2010–2019
To outou tere ho‘iraa nehenehe i te fare
Eperera 2013


To outou tere ho‘iraa nehenehe i te fare

Mai te mea e, e faaohipa outou ma te oaoa i te hoho‘a fenua ta to outou Metua here i horo‘a mai no to outou tere, e arata‘i te reira ia outou i te mau vahi mo‘a e e tae‘ahia ïa ia outou to outou faito puai mure ore.

Ua haamaitaihia tatou i teie pô i te mea tei rotopu ia tatou te peresideni Thomas S. Monson, to tatou peropheta here. Peresideni, te pure tamau nei matou no oe.

To’u mau tuahine here e, mauruuru no te himene e te a‘oraa parau. E mea faaûru mau te taatoaraa e e mea tano roa no te Pata, te tau mo‘a, ta tatou e faahanahana nei i teie hepetoma.

Ua oaoa matou i te ti‘araa i rotopu ia outou, e te mau tuahine apî e te faufaa rahi, e to outou mau metua vahine e to outou atoa feia faatere faahiahia. E varua anaana to outou e te mata ataata, e mata ataata pee. Ua papû maitai e, te mana‘ona‘o mai nei te Fatu ia outou e te hi‘o mai nei ia outou mai te ra‘i mai ma te here.

Ua paari au i Zwickau, i Heremani Hiti‘a o te râ i tahito ra. I te ahuru-ma-hoê-raa o to’u matahiti, ua topa to’u metua tane i raro a‘e i te hi‘opo‘araa a te ture ei taata pato‘i i te tereraa poritita, e ua feruri to’u na metua e, hoê noa rave‘a papû a‘e no to matou utuafare maori râ, e horo ti‘a’tu i te fenua Heremani Too‘a o te râ. Ua faaotihia e, te rave‘a maitai a‘e maori râ, e faaru‘e tata‘itahi matou i te taime taa ê te tahi i te tahi, e e tere i te pae too‘a o te râ na ni‘a i te e‘a taa ê, ma te faaru‘e i ta matou mau tauihaa atoa.

Ua rave to’u metua tane i te e‘a vitiviti roa na Berlin, no te mea, o oia te taata fifi roa‘e. Ua tere to’u mau taea‘e tuaana i te pae apatoerau, e ua imi i to ratou e‘a tata‘itahi no te haere i te pae too‘a o te râ. To’u tuahine—e tu‘ati to’na matahiti i to outou e rave rahi i ô nei i teie mahana—raua o Helga Fassmann, to’na orometua haapii i roto i te Feia Apî Tamahine, e te tahi atu mau taata, ua ta‘uma ratou i roto i te hoê pereoo auahi e tere poto noa na roto ia Heremani Too‘a o te râ. Ua aufau ratou i te hoê taata tia‘i opani no te iriti i te mau opani no ratou, e ia tere a‘era te pereoo auahi na te oti‘a fenua no Heremani Too‘a o te râ, ua ou‘a a‘era ratou i rapae i te pereoo auahi e tere noa ra, ua ora ïa ratou. Auê ia to’u faahiahia i to’u tuahine e to’na itoito.

O vau ïa te tamarii apî roa a‘e, e ua faaoti to’u metua vahine e, e haere avae noa maua na ni‘a i te mou‘a e faataa ê ra i teie na fenua. Te haamana‘o ra vau e, ua faaineine oia i te maa mai te huru e, te haere ra maua e orihaere e aore râ no te hoê « picnic » i ni‘a i te mou‘a.

