2010–2019
O te haehaa e te mărû te aau
Atopa 2013


O te haehaa e te mărû te aau

E ere te mărû i te paruparu, o te raveraa râ mai te maitai e te mărû.

Ua haapii Mormona e, « e ore e roaa te faaroo e te tia‘i [i te taata], maori râ o te mărû e te haehaa te aau ».1 E te parau faahou ra oia e, aita ana‘e te reira, « ua riro to’na faaroo e to’na tia‘i ei mea faufaa ore, aore hoʻi te taata e itehia i mua i te Atua, maori râ o te mărû e te haehaa te aau ».2

Te mărû, o te huru te reira te feia o te « mataʻu i te Atua, e mea parau ti‘a e te haehaa, o te roaa ia haapii e o te faaoromai noa i te mauiui ».3 Ratou e mau nei teie hiro‘a, ua hinaaro e pee ia Iesu Mesia e te vai hau ra ratou, te măru, te auraro e te faati‘a.

Ua haapii te aposetolo Paulo e, e hotu te mărû no te Varua.4 E no reira, e roaa ia tatou te reira ia « ora … tatou i te Varua ».5 E no te ora i te Varua, e ti‘a i to tatou huru oraraa ia faaite i te huru parau ti‘a i mua i te Fatu.

A rave ai tatou i te i‘oa o te Mesia i ni‘a ia tatou, e mea ti‘a ia tatou ia tutava noa i te peeraa i To’na hiro‘a e ia taui i to tatou iho huru, i tera e tera mahana, no te riro mai Ia’na ra te huru. Ua aʻo te Faaora i Ta’na mau pĭpĭ, i te parau e, « Ia maitai roa hoʻi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra ».6 Mai te mea e haere tatou i te Mesia ra, ma te tape‘a ia tatou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paieti ore ra, e ma te here i te Atua, ei reira, na roto i te aroha o te Mesia, e tae mai te mahana e maitai roa ai tatou Ia’na ra.7

« Te [hiro‘a] mai te huru o te Mesia, e mau horo‘araa ïa no ô mai i te Atua ra. E tae mai [teie mau hiro‘a] ia faaohipa parau-ti‘a [tatou] i to [tatou] tiʻamâraa. Ma te hoê hinaaro i te faaoaoa i te Atua, [e ti‘a ia tatou ia] ite i to [tatou] iho mau paruparu e [ia] hinaaro e [ia] mana‘ona‘o i te haamaitai i to [tatou] oraraa ».8

E mea titau-roa-hia te mărû no tatou no te riro mai mai te Mesia ra te huru. Aita ana‘e te reira, eita atoa ïa e roaa ia tatou ia faatupu i te tahi atu mau peu maitai. E ere te mărû i te paruparu, o te raveraa râ mai te maitai e te mărû, te faaiteraa i te puai, te hau i te aau, te hi‘oraa tano ia’na iho e te haavîraa ia’na iho.

Ua riro na te mărû ei hoê o te hiro‘a rahi roa a‘e i roto i te oraraa o te Faaora. Oia iho nei, ua haapii Oia i Ta’na mau pĭpĭ e, « Ia haapii hia outou e au, te mărû nei hoʻi au e te haehaa o te aau ».9

Ua haamaitaihia tatou i te mea e, ua fanauhia tatou e teie huero no te mărû i roto i te aau. E mea ti‘a ia tatou ia maramarama e, eita teie huero e oteo mai e e tupu mai mai te amoraa mata te huru, aita, e mea na roto râ i te tau. Te ani nei te Mesia ia tatou ia « rave i ta’na satauro i te mau mahana’toa »,10 oia hoʻi ia riro te reira ei hoê tutonuraa tamau e te hinaaro tamau.

Ua haapii te peresideni Lorenzo Snow, te pae o te peropheta no to tatou tau tuuraa e, « Tei ia tatou nei te hopoi‘a ia tamata i te haamaitai-roa-raa ia tatou … e haamaitai ia tatou i te mau mahana atoa, e e hi‘o i te hepetoma tei maʻiri ma te rave maitai a‘e i teie hepetoma ; e e rave maitai a‘e i teie mahana eiaha mai inanahi ra ».11 E no reira, te taahiraa matamua ia roaa te mărû, o te haamaitairaa ïa i tera e tera mahana. Ia maitai a‘e tatou i te mahana na mua’tu a haere noa ai tatou na roto i teie taahiraa.

Ua parau faahou te peresideni Snow e :

« Te vai nei to tatou mau huru haapa‘o ore e to tatou mau paruparu ; e ti‘a ia tatou ia haavî ‘oi‘oi i te reira, e … ia oomo i teie mana‘o i roto i te aau o ta tatou mau tamarii … e ia haapii ratou i te faatere maitai ia ratou iho i mua Ia’na i roto i te mau huru mea atoa.

