2010–2019
Ta outou hopoi‘a mo‘a ia tavini
Eperera 2013


Ta outou hopoi‘a mo‘a ia tavini

Ua farii outou i te mana, te haamanaraa e te hopoi‘a mo‘a no te taviniraa i te taime ua faatoro‘ahia outou i roto i te autahu‘araa.

Te oaoa ia tavini

E te feia apî tamaroa no te Autahu‘araa a Aarona, e mau tamaiti here outou na te Atua, e e ohipa hanahana Ta’na no outou ia rave. No te rave faaoti i teie ohipa, e ti‘a ia outou ia rave hope i ta outou hopoi‘a mo‘a ia tavini atu ia vetahi ê.1

Ua ite anei outou eaha te auraa ia tavini ? A feruri i teie uiraa a faati‘a noa ai au ia outou no ni‘a i te hoê tamahine, to’na i‘oa o Chy Johnson.

I to Chy haamataraa i te haapiiraa tuarua i te matahiti i ma‘iri a‘enei, ua riro mai oia ei tîtî na te tahi mau piahi taehae e te feruriraa ino. E rave-ino-hia oia, e tura‘ihia e e faaoohia a haere noa ai oia i roto i te piha haapiiraa—ua taora roa atoa te tahi mau piahi i te pehu i ni‘a ia’na. Ua ite atoa paha outou i teie huru taata tei rave-ino-hia mai te reira te huru i to outou haapiiraa.

Rahi roa te taata, ua riro te tau taure‘are‘araa ei taime no te vai otahi-noa-raa e no te măta‘u. Aita e faufaa ia vai mai te reira te huru. Aua‘e no Chy, te vai ra te tahi feia apî tamaroa i to’na haapiiraa tei maramarama i te auraa o te parau tavini.

Ua ani te metua vahine o Chy i te mau orometua haapii ia tauturu mai ia ore te hamani-ino-raa, e aita ihoa, tamau noa teie ohipa. Ua taniuniu atura oia ia Carson Jones, e tamaroa e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona, e o oia te taata taora popo numero hoê i roto i te pŭpŭ no te ha‘uti faahoro popo. Ua ani oia ia’na ia tauturu mai no te ite mai o vai ma tera e hamani ino ra.

Ua farii o Carson e tauturu ia’na, i to’na ra aau, ua mana‘o oia e, e rahi atu â ta’na e nehenehe e rave i te imi-noa-raa mai i te feia hamani ino. Ua muhumuhu te Varua ia’na e, titauhia ia’na ia tauturu ia Chy, ia herehia oia.

Ua ani Carson i te tahi o to’na mau hoa pŭpŭ ha‘uti ia amui mai ia’na no te tavini ia Chy. Ua titau ratou ia’na ia haere mai e parahi i piha‘i iho ia ratou i te taime tamaaraa. Ua apee ratou ia’na i ta’na piha haapiiraa no te hi‘o e, aita ihoa e fifi. Aita ihoa i maere, no teie mau hoa apî to’na, na tamaroa ha‘uti faahoro popo, aita faahou o Chy i hamani-ino-hia.

E matahiti maitai roa no te pŭpŭ ha‘uti. E noa’tu â te faaoruraa i te mea aita hoê a‘e ha‘uti ta ratou i pau, aita teie na feia apî tamaroa i haamo‘e ia Chy. Ua titau roa ratou ia’na ia haere mai i ni‘a i te mahora i muri mai i te mau ha‘uti. Ua mana‘o atura Chy e, ua herehia oia e ua auhia. Ua hau atura. Ua oaoa roa oia.

Haere noa’tura te pŭpŭ ha‘uti e noaa roa mai nei te re matamua o te haruraa au‘a o tera tuhaa fenua. E ohipa rahi a‘e râ i te haruraa au‘a faahoro popo tei tupu i to ratou fare haapiiraa. Ua faaitoito te hi‘oraa o teie nau feia apî tamaroa i te tahi atu mau piahi ia farii rahi a‘e i te taata, e ia faahoa rahi a‘e. I teie nei, ua rave ratou te tahi i te tahi na roto i te mărû e te faatura.

Ua ite mai te mau ve‘a fenua i te mea ta teie feia apî tamaroa i rave e ua faaite atu i to ratou aamu i te fenua atoa. Te mea i haamata na ei tautooraa no te tavini i te hoê, ua riro roa mai ei faaûruraa i na tauasini atu â ia rave mai te reira atoa te huru.