Ua tere maua na ni‘a i te pereoo auahi i te atearaa e ti‘a ia maua ia tere, i muri iho ua haere noa na raro e rave rahi hora te maoro, ma te piri noa’tu i te oti‘a no Heremani Too‘a o te râ. E mea hi‘opo‘a-maitai-hia te mau oti‘a fenua, tera râ, te vai ra ta maua hoho‘a fenua, e ua ite maua i te taime e te vahi papû no te haere i ô mai. Ua ite au i te taiâ i roto i to’u metua vahine. Ua hi‘opo‘a maite oia i te mau vahi atoa no te hi‘o e, aita anei maua i apeehia mai. I roto i to’na taahiraa avae tata‘itahi, mai te mea ra e, ua paruparu to’na na avae e na turi. Ua tauturu vau ia amo i ta’na pute teiaha tei î i te maa, te mau parau faufaa e te mau hoho‘a utuafare, a ta’uma ai maua i te hoê aivi roa hopea. Ua feruri oia e, e mea papû maitai ua mairi te oti‘a fenua i muri ia maua i teie nei. I to’na feruriraa e, e aita e fifi faahou, ua parahi a‘era maua i raro e ua haamata i te amu i ta maua maa « picnic ». No te taime matamua i taua mahana ra, ua papû maitai ia’u e, ua hutihuti oia i te aho ma te mărû.

I taua taime noa ra to maua iteraa’tu i te tapa‘o o te oti‘a fenua. E mea huru atea rii â i mua ia maua ! Tei te pae tano ore o te oti‘a fenua to maua amuraa i ta maua maa « picnic ». Tei Heremani Hiti‘a o te râ noa â maua !

E e nehenehe i te mau tia‘i oti‘a fenua e faura mai i te mau taime atoa !

Ua ohi vitiviti a‘era to’u metua vahine i ta maua maa, e ua haapeepee atura maua i te ta‘uma i ni‘a i te aivi. E i te reira taime, aita maua i mana‘o a‘e e parahirahi rii e tae roa’tu i te taime ua papû ia maua e, tei te tahi atu pae maua i te oti‘a.

Noa’tu e, e e‘a taa ê to te melo tata‘itahi o to matou utuafare, e ua farerei i te mau fifi rau i roto i te tere, i te pae hopea, ua manuïa matou paatoa i te tapaeraa i te vahi hau. E i te pae hopea ua farerei faahou to matou utuafare. Auê ïa mahana hanahana e !

Te mau aamu no te tahi tere

I faatia’tu na vau ia outou i te hoê ohipa o te oraraa nei tei riro ei tere faufaa roa no’u. I teie mahana ua nehenehe ta’u e hi‘o i to’u oraraa na mua e ia ite i te tahi o te reira mau « tere » ta’u i rave. Aita e ta‘umaraa mou‘a e aore râ, e oti‘a poritita to roto i te taatoaraa o te reira mau aamu ; te tahi o te reira mau aamu no ni‘a ïa i te upooti‘araa i roto i te mau tamataraa e aore râ, te tupuraa i te paari i te pae varua. E mau tere pauroa ana‘e te reira. Te ti‘aturi nei au e, ua riro te mau oraraa atoa ei haaputuraa no « te mau aamu no te tahi tere » o te taata tata‘itahi.

Ua papû ia’u e e ua ite outou e, ua î te mau peu tumu i te mau aamu no te tahi tere. Ei hi‘oraa, ua ite paha outou i te aamu no te tere o Dorothy e ta’na uri, o Toto, i roto i te buka Le magicien d’Oz. Ua tahitihia o Dorothy e o Toto i roto i te hoê mata‘i puahiohio e ua afa‘ihia i roto i te Fenua no Oz. I reira, ua itehia ia Dorothy taua e‘a taa ê râ, e e‘a pereti re‘are‘a e faaite ra i te e‘a o te hoê tere e tae atu ai i to’na ra fare.