« Mai te mea e nehenehe i te tane faaipoipo ia ora e ta’na vahine faaipoipo i te hoê mahana ma te mârô ore e aore râ ma te hamani-ino-ore i te hoê noa a‘e taata e aore râ ma te ore roa e faaoto i te Varua o te Atua … ua maitai roa ïa oia i taua taime ra. I muri iho ia tamata oia i te na reira atoa i te mahana i muri mai. Mai te mea e mana‘o tatou e eita oia e manuïa i roto i ta’na tamataraa i te mahana no muri mai, aita ïa e tumu eita oia e manuïa ia na reira i te toru o te mahana ».12

Ma te ite i to tatou itoito e te tutavaraa, e horo‘a mai te Fatu ia tatou i te mea eita e ti‘a ia tatou ia tapae no to tatou mau hapehape e te paruparu taata.

Te hoê atoa taahiraa faufaa rahi ia roaa te mărû, o te haapiiraa ïa nahea i te haavî i to tatou huru. No te mea te parahi ra te taata tino nei i roto ia tatou tata‘itahi, e no te ume rahi o teie nei ao, e riro paha te haavîraa i to tatou huru ei tamataraa i roto i to tatou oraraa. E feruri na tatou te tahi tetoni eaha to tatou huru ia ore ana‘e te taata e haapa‘o i to tatou hinaaro i te taime mau ua hinaaro tatou i te reira. E eaha te huru ia pato‘i ana‘e mai te tahi taata i to outou mana‘o, e ua papû roa hoʻi ia outou e, tera mau te rave‘a tano no teie fifi ? Eaha ta outou pahonoraa ia inoino outou i te hoê taata, ia faahapahapa mai oia i ta outou mau tautooraa e aore râ e mea ino noa oia no to’na huru au ore ? I taua mau taime ra e i te tahi atoa mau taime fifi, e ti‘a roa ia tatou ia haapii ia haavî i to tatou huru e ia faaite i to tatou mana‘o ma te faaoromai e te taparuraa au. E mea faufaa roa hoʻi te reira i roto i to tatou fare e i roto i ta tatou auraa e to tatou hoa mure ore. I te roaraa o na matahiti 31 ua faaipoipo vau i to’u hoa here, pinepine noa oia i te faahaamanaʻo « mărû » mai i te reira a faaruru ai maua i te mau tamataraa rarahi o te oraraa.

I roto i ta’na mau parau aʻo no te piti o te episetole a Timoteo, ua parau te aposetolo Paulo e :

« E ore hoʻi te tavini o te Fatu nei e ti‘a ia mârô ; ia mărû râ oia i te taata’toa nei, e te au hoʻi ia haapii ia vetahi ê, e te faaoromai maite i te ino,

« Ma te haapii mărû maite i te feia i mârô maira, tiae o te horo‘a mai te Atua i te tatarahapa ia ratou ia farii i te parau mau ra.

« Ia ora ratou i te marei a te diabolo ra ».13

Na roto i te haavîraa i ta tatou mau faahoʻiraa, te vai-hau-raa e te vai-au-noa-raa e te haapaeraa i te mârô, e haamata ïa tatou i te faaineine no te farii i te horo‘a no te mărû. Ua parau te peresideni Henry B. Eyring e, « Ia haavî tatou ma te faaroo i to tatou huru e ia haapae tatou i to tatou te‘ote‘o, e horo‘a mai te Varua Maitai i To’na faati‘araa, e i reira, e papû roa mai ta tatou mau faufaa mo‘a e ta tatou mau fafauraa mo‘a ».14

Te tahi atoa taahiraa ia roaa te mărû, o te haehaa ïa. Ua aʻo te Fatu ia Thomas B. Marsh na roto i te peropheta Iosepha Semita, ma te parau e, « Ia vai haehaa noa oe ; e na te Fatu to oe Atua e arata‘i ia oe na to oe rima ra, e e horo‘a’tu ia oe te pahonoraa i ta oe mau pure ».15

Te ti‘aturi nei au, e te mau taea‘e e te mau tuahine, o te feia haehaa ana‘e te farii e te maramarama i te mau pahonoraa a te Fatu i ta ratou mau pure. E nehenehe e haapii i tei haehaa, ua taa ia’na to’na taupiriraa i te Atua e ua hinaaro oia i te auraro i To’na hinaaro. E mea mărû tei haehaa, e te vai ra to’na aravihi no te faaûru ia vetahi ê ia na reira atoa mai. Teie te fafauraa a te Atua i tei haehaa, oia hoʻi, Na’na iho e arata‘i atu na te rima ra. Puai roa to’u ti‘aturiraa e, e ape tatou i te mau tioiraa e te oto i roto i te oraraa a haere noa ai tatou ma te rima i roto i te rima o te Fatu.