Ua pii roa te metua vahine o Chy i teie na feia apî tamaroa, « te mau melahi huna ». Oioi atoa o Carson e to’na mau hoa i te parau e, ua haamaitai Chy i to ratou oraraa, hau atu i ta ratou i haamaitai ia’na. Tera mau te ohipa e tupu ia haamo‘e tatou ia tatou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê—e ite mai tatou ia tatou iho.2 E taui outou e e paari mai ho‘i i te huru ra eita e roaa i te tahi atu rave‘a. Ua ora teie nau feia apî tamaroa i te oaoa ia tavini e te tamau nei ho‘i i te imi i te rave‘a no te haamaitai ia vetahi ê. Ua anaanatae roa ratou i te faananea atu â i ta ratou taviniraa i te mau ava‘e i muri nei ia tavini atu ratou ei misionare rave tamau.3

Te hoê hinaaro e te hoê hopoi‘a

Tauasini Chy Johnson e vai ra na te ao atoa nei—te mau taata ua hinaaro te aau i te putapu i te here o te Metua i te Ao ra. Tei roto ratou i to outou mau fare haapiiraa, to outou mau pŭpŭ autahu‘araa, e i roto atoa i to outou utuafare. Te vai ra e mana‘o oioi atu outou ia ratou. Te vai atoa râ, e mea fifi rii ia ite mai i to ratou mau hinaaro. Ia feruri-maitai-hia râ, pauroa te taata ua ite outou, ua nehenehe ratou e haamaitaihia na roto i ta outou taviniraa. Te turu‘i nei te Fatu i ni‘a ia outou no te tapapa atu ia ratou.

Aita i titauhia ia outou ia riro mai ei taata tui roo i te pae no te tu‘aro no te tavini ia vetahi ê. Ua farii outou i te mana, te haamanaraa e te hopoi‘a mo‘a no te taviniraa i te taime ua faatoro‘ahia outou i roto i te autahu‘araa. Ua haapii te peresideni James E. Faust e, « Te autahu‘araa, o te haamanaraa ïa tei horo‘ahia i te taata no te tavini na roto i te i‘oa o te Atua ».4 Te mau nei te Autahu‘araa a Aarona i te mau taviri no te [taviniraa] a te mau melahi.5

Ia here outou i Ta’na mau tamarii, e arata‘i mai te Metua i te Ao ra ia outou e na te mau melahi e tauturu ia outou.6 E horo‘ahia ia outou te mana no te haamaitai i te mau oraraa e no te faaora i te mau varua.

O Iesu Mesia to outou hi‘oraa. Aita Oia i haere mai « ia tavini hia to’na, ei tavini râ ».7 E tavini, te auraa ra, e here e e aupuru ia vetahi ê. Te auraa ra, e haapa‘o i to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua. No te faaohie-roa-raa, o te raveraa ïa i te mea e rave atu te Faaora ahani o Oia i reira.

To outou utuafare

A haamata i roto i to outou iho utuafare. Tera te vahi e rave atu outou i ta outou taviniraa faufaa roa a‘e.8

Ua hinaaro anei outou e tamata i te hoê ohipa ? Ia ani mai to outou metua vahine ia tauturu mai outou i te fare, a parau mai teie te huru, « Mauruuru no te aniraa mai, e mama. Ua oaoa roa vau i te tauturu atu ». Ei reira, a hi‘o i te mea e rave mai oia. E tano paha ia haapii faahou outou i te mau rave‘a ru no te faaora i te hoê taata hou outou a rave ai i teie ohipa. A marua mai oia i mua ia outou no te hitimahuta rahi. I muri mai to outou tamărûraa ia’na, e ite mai outou i te tahi haamaitairaa i rotopu ia’na e o outou e e na reira atoa no te parahiraa o te Varua i to outou fare.

O te hoê noa rave‘a te reira no te tavini i to outou utuafare ; te vai faahou ra. E tavini atu outou ia parau outou i te mau parau maitai i te mau melo o te utuafare. E tavini atu outou ia faariro outou i to outou mau taea‘e e tuahine ei hoa rahi no outou.

E peneia‘e te mea faufaa roa e, e tavini atu outou ia tauturu outou i to outou metua tane i roto i ta’na mau hopoi‘a ei faatere pae varua i roto i to outou fare. A horo‘a i te paturu hope e i te faaitoitoraa i te pureraa pô utuafare, i te pure utuafare e i te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a e te utuafare. A rave i ta outou tuhaa no te haapapû e, e parahi mai te Varua i roto i to outou fare. Na te reira e haapuai i to outou metua tane i ni‘a i to’na ti‘araa ma te tauturu atoa ia outou iho ia riro atu ei metua tane i te hoê mahana. E mai te mea ua ere outou i te metua i te fare, ua hau atu â ïa ta outou hopoi‘a no te tavini i to outou utuafare.

To outou pŭpŭ autahu‘araa

E hopoi‘a atoa ta outou ia tavini i to outou pŭpŭ autahu‘araa.

Te parare ra te autahu‘araa na te ao atoa nei. E rave rahi o outou e pee nei i te piiraa a te peresideni Monson ia faaora. Ua rahi atu â te feia itoito e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona i teie mahana, rahi atu â i tei matamua ra ia au i te aamu o te Ekalesia. Noa’tu râ, te vai noa ra o ratou tei ore i itoito roa e o te hinaaro nei ia outou.

I te ava‘e tiunu i ma‘iri, ua faati‘ahia te hoê amaa apî i Bangalore, i te fenua Initia, e hoê noa tamaroa i parahi i roto i te pureraa autahu‘araa, e diakono tei faatoro‘a-apî-hia, to’na i‘oa o Gladwin.