Te vai atoa ra o Ebenezer Scrooge na Charles Dickens, e to’na tere, e ere ïa mai tera vahi i tera vahi, mai te hoê râ tau i tera tau e tera tau. E tere ïa i roto noa i to’na iho aau tei tauturu ia’na ia ite e, no te aha oia i riro ai mai tera te huru, e no te hi‘o eaha te ohipa e tupu i ni‘a iho ia’na mai te mea e, e tamau noa oia i te haere na ni‘a i te e‘a o te pipiri e te aau mehara ore.1

Hoê o te mau aamu mataro-roa-hia no te mau parau papa‘i tinito, maoti râ, te Journey to the West [Te tere i te pae Too‘a o te râ]. Ua papa‘ihia i te tenetere 16, te faati‘a ra ma te nehenehe i te aamu e te tere perenina o te hoê tahu‘a, tei tere ti‘a’tu i te turamaramaraa varua ra ma te tauturuhia e maha na tino maitai.

E te vai atoa ra o Bilbo Baggins, te « hobbit » na‘ina‘i e te haehaa ra e to’na hiaai rahi ia faaea hau noa i to’na fare e amu noa ai i te tihopu. Tera râ, ia patotohia mai i to’na ra uputa, ua pee oia i te piiraa a teie mea rahi ite-ore-hia, e ua haere i roto i te ao ratou te hoê tahutahu e te hoê pŭpŭ taata potopoto no te rave i te hoê misioni atâta e te faufaa rahi atoa.2

E aamu no te taatoaraa

E ere anei e mea au roa na tatou te mau aamu no teie mau tere no te mea ua nehenehe ta tatou e hi‘o ia tatou iho ei mau ratere ? E nehenehe i to te reira mau manuïaraa e mau manuïa-ore-raa e tauturu ia tatou ia ite mai i to tatou haerea i roto i te oraraa nei. Ua mata‘ita‘i iho nei tatou i te hoê hoho‘a video no ni‘a te hoê tere faahiahia. Peneia‘e, teie mau aamu e faahaamana‘o atoa mai ia tatou i te hoê tere ua ti‘a ia tatou paatoa ia mâtau—inaha, e tere teie e tuhaa ta tatou tata‘itahi i roto.

E râ ê te tau i haamata ai teie aamu, hou roa te fenua nei a haamata ai i te ohu i ni‘a i to’na ohuraa, hou roa te mahana a haamata ai i te faatoro mai i to’na mau hihi ve‘ave‘a i roto i te reva to‘eto‘e, hou roa te mau mea i hamanihia ra, te mea rarahi e te mea na‘ina‘i, a faaî ai i to tatou paraneta. I te haamataraa, ua ora na outou i te hoê vahi atea roa, e vahi nehenehe mau.

E rave rahi mau mea aita tatou i ite no ni‘a i te oraraa i taua ao ra hou te tahuti nei, tera râ, ua ite tatou i te tahi rii mea. Ua heheu mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou o vai Oia, o vai tatou nei, e o vai ta tatou e nehenehe e riro mai.

I roto i taua huru matamua ra, ua ite papû outou e, te vai ra te Atua i te mea e, te ite atu ra e te faaroo atu ra outou Ia’na. Ua matau outou ia Iesu Mesia, o te riro mai ei Arenio na te Atua. Ua vai na to outou faaroo Ia’na. E ua ite outou e, e ere to outou hopea i te faaearaa i roto i te parururaa o to outou nohoraa hou te tahuti nei. Noa’tu to outou here rahi i taua ao mure ore ra, ua ite outou e, ua hinaaro e ua titauhia ia outou ia haere i te hoê tere. E faaru‘e atu outou i na rima o to outou Metua, e tomo outou na roto i te hoê paruru o te haamo‘eraa, e farii i te hoê tino tahuti, e e haapii e e tamata i te mau mea e tauturu ia outou ia tupu i te paari e ia riro a‘e mai te Metua i te Ao ra e ia ho‘i faahou i mua i To’na ra aro.