Teie te hoê o te hi‘oraa nehenehe roa a‘e no te mărû ta’u i ite no teie nei anotau, o te taea‘e Mose Mahlangu. Ua haamata to’na faafariuraa i te matahiti 1964, i to’na fariiraa i te hoê Buka a Moromona. Ua maere roa oia a tai‘o ai i teie buka, e tei te haamataraa noa o te mau matahiti 70 to’na iteraa i te tapa‘o o te Ekalesia no te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i ni‘a i te hoê fare i te pae puromu i Johannesburg, i Afirita Apatoa. Ua maere faahou te taea‘e Mahlangu e ua tomo atura i roto i te fare no te haapii mai no ni‘a i te Ekalesia. I reira, ua parauhia oia e, eita ta’na e nehenehe e haere mai i te mau pureraa e aore râ e bapetizo, ua opanihia hoʻi te reira e te ture fenua i tera ra tau.

Ua farii te taea‘e Mahlangu i te faaotiraa ma te mărû, te haehaa e te inoino ore, e ua tamau noa râ i te tape‘a i teie hiaai rahi ia haapii rahi atu â no ni‘a i te Ekalesia. Ua ani oia i te feia faatere o te Ekalesia ia vai matara noa te mau haamaramarama o te fare pureraa i te taime no te mau pureraa i te Sabati, e na reira, e parahi oia na rapae no te faaroo i te mau haapiiraa. Tau matahiti te utuafare o te taea‘e Mahlangu i te haere-tamau-raa i te pureraa « na roto i te haamaramarama ». I te hoê mahana no te matahiti 1980, ua parauhia ratou e, ua nehenehe ta ratou e haere i te pureraa e e bapetizo ia ratou. Auê ïa mahana rahi te reira no te taea‘e Mahlangu.

I muri iho, ua faanaho te Ekalesia i te hoê amaa i te vahi no Soweto. Te tumu ua tupu noa te reira, no te hinaaro papû ïa e te itoito e te haapa‘o maitai o te tahi mau taata mai te taea‘e Mahlangu, tei vai haapa‘o maitai noa i tera mau matahiti ra e noa’tu te mau opaniraa rarahi.

Na te hoê hoa o te taea‘e Mahlangu, tei tomo atoa i roto i te Ekalesia i taua tau ra, i faati‘a mai i teie aamu i te taime ua tere au na te tĭtĭ no Soweto. I te hopea o ta maua paraparauraa, e ua tauahi roa mai oia ia’u. I tera ra taime, e te mau taea‘e e te mau tuahine, ua mana‘o roa vau e, mai te huru ra te tauahi ra te rima here o te Faaora ia’u. E mărû ta’u i ite i roto i te mata o teie taea‘e itoito. Ma te aau tei î te maitai e te mauruuru rahi, ua ani mai oia e, ua nehenehe anei ta’u e parau noa i te peresideni Thomas S. Monson i to ratou mauruuru rahi e te haamaitairaa ia’na no to ratou fana‘o i te evanelia mau i roto i to ratou oraraa. Papû roa e, ua faaûru te hi‘oraa mărû o te taea‘e Mahlangu e o to’na atoa hoa i te mau oraraa e rave rahi—e to’u ihoa ra.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te ti‘aturi nei au e, o te Faaora o Iesu Mesia te hi‘oraa hope no te mărû. I te taime hopea mau o To’na oraraa tahuti nei, ua pari-hape-hia Oia e ua faahapahia, ma te mauiui rahi ua amo Oia i Ta’na satauro e tae atu i Golagota, ua faaoohia e ua anatemahia e To’na mau enemi, ua fariu-ê-hia e rave rahi tei mâtau Ia’na e tei ite i Ta’na mau semeio, e ua patitihia Oia i ni‘a i te satauro.

E noa’tu teie mamae rahi mau o te tino, ua fariu te Fatu i To’na Metua, e mai te hohonu mau o To’na aau mărû e te haehaa, ua parau e, « E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoʻi ratou i ite i ta ratou e rave nei ».16 Ua faaruru te Mesia i te mamae rahi mau o te tino e o te varua, e ma te horo‘a mai i te rave‘a no tatou ia taui i to tatou huru pae varua e ia vai mărû mai Ia’na ra te huru.

Te horo‘a atu nei au i to’u iteraa papû e, o Iesu Mesia to tatou Faaora. Te faaite papû nei au ia outou e, auaʻe To’na here, ua nehenehe ta tatou e taui. E nehenehe ta tatou e vaiiho i to tatou mau paruparu i muri. E nehenehe ta tatou e pato‘i i te mau faaûruraa iino i roto i to tatou oraraa, e haavî i to tatou riri, e riro mărû mai ai e e apo mai ai i te hiro‘a o to tatou Faaora. Ua faaite mai Oia i te eʻa. Ua faaite mai Oia i te hi‘oraa maitai roa ma te faaue ia tatou tata‘itahi ia riro mai Ia’na ra te huru. Ta’na aniraa ia tatou, o te peeraa Ia’na, te peeraa i To’na hi‘oraa e te riroraa mai Ia’na ra te huru. O teie mau parau mau to’u iteraa papû, na roto i To’na i‘oa mo‘a, oia hoʻi Iesu Mesia, amene.