Haamata a‘era o Gladwin, ratou te peresideni o te Feia Apî Tamaroa e te peresideni amaa ia taniuniu i te feia apî tamaroa paruparu ma te hahaere ia ratou i to ratou fare. Aita i maoro roa, ua haamata te piti o te tamaroa, o Samuela, i te ho‘i faahou mai i te pureraa.

Pauroa te hepetoma, ua taniuniu Gladwin e o Samuela ia ratou tei ore i tae mai i te pureraa autahu‘araa ma te faaite ia ratou i te mea ua haapii mai raua. E taniuniu atoa raua ia ratou e aore râ e hahaere roa’tu i to ratou mahana fanauraa. Hoê i muri mai i te tahi, riro mai nei teie nau feia apî tamaroa paruparu ei hoa no raua e ua haamata i te farii i te titauraa ia haere mai i te mau ohiparaa a te pŭpŭ autahu‘araa, ia haere mai i te mau pureraa a te pŭpŭ autahu‘araa e ia amo atoa mai i ta ratou iho hopoi‘a ia tavini. I teie mahana, pauroa te feia apî tamaroa i roto i te amaa tei itoito faahou mai i roto i te Ekalesia.

Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e ti‘a i te mau pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona ia parahi ei apooraa e ia haamaitai—e aore râ ia patu e ia haapuai—te tahi i te tahi.9 E faatupu outou i te maitai ia haapii atu outou i te mau parau mau o te evanelia, ia faaite atu outou i te mau iteraa pae varua, e ia faaite atu outou i te iteraa papû. Te faaitoito nei te faanahoraa haapiiraa na te feia apî i teie mau aitauiraa i roto i te mau pureraa pŭpŭ autahu‘araa, tera noa râ, e tupu te reira ia farii te aau o te mau melo atoa o te pŭpŭ autahu‘araa i te here e te faatura. E ere te mau pureraa pŭpŭ autahu‘araa i te vahi no te faaooraa e te parau ha‘uti—ia matara ihoa râ te mana‘o o te aau. E ti‘a i te mau peresideniraa pŭpŭ autahu‘araa ia rave i te faatereraa ma te haapa‘o maitai e, e riro te mau pureraa pŭpŭ autahu‘araa ei vahi hau no te taata atoa ia amui mai.

Ua a‘o te aposetolo Paulo, « Eiaha e parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra ».10

E ore roa te feia e mau nei i te autahu‘araa e faaohipa i te parau faufau e te ha‘iri‘iri. E ore roa ratou e faahaehaa e aore râ e haamauiui ia vetahi ê. E tamau noa ratou i te patu e i te haapuai ia vetahi ê. E rave‘a ohie teie e te puai atoa râ no te tavini.

I te mau taime atoa

Aita te ohipa taviniraa i taoti‘ahia i te mau oro‘a e aore râ i te mau tere haapiiraa utuafare e aore râ i te mau ohipa rii tautururaa. E tamau noa tatou i te vai ei taea‘e no te autahu‘araa—eiaha i te Sabati noa e eiaha atoa i te taime noa ua oomo tatou i te ahu uouo e te taamu arapo‘a. E hopoi‘a ta tatou ia tavini noa’tu te vahi ua ti‘a tatou. E ere te taviniraa i te ohipa noa e rave tatou—e faati‘a te reira o vai mau tatou.

A tavini i te mau mahana atoa. Tei piha‘i iho noa ia tatou te mau rave‘a. A imi i te reira. A ani i te Fatu ia tauturu mai ia outou ia ite mai i te reira. E ite mai outou e, e au te rahiraa o te reira i te mau ohipa na‘ina‘i tei ravehia ma te aau tae no te tauturu ia vetahi ê ia riro mai ei feia pee ia Iesu Mesia.11

A tutava ai outou ia vai ti‘amâ noa no te Varua, e ite mai outou i te mau mana‘o e te mau muhumuhu e titau mai ia outou ia tavini. A rave ai outou ia au i teie mau muhumuhu, e farii mai outou e rave rahi atu â, e e rahi e e aano faahou atu ta outou mau rave‘a e to outou aravihi ia tavini.

To’u mau taea‘e feia apî, te faaite papû nei au e, ua horo‘ahia ia outou te haamanaraa e te mana o te Autahu‘araa hanahana a Aarona no te tavini na roto i te i‘oa o te Atua.

Te faaite papû nei au e, a rohi noa ai outou, e riro mai outou ei mauihaa i roto i te rima o te Atua no te tauturu ia vetahi ê. E apî rahi atu â to outou oraraa, e e rahi atu â te auraa o te reira. E ite outou i te puai rahi a‘e no te pato‘i i te ino. E ite outou i te oaoa mau—tera tei ite-noa-hia e te feia e pee mau ia Iesu Mesia.

Ia ite outou i te oaoa no te rave-faaoti-raa i ta outou hopoi‘a mo‘a ia tavini, o ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.