I roto i taua vahi mo‘a ra, auahaatihia na te feia ta outou i matau e i here, e riro e, teie te uiraa rahi i ni‘a i to outou utu e i roto i to outou aau « E ho‘i mai anei au ma te pe‘ape‘a ore i roto i to’u utuafare i te ra‘i nei ? »

E mea rahi roa ho‘i te mau mea eita e ti‘a ia outou ia haavî. E riro te oraraa tahuti ei oraraa fifi i te tahi taime, tei î i te mau tipuuraa mana‘o-ore-hia i ni‘a i te purumu : te ma‘i, te aau oto, te ati, te tama‘i.

Ma te haamana‘o ore i to outou oraraa na mua a‘e—ma te haamana‘o ore e, i hahaere na outou na piha‘iho i to outou Metua i te Ao ra—e taa anei ia outou ia faaroo i To’na reo i rotopu i te mau maniania e te mau ohipa faanevaneva atoa o te oraraa tahuti nei ?

Mai te huru ra e, e tere roa e te papû ore teie i mua—tei î roa i te fifi.

Eita e riro mai ei mea ohie, noa’tu râ, ua ite outou e, e riro te tautooraa atoa i te hoona mai.

No reira, te ti‘a nei outou i te pae hiti o te ao mure ore, a ieie ai ma te oaoa faito ore e te tia‘i—e te mana‘o atoa ra vau, ma te tahi mana‘o pe‘ape‘a e te măta‘u rii.

I te pae hopea râ, ua ite outou e, e ohipa ti‘a ta te Atua—e ua upooti‘a To’na maitai. Ua amui atu outou i roto i te apooraa rahi i te ra‘i ra, e ua ite outou e, ua horo‘a mai to outou Faaora e Ora, o Iesu Mesia, i te hoê rave‘a ia tamâhia outou i te hara e ia faaorahia i te pohe tino. Ua ti‘aturi outou e, i te pae hopea, e oaoa outou e e amui mai outou i to outou reo i roto i te hoê tiria rahi no te ra‘i i te himeneraa i To’na ra i‘oa mo‘a.

E no reira, ua huti hohonu outou i te aho…

E ua taahi i te hoê taahiraa rahi i mua…

E teie outou !

Tei ni‘a outou tata‘itahi i to outou iho tere nehenehe no te ho‘i i to outou faaearaa i te ra‘i ra !

Ta outou hoho‘a fenua

I te mea ho‘i e, tei te fenua nei outou i teie nei, e riro ïa ei mana‘o paari ia ui ia outou iho e, eaha te huru o to outou tere. Tei ni‘a anei outou i te e‘a ti‘a ? Te riro ra anei outou mai te taata tei faataahia ia riro e ta outou i hinaaro ia riro mai ? Te rave ra anei outou i te mau ma‘itiraa o te tauturu ia outou ia ho‘i i piha‘iho i to outou Metua i te Ao ra ?

Aita Oia i tono mai ia outou i roto i teie tere ma te vaiiho ia outou ia haere noa outou ana‘e iho. Ua hinaaro oia ia ho‘i outou i piha‘iho Ia’na. Ua horo‘a mai Oia ia outou i te mau metua here e te feia faatere haapa‘o o te Ekalesia, apitihia te hoê hoho‘a fenua o te faaite ra i te huru fenua e ia ite atu i te mau fifi ; te faaite ra teie hoho‘a fenua ia outou i hea te hau e te oaoa e itehia ai ma te tauturu ia outou ia faatoro i to outou e‘a ho‘iraa i te fare.

I teie nei, i hea outou e ite ai i teie hoho‘a fenua ?

  • I roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

  • I roto i te mau parau a te mau peropheta e a te mau aposetolo.

  • E na roto i te heheuraa a te Varua Maitai i te taata tata‘itahi.

