te Taraehara i roto i to’u oraraa i te mau mahana atoa ».

  • A hitu : « I muri mai to maua to’u mama haereraa i te faanahoraa ‘Rentrée des Jeunes Filles [Aru‘i fariiraa i te feia apî tamahine]’, ua apa mai oia i to’u papari‘a e ua parau mai ua here oia ia’u. O teie paha te taime matamua roa ta’u e haamana‘o ra a rave ai oia i te reira ».

  • A va‘u : Na roto i te haapapûraa a to’u episekopo, ua ite a’era vau e, e parau mau te fafauraa ta te papa‘iraa mo‘a i horo‘a mai : « Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona.’10 Ua tupu te ti‘aturiraa i roto ia’u, e ua ite a’era vau e, e nehenehe ta’u e haamata i ta’u faanahoraa roa no te tatarahaparaa ».

  • Te hopea : « I te hoê pô, ua titau vau i te itoito no te faaite atu i to’u mau mana‘o no ni‘a i te evanelia e te Buka a Moromona i to’u hoa rahi roa a‘e. E i muri iho, ua farii au i te haamaitairaa ia haere i to’na bapetizoraa. I teie nei, o maua te haere i te pureraa ».

Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê o to’u mau vahi mo‘a. I te hoê taime e mana‘o teimaha, e te ri‘ari‘a e te otahi rahi. Ma te paraparau ore, ua pure au : « E te Metua i te Ao ra, aita vau i ite nahea i te rave i teie ohipa ? A tauturu mai na ia’u ? » Aita i maoro roa, te haere mai nei te hoê taata, ma te mana‘o-ore-hia, ua tuu maira i te hoê rima i ni‘a i to’u tapono, e ua horo‘a mai i te tahi parau papû e te faaitoito. I tera ra taime, ua hau to’u aau. Ua haapa‘ohia vau. E ua taui te mau mea atoa. Ua tae mai te mau parau a te peresideni Spencer W. Kimball i to’u feruriraa, « Oia mau te haapa‘o nei te Atua ia tatou, e te hi‘o nei ia tatou. Pinepine roa râ, e mea na roto i te tahi atu taata oia e pahono mai i to tatou mau hinaaro ».11 No’u nei, ua riro mai taua taime ra, taua vahi ra ei mea mo‘a.

E te mau tuahine apî e, te vai atu â te mau vahi mo‘a e ua hinaaro vau ia nehenehe ia tatou ia faaite atu i te tahi e te tahi. Ia ho‘i outou i te fare i teie pô, te faaitoito nei au ia outou ia tapa‘opa‘o i roto i ta outou buka aamu, i te reira mau vahi mo‘a ra ta outou i ite e o ta outou e haamana‘o nei. Ua papû ia’u e, tauasini e tauasini o outou e ti‘a ra i te mau vahi mo‘a. Te horo‘a mai nei teie mau vahi ia outou i te parururaa, te puai e te hau i roto i te mau taime papû ore. Te puai nei to outou iteraa papû no te mea te ti‘a ra outou no te parau mau e te parau-ti‘a ma te hanahana.

O outou, te feia apî hui arii o te Ekalesia, to’u mau aito. Ua here au ia outou. Ua ite au i to’u aau i te here rahi mau o te Metua i te Ao ra no outou e te faaite nei au i to’u iteraa papû ia outou e, e parau mau te evanelia a Iesu Mesia. Ua ineine Oia e te tia‘i nei no te turu ia outou ia « ti‘a noa… i te mau vahi mo‘a ra, e e ore roa e faanuuhia’tu ». Ua here au e te paturu nei au i te peresideni Thomas S. Monson, to tatou peropheta mau e te faaitoito rahi. Te parau nei au i teie mau mea na roto i te io‘a o Iesu Mesia, amene.