Teie hoho‘a fenua o te evanelia ïa a Iesu Mesia, te parau apî maitai e te haerea oaoa o te hoê pĭpĭ a te Mesia. O te mau faaueraa ïa e te hi‘oraa i horo‘ahia mai ia tatou na to tatou Arai e to tatou Orometua, tei ite i te e‘a i te mea e, o Oia te e‘a.3

Papû roa, aita roa’tu e faufaa to te hoê hoho‘a fenua maori râ, e tuatapapa outou i te reira, maori râ e faaohipa outou i te reira no te tere na roto i te oraraa. Te ani manihini nei au ia outou ia faariro i te reira ei ohipa matamua roa ia tuatapapa e ia faaohipa i te parau a te Atua. A iriti i to outou aau i te Varua Maitai ia ti‘a Ia’na ia arata‘i ia outou i roto i to outou tere no te oraraa.

Ua î ta outou hoho‘a fenua i te mau parau poro‘i faaitoito e te haapii no ô mai i to outou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti ra o Iesu Mesia. I teie mahana te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e toru o taua mau poro‘i ra o te tauturu ia outou ia farii i te hoê tere manuïa no te ho‘i i to tatou fare mure ore.

Te poro‘i matamua : « Eiaha e măta‘u, no te mea tei piha‘i iho ïa vau, o te Fatu, ia outou na ».4

E ere o outou ana‘e iho i roto i teie tere. Ua ite to outou Metua i te Ao ra ia outou. Noa’tu e, aore hoê taata e faaroo mai nei ia outou, te faaroo mai ra Oia ia outou. Ia oaoa outou i roto i te parau ti‘a, e oaoa atoa Oia e o outou. Mai te mea e, te teimaha ra outou i te ati, e oto Oia e o outou.

To te Metua i te Ao ra hinaaro ia outou, e ere ïa tei te huru o ta outou tao‘a e aore râ, to outou haviti e aore râ, to outou tino maitai e aore râ, to outou maramarama. Te hi‘o nei Oia ia outou eiaha mai ta to te ao e hi‘o nei ia outou ; te hi‘o nei râ Oia ia outou ia au i to outou huru mau. E hi‘o Oia i to outou aau.5 E te here nei Oia ia outou6 no te mea, e tamarii outou Na’na.

E te mau tuahine here e, a imi papû Ia’na, ei reira Oia e itehia ai ia outou.7

Te fafau atu nei au ia outou, aita outou i vai otahi noa.

I teie nei, a rave na i te hoê taime i teie nei e a hi‘o i ni‘a i te taata e haati nei ia outou. Ua riro paha te tahi pae ei feia faatere, ei mau hoa no outou, e aore râ, ei melo no to outou utuafare. E riro paha e, aitâ outou i farerei a‘enei i te tahi pae na mua a‘enei. Tera râ, te mau taata atoa ta outou e ite nei ati a‘e ia outou—i roto i teie pureraa e aore râ, i te tahi atu vahi, i teie mahana e aore râ, i te tahi atu taime—ua itoito atoa na ratou i roto i te ao hou te tahuti nei. Teie taata hi‘oraa haehaa e te taa ê ore e parahi nei i piha‘iho ia outou, ua riro na paha oia ei taata rahi ta outou i here e i haafaahiahia na i roto i te ao o te mau varua. I riro na paha outou iho ei hi‘oraa !

Te vai ra hoê mea e nehenehe ia outou e ite papû : Te mau taata atoa ta outou e ite nei—noa’tu te huru nunaa, te haapa‘oraa faaroo, te ti‘aturiraa poritita, te huru o te tino, e aore râ, te hoho‘a—e utuafare ïa. Te taure‘are‘a tamahine ta outou e hi‘o nei, hoê â ïa to’na Metua i te Ao ra e to outou, e ua faaru‘e atu oia i To’na aro maitai mai ia outou atoa na, ma te hinaaro rahi ia haere mai i ni‘a i teie fenua e ia ora i te oraraa e ti‘a ai ia’na ia ho‘i faahou Ia’na ra i te hoê mahana.

Tera râ, e riro te mana‘o o te vai-otahi-raa i te tupu mai, mai ia outou atoa i te tahi taime. E riro paha i te mo‘ehia ia’na i te tahi taime te tumu o to’na tere. E tena na e, a faahaamana‘o atu ia’na, na roto i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa e, aita oia i vai otahi noa. Tei ô nei tatou no te tauturu te tahi i te tahi.

E nehenehe i te oraraa e riro ei mea fifi, e nehenehe ho‘i e faaetaeta i te aau e tae roa’tu e, e ore e farii faahou. E riro te tahi pae i te î roa i te riri. E faainaina e e tahitohito paha te tahi pae i te feia e ti‘aturi nei i te hoê Atua here. Tera râ, a feruri na i teie : aita paha ratou e haamana‘o faahou ra, tera râ, i te hoê taime ua hinaaro atoa na ratou e ho‘i faahou i piha‘iho i to ratou Metua i te Ao ra.

E ere na outou te hopoi‘a ia faafariu i te hoê taata. E ohipa te reira na te Varua Maitai. Ta outou ohipa o te faaite ïa i to outou mau ti‘aturiraa e ma te măta‘u ore. Ia riro outou ei hoa no te mau taata atoa, eiaha râ e haafifi i ta outou mau faatureraa. A tape‘a maite i to outou mana‘o papû e i to outou faaroo. A ti‘a papû, i te mea e, e mau tamahine outou na te Atua, e e ti‘a Oia i piha‘iho ia outou !

Te piti o te poro‘i : « Ia aroha outou ia outou iho, mai ia’u e aroha’tu ia outou na ».8

Aita anei outou i ui a‘enei e, eaha te reo ta tatou paatoa i paraparau na a ora ai tatou i piha‘iho i te Atua ? Mea puai roa to’u mana‘o ia parau e, e purutia, noa’tu e, te feruri nei au e, aita roa hoê taata i ite. Tera râ, ua ite au e, i roto i to tatou oraraa hou te tahuti nei, ua haapii tatou na mua roa, mai roto mai i te Metua o to tatou varua, i te hoê reo nui—e reo tei roto te mana ia upooti‘a i ni‘a i te mau paruru o te mana‘o, o te tino e o te varua.

Taua reo ra, o te here mau ïa o Iesu Mesia.

O te reo puai roa a‘e ïa i roto i te ao nei.

Te here o te Mesia e ere ïa i te hoê here haavarevare. E ere ïa i te here o te tareta faatau aroha. E ere ïa i taua here ra e aruehia nei i roto i te pehe e te mau hoho‘a teata tuiroo.

E faatupu teie here i te tauiraa papû i roto i te taata. E tomo roa oia i roto i te tairoiro e e faatarapape i te pohehae. E nehenehe ta’na e faaora i te riri e e tupohe i te auahi o te inoino. E faatupu te reira i te semeio.

Ua farii tatou i ta tatou « mau haapiiraa matamua »9 na roto i teie reo o te here ei mau varua i mua i te aro o te Atua, e i ô nei i ni‘a i te fenua nei, tei ia tatou te mau rave‘a no te faaohipa i te reira e ia paraparau ma te ohie. E nehenehe ta outou e ite e, te haapii ra anei outou i teie reo o te here na roto i te hi‘opo‘araa eaha te mau mea e tura‘i nei i to outou mau feruriraa e ta outou mau ohipa.

Mai te mea e, e haere ti‘a to outou mau feruriraa matamua i ni‘a i te mau mea e maitai ai outou, e riro ïa ta outou mau tumu ei mau tumu pipiri e te feruri-hohonu-ore-hia. E ere te reira te reo ta outou e hinaaro e haapii mai.

Ia faatumuhia râ to outou mau feruriraa matamua e ta outou mau raveraa i ni‘a i te taviniraa i te Atua e ia vetahi ê—mai te mea e, e hinaaro mau to outou e haamaitai e e faateitei i te taata ati a‘e ia outou na—ei reira te mana o te here mau o te Mesia e ohipa ai i roto i to outou aau e i to outou oraraa. Teie ïa te reo ta outou e hinaaro e haapii.

A haere noa ai outou i te ohieraa i te paraparau i teie reo e i te faaohipa i te reira i roto i ta outou mau haaraa e o vetahi ê, e ite mai ratou i te hoê mea i roto ia outou o te faaara i roto ia ratou i te hoê feruriraa huna-maoro-hia ia imi i te e‘a ti‘a i roto i te tere ho‘iraa i te utuafare i te ra‘i ra. Inaha, ua riro atoa ho‘i te reo o te here ei reo tumu no ratou.

Teie mana faaûru hohonu e te tamau, e reo ïa o te tomo roa i roto i te varua. E reo ïa no te ite, e reo no te taviniraa, e reo no te faateiteiraa e no te oaoaraa e no te tamahanahanaraa.

E mata na outou i te haapii i te faaohipa i te reo nui o te here o te Mesia.

E te toru o te poro‘i : « A oaoa maitai na ».10

I te tahi mau taime, te rû nei tatou i te vahi e ti‘ahia ra e tatou i roto i to tatou tere, e ere anei ? Mai te mea e, 12 matahiti to outou, e hinaaro paha outou ia 14 to outou matahiti. E ia 14, e hinaaro paha outou ia 18. E ia 18, i te tahi taime, e hinaaro outou ia ho‘i faahou mai outou i te 12 e ia haamata faahou.

E vai tamau noa te mau mea e amuamuhia—mai te huru ra e, e mau mea aita e afaro maitai ra te tereraa. E nehenehe ta outou e haamau‘a i te mahana i te mana‘o-au-ore-noa-raa, te mana‘o otahi, te mana‘o taa ore e te mana‘o hinaaro ore. Tera râ, e ere te reira te tere ta outou i ti‘aturi, e aita te Metua i te Ao ra i tono mai ia outou no te rave i te reira tere. A haamana‘o e, e mau tamahine mau outou na te Atua !

Ma te tape‘a noa i te reira feruriraa i roto ia outou, te ani nei au ia outou ia haere ma te papû e ma te oaoa. Oia mau, te vai ra i ni‘a i te e‘a te mau puu e te mau tipuuraa e te tahi atoa mau fifi. Eiaha râ e faatumu te mana‘o i ni‘a i te reira mau mea. A imi i te oaoa ta to outou Metua i te Ao ra i faaineine no outou i roto i te taahiraa tata‘itahi o to outou tere. O te oaoa te titauraa hopea, e te e‘a atoa ho‘i. « Te mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra » Ta’na ïa i fafau mai.11 No reira Oia i faaue mai ai ia tatou e, « a oaoa maitai na ».

Mai te mea e, e faaohipa outou ma te oaoa i te hoho‘a fenua ta to outou Metua here i horo‘a mai no to outou tere, e arata‘i te reira ia outou i te mau vahi mo‘a e e tae‘ahia ïa ia outou to outou faito puai mure ore. E paari mai outou ei tamahine na te Atua ta outou i ti‘aturi na ia riro mai outou.

E te mau tuahine here e, e te feia apî tamahine here o te Ekalesia nei e, e te mau hoa taure‘are‘a e, ei Aposetolo na te Fatu, te vaiiho nei au i ni‘a ia outou i te haamaitairaa ia itehia ia outou to outou haerea i roto i teie tere ho‘iraa, e ia riro outou ei faaûruraa no to outou mau hoa ratere. O ta’u fafauraa atoa e ta’u nei pure e, mai te mea e, e faatura e e ora outou ma te haapa‘o maitai i te mau fafauraa, te mau parau tumu e te mau peu maitai o te evanelia a Iesu Mesia, i te hopea o to outou tere, tei reira iho te Metua i te Ao ra. E tauahi mai Oia ia outou, e i reira outou e ite hope roa ai e, ua tapae outou i te fare ma te pe‘ape‘a ore. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.